575,306 matches
-
Mi-aș îngădui să evoc o scenă. Eram în cursul inferior al liceului. Mă încumet, cu un coleg, să particip la o ședință a Societății "Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai societății, elevii din cursul superior. "Lasă-i în pace", intervine profesorul de română, conducătorul, de fapt, al societății. Ca mâine, unul dintre ei devine președinele societății. După câțiva ani, în alegerea președintelui, în urma cuvântului meu de mulțumire, profesorul, surâzând, mi se
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
coleg, să particip la o ședință a Societății "Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai societății, elevii din cursul superior. "Lasă-i în pace", intervine profesorul de română, conducătorul, de fapt, al societății. Ca mâine, unul dintre ei devine președinele societății. După câțiva ani, în alegerea președintelui, în urma cuvântului meu de mulțumire, profesorul, surâzând, mi se adresează: "Bag seama că te-ai pregătit. După ce ai fost secretar într-a șasea, vicepreședinte, într-a
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Virtus romana rediviva". "Ce căutați voi aici?", ne întreabă unul dintre membrii de drept ai societății, elevii din cursul superior. "Lasă-i în pace", intervine profesorul de română, conducătorul, de fapt, al societății. Ca mâine, unul dintre ei devine președinele societății. După câțiva ani, în alegerea președintelui, în urma cuvântului meu de mulțumire, profesorul, surâzând, mi se adresează: "Bag seama că te-ai pregătit. După ce ai fost secretar într-a șasea, vicepreședinte, într-a șaptea, musai, într-a opta urma să fii
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
a șasea, vicepreședinte, într-a șaptea, musai, într-a opta urma să fii președinte": Vă dați seama ce onorat eram, când știam că unul din predecesorii mei fusese Coșbuc. - Ce însemna pentru liceanul Husar Alexandru să fie membru al unei societăți precum, de pildă, "Congregația Mariană"? Pe atunci, nu se bătea monedă pe subiectul "societate civilă", însă, am impresia că spiritul civic era mult mai puternic și nu-l impunea nimeni cu tot dinadinsul... - Condusă de profesorul nostru de religie, părintele
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Vă dați seama ce onorat eram, când știam că unul din predecesorii mei fusese Coșbuc. - Ce însemna pentru liceanul Husar Alexandru să fie membru al unei societăți precum, de pildă, "Congregația Mariană"? Pe atunci, nu se bătea monedă pe subiectul "societate civilă", însă, am impresia că spiritul civic era mult mai puternic și nu-l impunea nimeni cu tot dinadinsul... - Condusă de profesorul nostru de religie, părintele Gheorghe Pteancu, un cărturar de aleasă factură, în biblioteca sa, foarte solidă, având acces
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
civic era mult mai puternic și nu-l impunea nimeni cu tot dinadinsul... - Condusă de profesorul nostru de religie, părintele Gheorghe Pteancu, un cărturar de aleasă factură, în biblioteca sa, foarte solidă, având acces elevii liceului, "Congregația Mariană" era, alături de Societatea literară "Virtus romana rediviva", un for de cultură și reculegere. Am ținut în cadrul ei o conferință despre Buna Vestire, care n-a rămas fără ecou în evoluția mea. Pe lângă spiritul civic, se înfiripa aici un spirit religios - în speță, creștin
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
un alt Goga al vremii cu poezia sa inspirată din drama refugiului. A fost un excelent orator. Luat în brațe de critica timpului, de scriitorii lansați, un răsfățat al destinului, scotea o splendidă revistă de poezie cu titlul "Claviaturi", în societatea lui Gherghinescu-Vania, care domina viața literară a orașului de sub Tâmpa. Un viraj prompt, cert, nu fără suport politic, l-a adus în Năsăud ca inspector școlar. Asista la orele noastre și ne analiza în ședințe, intransigent în viața publică la
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
e de înțeles, ea sună cu totul aberant când vine vorba de televiziunile publice. Adică de entitățile finanțate de stat tocmai pentru a compensa ceva din "sălbăticia" pieței, din goana după profit a patronilor ce lăsă neacoperite zone considerate de societate drept importante: educația, cultura și celelalte elemente sensibile ale civilizației. Fără îndoială, o televiziune publică nu poate evita concurența cu zona privatului. Numai că ea trebuie să fie o concurență plină de imaginație, nu una de imitare servilă, așa cum se
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
utilizare este contrabalansată de riscul efemerității: multe formații ad-hoc dispar după ce trece o modă sau se schimbă o tehnologie. Cercetarea noilor cuvinte formate prin derivarea cu acest sufix nu aduce multe informații teoretice, dar poate oferi date interesante despre o societate, o cultură, despre tendințele și spiritul vremii. În manualele de limba română de dinainte de 1989, un exemplu preferat de derivare cu -ist era formația - presupus stabilă - utecist (echilibrul apolitic aducîndu-l citarea lui ceferist). În 1943 și 1947, în edițiile succesive
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
mare, al șansei irosite. Mai degrabă încearcă, printr-o privire nu de tot iertătoare dar care nici nu deoache, să recunoască, în viețile risipite, chipuri care "se țin". De pildă, controlorii de trafic, "colegii" de viață dedicată statului. Au, în societatea acelor ani, ceva putere, cu legitimația lor cea roșie. Autoritatea dispare însă, repede, înghițită de mecanismul "polițelor" și al "indulgențelor" de tot felul, prin care o mînă dădea înapoi ce luaseră celelalte, pătînd așa, din interior, imaginea unei "instituții". Și
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
la o seară de poezie din ciclul "poezia în traducere" inițiat de Poetry Society, cea mai dinamică și puternică asociație de acest gen din lume, care reunește aproape 4000 de poeți, critici literari și iubitori ai poeziei. Fondată în 1909, Societatea este prezidată de poetul irlandez Paul Muldoon, iar printre vicepreședinți se numără și doi laureați ai Premiului Nobel, poeții Seamus Heaney și Derek Walcott. Dezbaterile din seria "poezia în traducere" au fost concepute în strânsă legătură cu decernarea anuală a
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
alte cuvinte, dacă banii respectivi ar fi fost direcționați pe alte paliere (cointeresarea angajaților, retehnologizare, identificarea de noi piețe de desfacere etc.) e mai mult ca sigur că întreprinderea respectivă ar fi avut de câștigat și, pe cale de consecință, întreaga societate. În formula actuală, când nimeni nu are curajul să vorbească despre existența unor baroni de presă egal de veroși, egal de necinstiți și de imorali precum omologii lor din politică, s-a instituit un embargou al tăcerii. Vor exista, firește
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
în cazul Sfântului Irineu, imitarea lui Hristos de către noi nu este o emulație exterioară. Și totuși, încorporarea credinciosului în Hristos prin Botez nu este reliefată de Sfântul Ipolit. Să fie acest aspect conectat cu perspectiva sa riguroasă asupra Bisericii ca societatea celor perfecți? După cum spune D. Ritschl, „concepția lui Irineu asupra importanței umanității lui Hristos a fost mai bine și mai radical înțeleasă de Atanasie decât de Ipolit, a cărui ecleziologie era în multe puncte de vedere, separată de hristologia sa
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ziar un articol pretențios-ridicol contra duelului de factură aristocrat-romantică, un fel de manifest anti-duel: "Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-realiștilor. Am scris continualminte contra duelului ș...ț. Duelul și, generalminte, ceea ce se denominează punt de onoare, este pesta societății noastre. Unii pretind cum că aceasta înnobilează anima, neconsiderînd că anima se formează după macrocosmul binelui, cum zice Platone, și, prin consecință, puntul de onoare e absurd".27 În fine, o altă legătură a tînărului Hasdeu cu duelul frizează derizoriul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Alecsandri -, "bonjuriștii" români se duelau "pentru motivuri de nimic".29 Cam la fel se întîmplă lucrurile peste un secol, în 1926, cînd își plasează Camil Petrescu duelul din romanul Patul lui Procust. Evident, cauzele înfruntării țin de codul cavalerismului în societatea mondenă bucureșteană. Fiind "la băi", la Tekirghiol, Fred Vasilescu o jignește în public pe doamna T., iar George Demetru Ladima îi cere satisfacție. Și de data aceasta duelul se dovedește a fi un complicat ritual masculin cu motivații minore și
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
o personalitate politică și un actor economic proeminent, într-un fel de Genică Boerică, într-un personaj interlop de cea mai joasă speță, este o distanță incomansurabilă care poate fi măsurată doar prin sfidarea căreia îi este supusă acum întreaga societate românească. Încercarea stalinistă de a-l îngenunchea pe cel cercetat, antepronunțarea, presiunea psihică și privarea de libertate, fie și pentru o clipă, declarațiile maraton pe zeci de pagini, înscenarea unor ceremonialuri juridice nocturne, al căror impact psihic este special calculat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
așteptate despre rolul "Zâmbărețului" în cotonogelile din 1990 și 1991 pe baze de ciomege minerești. Pentru prima oară în anii - deja mulți - de închisoare, "luceafărul huilei" a aceptat să deschidă gura în legătură cu întunecatele evenimente care-au trimis România în rândul societăților primitive. Ține doar de voința și abilitatea oamenilor din Parchet de a face lumină până la capăt. Dacă tehnica tergiversării va funcționa și în acest caz, încă una din șansele ca societatea românească să se spele de păcate se va irosi
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
în legătură cu întunecatele evenimente care-au trimis România în rândul societăților primitive. Ține doar de voința și abilitatea oamenilor din Parchet de a face lumină până la capăt. Dacă tehnica tergiversării va funcționa și în acest caz, încă una din șansele ca societatea românească să se spele de păcate se va irosi. Pentru totdeauna. Ridicarea vălului de pe atrocitățile petrecute sub regimul Iliescu ar conține și un binevenit aspect didactic: garanția că în viitorul previzibil astfel de lucuri nu se vor mai întâmpla. Orice
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
în direcția infracționalității. Cum de la înființarea sa, în 1990, SRI-ul n-a făcut eforturi de a ieși din logica "teoriei conspiraționiste", ar fi de dorit ca el să stea cât mai departe de orice sursă de contaminare cu bolile societății românești. Toate aceste lucruri - ca și multe altele din aceeași familie - sunt strâns legate de ceea ce, cu un cuvânt politicos, se numește "moștenirea Iliescu". Dacă n-ar fi existat un astfel de personaj nefast, însetat de putere ca nici un alt
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
și multe altele din aceeași familie - sunt strâns legate de ceea ce, cu un cuvânt politicos, se numește "moștenirea Iliescu". Dacă n-ar fi existat un astfel de personaj nefast, însetat de putere ca nici un alt actor de pe scena politică actuală, societatea românească - spun o banalitate - ar fi fost cu totul altfel. N-ar mai fi existat această fractură - parcă tot mai de nevindecat - între diversele grupuri și clase sociale. Dihonia sădită cu bună știință de acest expert al manipulărilor contondente în
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
ar fi fost cu totul altfel. N-ar mai fi existat această fractură - parcă tot mai de nevindecat - între diversele grupuri și clase sociale. Dihonia sădită cu bună știință de acest expert al manipulărilor contondente în momentele decisive pentru emanciparea societății românești a creat o nouă tipologie umană: sinucigașul iliescan, individul decerebrat, incapabil să vadă cu propriii ochi, dar gata să-ți spargă țeasta pentru că ai pus sub semnul îndoielii mistica învățăturilor Marelui Preot Bolșevic. Câtă vreme Iliescu va avea un
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
munți de cadavre sau peste o mare acidă. Important e să le meargă lor bine, să se îmbuibe și să îngroașe teșchereaua. Sunt uluit că Iliescu nu și-a pus, măcar teoretic, problema efectului devastator pe care-l are asupra societății românești. Cum naiba de i-o fi ieșind totul pe dos, cum de tot ce ating mâinile lui se transformă în ruină?! Astăzi, la modul pur demagogic, el vorbește de "aristocrații" din partid, de îmbogățiții fără scrupule care au pus
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
și tîlhăriile la drumul mare, semn că încurcate sînt, de cînd lumea, cărările binelui. Nimerită, din preria Arizonei, în Washingtonul zilelor noastre, la Hollywood, apoi în armată, prin Balcani, prin Kabul, Lisa e un "bun sălbatic" chitit să-i reziste societății. "Fata moșului" din poveste își caută, în toiul bombardamentelor, căsuța de marțipan. O găsește într-o altă bucată de proză (aici o cheamă "Neidentificata"), Pe partea însorită a lucrurilor. O minunată lume nouă în care fericirea se învață și unde
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
a lucrurilor. O minunată lume nouă în care fericirea se învață și unde, ca pe vremea pelerinilor la Canterbury, se vînd, pentru mîntuire, indulgențe. Cu alte cuvinte, drumul spre Paradis e lăsat în grija preacuvioaselor agenții de turism. Denunțare a societății de consum și a "dizidenților" ei, care cultivă legume/fructe ecologice și-și trec timpul admirînd, ca în good old times, fluturi și libelule? Nu chiar. Cartea Alexandrei Târziu e mai curînd o poveste frumoasă și absurdă, aducînd a Julien
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
ziar al domnului Tătărescu și alte ziare românești cu tendințe de dreapta; întreprinderii editoriale să-i fie furnizate gratuit din Germania mașinile de tipărit și cules (după cât se pare lucrul e posibil), precum și o sumă de bani care ar permite Societății să ajute ziarele tipărite și aflate în dificultate. Mă gândesc la o sumă de 5.000 de mărci pe lună; în conducerea întreprinderii editoriale să fie inclus un om de încredere care să răspundă că interesele financiare germane nu vor
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]