1,490 matches
-
și darul limbilor ca în ziua de Rusalii, preamărindu-l pe Dumnezeu (Fap 10, 46) și primind botezul (Fap 10, 47-48) spre surprinderea iudeilor (Fap 10, 45; 11, 1-3) și încurajarea tuturor celor care auzind acestea, au tăcut și au slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Așadar și păgânilor le-a dat Dumnezeu pocăința spre viață“. Faptul că primii creștini din Roma au fost în marea lor majoritate militari se poate deduce și din acest pasaj în care ni se spune că apostolul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
până azi, călăuzindu-mă pe mine, slujitorul tău, să gust această bucurie. Și binecuvântat este Isus Cristos, Fiul tău, Regele cerului și al pământului, al mării și al adâncurilor, și al tuturor lucrurilor vizibile și invizibile. Te laud și te slăvesc pe tine, Dumnezeul meu, care m-ai învrednicit să pătimesc pentru numele Tău, și m-ai destinat însoțitor al sfinților martiri“. 5. El recita aceste laude lui Dumnezeu, dar tribunul și praepositus au crezut că îi striga să-l elibereze
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui, pentru ca el / apără tot ceea ce se desparte de sine.// Ai grijă, luptătorule, nu-ți pierde / ochiul,/ pentru că vor aduce și-ți vor așeza / în orbită un zeu / și el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mișca sufletele slăvindu-l.../ Și chiar și tu îți vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini" (Elegia a doua "Getica", Nichita Stănescu). 141Luiza Bratu, op. cit., p. 123. 142 Ibidem, p. 123. 143"unicul demers este acela de a vida o scenă pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ai grijă, luptătorule, nu-ți pierde / ochiul,/ pentru că vor aduce și-ți vor așeza / în orbită un zeu / și el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mișca sufletele slăvindu-l.../ Și chiar și tu îți vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini" (Elegia a doua "Getica", Nichita Stănescu). 141Luiza Bratu, op. cit., p. 123. 142 Ibidem, p. 123. 143"unicul demers este acela de a vida o scenă pentru ca în spațiul creat mesajul să poată suna nestingherit". Ion Pop
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poezie alambicată. Ion Iuga nu este un poet lipsit de talent: "ard vetrele ard/ În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc/ prin sine asprului salt." Alexandru Miran, H. Grămescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Murgeanu vor slăvi pe rând vegetația: ei vin cu imagini lubrice, într-o formulă incoloră, sau cuminți și fade, precum aceasta: Din văzduh, pe aripi de lăstuni,/ cad în Jiu și apa-nvolburată/ Spumegă orbita de culori" (Ilarie Hinoveanu). Poeții se îndreaptă, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Histria", "Cântecul Dornelor": "Lângă vetrele mărunte/ Am logodit timpul cu statornicia/ Dacă te uiți bine-apoi/ În pietre, nemuritori suntem noi, numai noi". Trăind intens spiritul epocii sale, Dumitru Popescu se vrea " Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste: "Din sângele vărsat pe caldarâm/ Mai stăruie un nimb de purpură-nvechită." Credința lui fermă este că noua structură a societății cere o artă poetică nouă: sinceră, umană, nefardată, fără parfumuri, fără scepticism poetul cere o "poemă dialectică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vorba, iar în pseudonimul său apare autorul bombastic de mult mai tîrziu, al pieselor de teatru ca Luceafărul a cărui putere de titlu voia s-o ridiculizeze, credem, d. Vlahuță într-o poemă în versuri, publicată de curînd în «Universul», «Slăvit e versul»”1) Citind aceste rînduri, mă întreb (întrebare pe care nu mi-am pus-o încă): Bacovia a fost un „nume bine ales”? Desigur că da, însă e nevoie să adaug imediat că lucrul acesta s-a simțit (de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
le-ar vrea acesta. 3. Ion Heliade Rădulescu („Calul, vulpea, lupul”, „Cumetria cioarei cînd s-a numit privigătoare”, „Ingratul”), M. Eminescu („Scrisoarea II”, „Odin și Poetul”, „Oricare cap îngust”), Al.Macedonski („Scriitorul”, „Italo”, îndeosebi cîntul al doilea), A. Vlahuță („Delendum...”, „Slăvit e versul...”) etc . 4. „Divagări utile”, în Opere, p. 465. Fețele basmului 1. „Strigoii”, în Opere, p. 70. 2. „Sonete”, I, în Poezii, ediția cit., p. 77. 3. „în pădure”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 51. 4. Spre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fie sărbători, dați-i zile de sărbătoare, se roagă Michelet. Dați-i acestui popor pîinea cea adevărată, hrana morală ce-1 va sprijini, ce-i va înălța inima." Tema a rămas aceeași: prin sărbătoare, într-adevăr, prin sărbătoarea regăsită și slăvită cu un același elan și același entuziasm, oamenii vor restabili ceea ce-i unește întru frăție. Salvat de izolare prin starea privilegiată a entuziasmului colectiv, individul se va vedea reintegrat în marea aventură a omului, altfel spus va redobîndi ceea ce este
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cântă: „Hristos a înviat din morți / Cu moartea pre moarte călcând / Și celor din morminte viață dăruindule”. De asemenea preotul exclamă: „Hristos a Înviat”, credincioșii răspunzând prin „Adevărat a Înviat”. După ce preotul și lumea adunată înconjoară Biserica de 3 ori slăvindu-l pe Hristos, preotul se oprește în fața ușii Bisericii și bate. Cineva dinăuntru îl întreabă: „ Cine este?” preotul răspunzând: „ Împăratul împăraților”. În cele din urmă se deschide ușa și toată lumea intră în Biserică astfel începând slujba de Înviere care ține
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
discuta cu elevii toate semnele sfârșitului de iarnă și sosirea primăverii, anunțată de primii vestitori:ghioceii. Vom discuta despre munca oamenilor în livezi, de pe ogoare când pregătesc terenurile pentre a da roade cât mai bogate și despre trilurile privighetorilor care slăvesc sărbătoarea pomilor, serbarea primăverii, înflorirea livezilor. La matematică vom rezolva probleme în al căror conținut vom include aspecte din munca oamenilor din livezi. La științe vom vorbi despre anotimpul de primăvară cu toate caracteristicile și vom sublinia frumusețea acestuia. La
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
nimicim cauzele suferințelor voastre, naționalitățile, frontierele, felurimea monedelor. Bineînțeles sunteți liberi să ne jurați credință, dar nu puteți să faceți acest lucru pe bună dreptate, dacă l-ați face înainte de a proba ceea ce vă dăm noi?... Atunci ei ne vor slăvi și ne vor purta în triumf într-un unanim entuziasm de speranțe. Sufragiul universal, din care am făcut instrumentul ridicării noastre, și cu care am deprins până și pe făpturile cele mai de jos care fac parte din membrii umanității
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și curg. (Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
însuți, față de ceea ce reprezinți. Alături de alte intervenții, Ana Blandiana spune că poezia copilăriei distruse de război, realizată atât de sugestiv de marele dispărut, a creat o adevărată școală în scrisul unor contemporani. În 1966 Eugen Luca afirmă că toți poeții slăvesc conducătorii partidului, dar puțini au cântat pe gânditori, fiindcă gândirea nu este spectaculoasă. „El a îndrăznit să-l cânte pe Marx nu în calitate de erou al acțiunii, ci în calitatea lui de erou al gândirii”. Tudor Vianu observa fermitatea poeziei lui
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
maturității de gândire și acțiune. În universul copilăriei însă răul atacă devreme marginile unei lumi feerice, ceva neliniștitor apare mereu pentru a desființa edenicul. Procesul de maturizare intervine prematur și se realizează rapid. Labiș pornește mereu cu ideea de a slăvi în poemele sale copilăria însă intervine mereu ceva și se opune acestei tentative. Se manifestă în aceasta o stare a poeziei sale, o neliniște care apare în orice situație ca un dat stabil. În ceea ce privește maturitatea, și ea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
patra parte, dipticele, care Îmbrățișează Întreaga Biserică. Ca urmare anaforaua liturgică se Încheie cu un ecfonis care exprimă unitatea În slăvirea lui Dumnezeu spre care trebuie să tindă Biserica: „și ne dă nouă cu o gură și o inimă a slăvi și a cânta preacinstitul și de mare cuviință numele Tău”. În concluzie, dacă În primele secole creștine improvizația era un factor important În cadrul dezvoltării anaforalei liturgice, astăzi, datorită fixării formularelor liturgice, nu mai putem accepta improvizația În cadrul slujbelor bisericești
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
socialiste, vindem puțin și cumpărăm puțin. Dar lucrul cel mai grav este că filmele romînești au început să nu mai fie frecventate, în număr satisfăcător, nici de publicul nostru. Criticii, aproape în unanimitate nu sunt mulțumiți de producția noastră și slăvesc pînă la adorație unele filme străine, popularizează vedete încă necunoscute la noi și nu se sfiesc să compare un film brutal cu sex, cu un film despre munca țăranilor noștri în cooperative. Vina este atribuită, după dînșii, regizorilor de filme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o mutuală caritate: căci caritatea acoperă mulțimea păcatelor. Dacă cineva vorbește să o facă ca și când Dumnezeu ar vorbi, dacă cineva îndeplinește un minister să fie ca și cum ar întrebuința puterea ce o dă Dumnezeu, astfel ca în toate Dumnezeu să fie slăvit prin lisus Hristos a căruia e mărirea și împărăția în vecii vecilor - Amin”. Numai prin această scrisoare, conchide Paulescu, sfântul Petru întrece cu mult pe toți marii filosofi ai antichității care au ignorat instinctele și devierea acestora drept cauză a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se sacrifice în propriul lui poem epic că astăzi oamenii nu mai știu dacă el a existat vreodată, cu toate acestea, eroii lui continuă să trăiască, nemuritori; în timp ce eroii lui Pindar sunt, pentru noi doar niște nume, în timp ce el însuși, slăvindu-se și onorându-se singur, ne confruntă că un poet excepțional. Faima eroilor lui nu este decât un apendice la faima poetului liric. [...] Pindar care, în această sfera atinge culmea perfecțiunii [s.n.]...73. Că Rimbaud face "știință", Barbu nu are
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
impropriu, artificial. Posturile acestea continuă în Porțile de aur și Deceniul primăverii (ambele din 1958), din care, ca și din cartea de debut, poetul nu va reține nimic în severele lui selecții de mai târziu. Totuși, cel ce ulterior va slăvi lumina, culorile calde și melosul e anunțat, fie cât de firav, în unele versuri, precum cele din Prinos de cântec, după cum lirismul imnic, de slăvire a înaintașilor prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
în 1920, când guvernul condus de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
drum spre slăvi cerești;/ și-atunci către rai ai să zvâcnești/ Mai iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884 Ibidem, p. 380. 885 Charles A. Owen, art. cit., p. 301. (trad. n.) 886 „Slăvească cine-o vrea căsătoria,/ Eu știu că-i numai grijuri, pungă spartă/ și viață grea de bucurii deșartă” afirmă prietenul lui Ianuarie, Justin. (Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 384.) 238 vei afla în viața de apoi/ Că nu-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru că era un nume, „dădea o palmă zdravănă pe obrazul societății” cum va zice socialistul Panait Istrati prin 1924. Asemenea filantropi care-și aleg oamenii ca să-i ajute nu sunt prea lăudați de creștini: poate doar cercurile socialiste să-i slăvească. Nouă ne rămâne de constat această concordanță: informația pe care o transmite Hanrieta Eminescu în 1889 (făcută publică în 1893) coincide cu cea făcută public de către Dumitru Cosmănescu în 1926. Drept pentru care trebuie să urmărim și alte potriviri ori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Iisus Hristos să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeți care este nădejdea chemării Lui,” și „...ca să vă dezbrăcați de omul cel vechi ... îmbrăcându-vă în omul cel nou”. Când rostim rugăciunea numai cu gura și cu buzele, nu-l putem slăvi pe Dumnezeu, ci trebuie să ne rugăm și cu inima. într-adevăr, a ne ruga numai cu gura, iar cu mintea a cugeta la cele lumești este un lucru fals înaintea lui Dumnezeu, care cunoaște și cele mai adânci taine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și fiu. Să ne gândim la cântarea: „Toată suflarea să laude pe Domnul. Suflarea toată și toată făptura să laude Sfânt numele Lui, pe Domnul”, ce o auzim cântată în fiecare Duminică la Utrenie, în Sfânta Biserică. îngerii în ceruri slăvesc pe Dumnezeu, „Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot, plin e cerul și pământul de mărirea Lui”; iar pe pământ toată suflarea îl laudă pe Domnul, adică toți oamenii și toate vietățile aduc slavă lui Dumnezeu, în felul lor. De cele mai multe ori
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]