8,467 matches
-
el cu putere. Bandiții îl trăgeau de picioare așa de tare, încât, dacă tânărul, nu ceda și nu lăsa pe Mihai Bravul, din brațe, atunci ar fi frânt trupul de bronz al eroului, ori aceste fiare sălbatice i-ar fi smuls picioarele din încheieturi. Nu! nu! acest guvern a-nebunit!...” Între timp justițiarul își va obține licența în drept, lăsând în urmă, prin isprăvile lui de student, o amintire pe care însăși autorul cu greu o poate uita. Știrea privind viitorul
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
șerpuind din sânul Evei tot venind, apocalipsa molfăită, amprenta implementării crucii-n ziduri, ruine, incubatoare în lume ca ultimul avort! Păcatul, vâsla corăbiilor vikinge e ne învins de vinul care curge amintind de potop. Din pâinea orcilor odată ruptă ați smuls, vândut rană deschisă iubirii aducând. Doar sexul rătăcea-n haos, în rest ici colo catedrale goale. - Voi lacrimi ce loviți în cuburi de catran câte din voi învingeți, ricoșând din muchia de iad? Referință Bibliografică: Voi lacrimi ce loviți în
VOI LACRIMI CE LOVIŢI ÎN CUBURI DE CATRAN de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Voi_lacrimi_ce_loviti_in_cuburi_de_cat_gheorghe_serbanescu_1349226957.html [Corola-blog/BlogPost/343517_a_344846]
-
versurilor se opri când simți mâna lui Emilian cum îi cuprinse ca un căuș sânii săi slobozi sub capoțel. Doar Costache se mai bucurase de această atingere și cât de mult a regretat ea după aceea. Tresări speriată și se smulse din îmbrățișarea plăcută a bărbatului de lângă ea. - Ce s-a întâmplat Ana, de ce te-ai speriat? - De tine și de mâinile tale obraznice. Nimeni nu a mai atins acești sâni. - Cum așa? Tu nu ai avut nici un iubit? - Doar în
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390806272.html [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
plus holșuruburile. Oricum, fericiți și bine dispuși pe când începuse să se însereze au ajuns cu bine la casa părintească de la Fâlfani, unde au fost întâmpinați cu acea ospitalitate, vestită de acum, a oltenilor de la sat. Mama Timonei se opri din smuls părul abia după ce acesta îi explică despre ce este vorba și că, dacă se descurcă bine, nemții le lasă lor mașina, iar ei o vând pe a lor și banii îi dau pentru reparația grajdului și a acoperișului de stuf
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar[2]. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
șatră de țigani tot români care se priveau uimite: „Ce-i cu voi?” îi întrebarăm. „Suntem țigani din România, răspunseră ei uimiți că aud vorbă românească. Dar voi ce sunteți?” „Suntem ofițeri români prizonieri”... „Hauleo, hauleo, începu bulibașa să-și smulgă barba și să plângă. Chivo, Safto, Marghioalo, Titilico! Veniți să vedeți pe ofițerii noștri săracii în ce hal au ajuns”... „Hauleo, ofițerii noștri, săracii, ce frumoși erau!...Cum sclipeau toate pe ei!...Și cum le curg zdrențele acuma!”... „Dar voi
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1453701336.html [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
lut, lipiți de talpa mea de prunc când mama mă ținea de mână și-n scutecel de val de vânt mă îndemna să las în humă întâia-mi urmă pe pământ. * Mă simt stăpânul absolut pe-acest tărâm de la-nceput, smuls din abis și-hotărnicit în necuprins, chiar în adins, să-mi aibă la picioare lut, iar la hotarul cel de sus, acoperișul meu de cer cu tot cu stelele din el - Mă simt stăpânul absolut. Referință Bibliografică: MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT / Gheorghe
MĂ SIMT STĂPÂNUL ABSOLUT de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1423119286.html [Corola-blog/BlogPost/374632_a_375961]
-
adaști. / asupra-ngândurării mele/ Tu nu plângi lacrima - o naști.” - Leac divin). De o extraordinară liricitate și modernitate, unele dintre poemele sale de dragoste sunt mici capodopere („Draga i-a fugit cu altul./ S-a ascuns în codru. Uuu!/ El a smuls pădurea toată,/ Însă n-a găsit-o, nu./ El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată ... / Însă n-a găsit-o, nu.” - Pădure, verde pădure). Ca și la Eminescu, iubita însă este proiectată
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
De o extraordinară liricitate și modernitate, unele dintre poemele sale de dragoste sunt mici capodopere („Draga i-a fugit cu altul./ S-a ascuns în codru. Uuu!/ El a smuls pădurea toată,/ Însă n-a găsit-o, nu./ El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată ... / Însă n-a găsit-o, nu.” - Pădure, verde pădure). Ca și la Eminescu, iubita însă este proiectată în plan astral, sacral, în cosmicitate, contopită în cele din urmă
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
si poate că unii m-ar întreba: < de ce nu îți vezi de zilele care ți-au mai rămas de trăit, și te întorci mereu la ce ai lăsat în urmă?> Dar aș putea? Orice aș face, tot nu pot să smulg și rădăcinile din locul de unde mi-a fost dat să mă înalt în lume.” (Crâmpeie de viață canadiană, p. 14) CRISTIAN NEAGU - critic literar A apărut în “Cetatea lui Bucur” București -2009 ALTE REFERINȚE CRITICE : Constantim Miu, în Observatorul, Cristian
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Elena_Buic%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
nr. 819 din 29 martie 2013 Toate Articolele Autorului (Cu gândul la imaginea soției mele dragi ce tocmai a devenit înger) iau mâinile mele reci și mi le azvârl căite că au degete cu care să simtă crucea tâmplelor o smulg din încheietura gândului și o azvârl sugrumata de vuiet peste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiinde iau ochii și îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins și îi azvârl cu tot ce e dinaintea și dinapoia lor îi
ÎN CHINGA UNEI LACRIMI de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/In_chinga_unei_lacrimi_george_adrian_popescu_1364582543.html [Corola-blog/BlogPost/345470_a_346799]
-
luat pseudonimul de Mircea Nicolae Cârțișorean, din iubire de așezarea natală și locuitorii ei, purtați de mine mereu și pretudindeni, în gând și cântec. Ești, așadar, vlăstar cu rădăcina sub temelia satului pe care nimic și nimeni nu l-a smuls ? Părinții mi s-au despărțit pe când eram în fașă. Eu am rămas cu mama și familia sa, la Cârța, lipit sentimental și profund de valorile traditionale, omenia și respectului față de cântec, oameni și neam. În casa străbunicii Victoria Pascu, am
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
cunoscută sub denumirea de Noaptea Sfântului Andrei, când cei vii încearcă să se apere de strigoi prin ungerea ușilor și a ferestrelor cu usturoi. De obicei, credincioșii merg în ziua precedent la cimitir, la mormintele rudelor și execută activități administrative: smulg și aruncă buruienile, mătură și spală, se primenește crucea, se pun flori, candele și lumânări. Simbolurile Luminației Printre simbolurile Zilei Morților se pot enumera lumânările, candele și florile. Dar, simbolul suprem al sărbătorii rămâne însă lumânarea. Cimitirele comunităților se transformă
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1414561643.html [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]
-
Acasa > Impact > Istorisire > UN LEAC NUMIT IUBIRE Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu nu cunosc alt leac, numai iubirea, În palma sa a scris divinitatea, Să smulg din ochii ei eternitatea Iar rănile să-ți mângâi cu privirea. Și nu cunosc alt drum, doar libertatea Dar nu vreau a trăi fără simțirea Care-mi inundă între liniști firea, Prin care-mi regăsesc identitatea. N-am cunoscut un
UN LEAC NUMIT IUBIRE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1447601729.html [Corola-blog/BlogPost/342844_a_344173]
-
marele maestru, care spunea de fiecare dată când revenea „ Nu-mi pot închipui că aș fi putut să mă nasc în altă parte. E greu să-mi imaginez că s-ar fi putut întâmpla pentru mine această nenorocire. Nu pot smulge niciodată din inima România și locul din Câmpia Brăilei unde revin mereu pen- tru că nu se poate să nu văd Dunărea, seceta, iarba, durerea că vechimea se stinge și că lumea se petrece pe drumuri pe care n-aș
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Voievodul_brailei_constanta_abalasei_donosa_1333522829.html [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
portocalii am ajuns până-n cumplita lamă a unei leme cât teorema era de pe vremea uneia la care nu mi-as ajuns limba până la caspăt - întâmplarea care toarce și doare a fost bufnirea ca un fel de înțărcare dintr-un decor smulse pene cu nor dar oare ce să mă fac - era izbucnirea de furie precum focul spintecat al sângerlui trecut spre otravă pe lângă că n-avea încă parte de sprijin - n-avea nici de-nfiripat către infinit vreau o poartă de și
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1424162117.html [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
(trad. adapt.) Nici marmură, nici monumentul însuși nu rezistă paloare le dă timpul și umbre de negreala dar în aceste rime iubirea mea există și tu, rămâi prin ele, figură ancestrala Războaiele strivi-vor mărețele statui și din pământ smulge-vor ziduri fără milă zeului Marte se închina-vor nesătui cu focul ei vor arde a omenirii filă Doar măreția ta și a ta frumusețe vă dăinui, prin mine, prin până mea fierbinte prin rimele-mi fecunde, atât de îndrăznețe
SONET 55 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1475846727.html [Corola-blog/BlogPost/350245_a_351574]
-
Hai, umple-mi un pocal și punemi-l în mână! E mai de preț decât orice făgăduială. Să treci prin timp cu tine însuți împăcat! Nu te lăsa-n zadar de Soartă întristat! Când straiul vieții de pe trup îți va fi smuls, Ce rost c-ai făptuit, vorbit și te-ai spurcat! (Omar Khayyam) * Abia ieșit din ou, un pui își cată hrană. Un pui de om n-are nici urmă de județ. Dar mintea primului rămâne grosolană, Iar omu-ajunge dintre toți
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1456230106.html [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
-i - el spune: De când am fost din trestii tăiat, le-ascult chemarea. Bărbatul și femeia îmi jeluiesc plânsoarea”. (Rumi) * Un foc mi-e-n inimă și ochii-n lacrimi sunt. Ulciorul vieții-i plin de-al sângelui frământ. Mireasma-Ți mă va smulge sigur morții, În clipa când vei trece peste-al meu mormânt. Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac. Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi pradă viermilor sub glie zac
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1456230106.html [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
fete de-înpărat. “-De ce m-ai născut în această lume? M-ai întrebat dacă doresc? Botezat am fost, fără să știu, cu-n nume; De ce legea voastră s-o împărtășesc?” ...Și pentru toate acestea și alte multe Băiatul i-a smuls mamei inima din piept, Aruncând-o în mărăcini s-asculte Tânguiala lumii ca ceva nedrept. Bărbatul se șterge de sânge în grabă Cu-o aripă de corb în zbor, Din tufă, îndurerată, inima întreabă: “Dragul mamei,mâinile te dor? Dragule
INIMA MAMEI, POEYIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Inima_mamei_poeyie_de_alflor_al_florin_tene_1386000887.html [Corola-blog/BlogPost/340588_a_341917]
-
și până la județe, cu scopul de a-și crea clientelă politică pe care să se bazeze în alegeri și în tot soiul de învârteli necurate [inginerii financiare, adică corupție]. Desigur, această imensă armată de consilieri este plătită din bani publici, smulși de la contribuabili. Eu propun anularea tuturor indemnizațiilor de consilieri, de la comună și până la județ. Banii economisiți astfel pot fi folosiți în investiții cu caracter economic în localitățile patriei [deci, noi locuri de muncă, în ateliere și fabrici locale]. In plus
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Pavel_corut_program_de_prevenire_a_ge_pavel_corut_1354523278.html [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
-a sângerat când i-am strivit cântecul eu i-am auzit țipătul sau poate a fost doar bobocul acela abia răsărit din genuni Aș fi rămas în veșnicia florilor de câmp ele nu țipă decât atunci când una dintre ele își smulge rădăcinile Și acum le aud durerea dezrădăcinării mele aici printre lalelele olandeze Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - flori de câmp / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre
FLORI DE CÂMP de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_flori_de_c_violetta_petre_1361270225.html [Corola-blog/BlogPost/351950_a_353279]
-
Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Alăturăm poveștilor adevărate pe Maria lui Mâzgaciu care a adus pe lume 11 copii de nădejde, pe Maria Ghica, cea care și-a așteptat alesu urgisit și-nchis după galoane smulse în epoca minciunii. *** Povestea spune că a fost odată-n Rucăr o Mărie ce se purta ca o regină, căci avea soț pe regele petrolului. Născută din Bunescu stăpânea castel în umbra Vârfului de Cruce, cu plaiuri pentru joacă și
ALTE MĂRII ŞI BISERICI...DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alte_marii_si_biserici_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/364639_a_365968]
-
pe trupul mlădios, decât două inele și o cruciuliță micuță pe lănțișorul său de aur. Obișnuia să poarte la fel de scurt ca Anca, inclusiv la serviciu, dar la această „aniversare” nu i-a permis soțul să se îmbrace așa. I-a smuls și brățările de la încheieturile mâinilor înainte de a pleca de acasă. „Nu merg să discut afaceri, toanto! Și nici pe podium nu te duc. Interes profesional, e clar?” Când se pregăteau să plece, pe ușa deschisă larg a intrat o tânăra
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_15_.html [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
de lemn aruncată spre imperfecțiune, pentru lucrurile simple, pentru minciunile acceptate din rând în rând, pentru a vrea și a putea. Prea multe minunății ratate... fără timp, fără bani, fără liniște. Pășim frumos în lume, călcăm minunățiile lumii... și le smulgem din apele de mărgean, pentru hârtii ciudate, pentru lucruri derizorii, pentru strângere de nimicuri ce nu-ți folosesc după moarte. Fără loc și timp. Fără rost, prea limpede pentru creaturi... Prea răscolit. Lumea e făcută din clipe puține, Din lucruri
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anne_marie_fieraru_o_zi_fara_maine_anne_marie_fieraru_1359351862.html [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]