5,527 matches
-
și științelor umaniste În raport cu științele sociale corespunde clivajului dintre aceste două categorii de discipline, efect al unei subordonări mai puternice a științelor sociale față de ideologia oficială de dinainte. În mod deosebit activi Încă de la constituirea GDS-ului au fost (puținii) sociologi și politologi ai grupului, Stelian Tănase, Alin Teodorescu, Călin Anastasiu și Pavel Câmpeanu. Putând să facă dovada unei «culturi politice» superioară celei literare, ei au jucat un rol important În orientarea inițială a GDS-ului, chiar dacă primii trei s-au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ca lider informal al grupului; Teodorescu a devenit responsabilul filialei românești a Fundației Soros, pentru ca mai apoi să-și fondeze propriul institut de sondare a opiniei publice (IMAȘ), unde a fost urmat după câțiva ani de Anastasiu; acesta din urmă, sociolog specializat În mijloacele de comunicare a fost din 1992 până În 1996 deputat al PAC În Parlament. Dacă primii trei sunt cam de aceeași vârstă (născuți la Începutul anilor ’50) și au făcut aceleași studii,, Câmpeanu a avut probabil cel mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
origine evreiască, tatăl său luptase În războiul civil spaniol, apoi se refugiase În URSS, unde a lucrat la secția română a postului de radio sovietic internațional, pentru a deveni mai tarziu profesor de marxism-leninism În Învățământul de partid din România. Sociolog la București, unde și-a făcut studiile, Încrezător În tinerețe În posibilitatea «reformării sistemului», Vladimir Tismăneanu s-a refugiat la Începutul anilor ’80 În Statele Unite, a colaborat că ziarist la Radio Europa Liberă și a denunțat În câteva cărțile «comunismul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
multe instituții academice germane În cadrul programului „Balkan-Initiative der Berliner und Brandenburger Wissenschaft” oamenilor de știință din fosta Iugoslavie, Începînd din 1999. Situația e fără Îndoială diferită de la o disciplină la alta. Declinul sociologiei mobilității sociale, cîndva o temă privilegiată a sociologilor din țările socialiste, explică acest regres, o mai mare atracție fiind exercitată de institutele americane pentru tinerii cercetători est-europeni (interviu cu Karl Ulrich Mayer, director MPI). După unii observatori ai transformărilor intervenite În acest cîmp, «excepția poloneză» ar amenințată de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Jeannine Verdès-Leroux (1983; 1987); Frédérique Matonti (2005), asupra literaturii și intelectualilor comuniști. Reprzentînd o „lupta de ariergarda”, cum spunea Jean-Pierre Faguer. Vezi și articolele polemice vizîndu-i pe Bernard Henri Lévy sau Philippe Sollers (Țel Quel), precum și culegerea de articole ale «sociologului combatant» Pierre Bourdieu reunite de Franck Poupeau și Thierry Discepolo În lucrarea postuma Interventions 1961 - 2001. Science sociale et action politique (2002). Cercetările Întreprinse În Germania asupra scriitorilor și intelectualilor est-germani constitue o excepție. Pentru comparația cu două exemple de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
De fapt, în cadrul psihologiei sociale s-au remarcat două orientări, în funcție de metodologie, cadru teoretic și practicanți: o psihologie socială a psihologilor (mai mult experimentală și ocupându-se de reacțiile subiecților în prezența altor oameni), dezvoltată de psihologi, și una a sociologilor, ce vizează legătura dintre psihic și social la nivel de colectivități în contexte de viață naturale. Față de aceasta din urmă, „sociopsihologia” determină un accent suplimentar pe social și deci pe ponderea datelor (teoretice și empirice) ale sociologiei. Așa se întâmplă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
explicarea diferitelor probleme, carențe, disfuncționalități și traume familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă. Satisfacție din punct de vedere epistemologic, ca sociolog, adâncă mâhnire, ca umanist, pentru gravele inegalități ce există în lume. Mai precis, în cazul de față, pentru amara concluzie că asistența și terapia, cu toată importanța lor socială de netăgăduit, au o putere redusă exact acolo unde, paradoxal, ar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care, în condițiile interacțiunii tot mai intense și complexe dintre populațiile lumii, nu mai reprezintă o simplă problemă de cunoaștere și curiozitate, ci devine din ce în ce mai accentuat una pragmatică. Teză valabilă nu doar pentru cei ce se formează ca antropologi și sociologi, dar și pentru asistenți sociali și psihologi, ca, de altfel, pentru tot mai mulți cetățeni de rând. Tema diversității familiei contemporane interși intraculturale (vezi secțiunea 8.4.) este de mare rezonanță teoretică și practică. Spațiul cel mai larg este alocat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aplicată ca metodă principală în studierea familiilor și a relațiilor de rudenie în antropologia culturală și sociologia rurală, atât ca observație din exterior, cât și ca observație participativă, „din interior”. În acest fel, trăind în mijlocul unei comunități, cercetătorul (antropolog sau sociolog) are acces direct la varietatea manifestărilor familiei, a obiceiurilor legate de căsătorie, a fenomenului „vecinătății”, a schimbului de bunuri și servicii în cadrul familiei lărgite, a raporturilor intergeneraționale. Iar uneori poate pătrunde și în intimitatea vieții de familie (chiar dacă nu la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a articula astfel evenimentele prin care au trecut, încât să aibă - ca orice poveste - un început, o evoluție spre punctul culminant presărată cu dramatisme și un deznodământ. Ei introduc, voluntar sau nu, coerență și acolo unde ea nu există. Remarca sociologului francez nu este singulară. În literatura de psihologie socială (cognitivă), fenomenul producerii economiei de gândire și memorie prin coerență de „fir roșu” este des invocat (vezi și Iluț, 2000). Dar tot studii sistematice, de data aceasta de sociologie și antropologie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la o scrutate mai riguroasă ne dăm seama și de un alt fenomen: orice reprezentare a imaginii emice a unui grup de către un cercetător străin este, la rândul ei, o descriere etică, cel puțin ca posibilitate. Intervenția etnografului sau a sociologului se datorează faptului că, în mod obișnuit, clasificările, tipizările, „teoriile” emice nu sunt explicite. Ele trebuie deduse, construite din fragmente de cunoaștere emică de către analistul cultural și social. (Mișcarea postmodernistă în antropologie mizează aproape în exclusivitate pe faptul că raportul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de jurnaliști, a multitudinii punctelor de vedere sau, mai complex, a unghiurilor de vedere. Când ei realizează, de exemplu, o pagină sau o emisiune despre avort, cer părerea unui reprezentant al legii, al bisericii, femeilor cu asemenea experiențe, psihologului și sociologului, eventual etnografului (antropologului) pentru comparații în timp și spații geografice. În aceste considerații și în comentariile celor ce realizează astfel de „anchete” se amestecă existentul cu doritul, datele certe cu simpla impresie. Analiza multiperspectivală se vrea o replică științifică la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
permanență între femei și masculi ar fi posibilă fără intervenția altor factori decât cel pur sexual. Analogiile cu lumea animală sau cu manifestările superioare imediat precedente omului și căutarea rădăcinilor unor comportamente umane în comportamentele acestora sunt contestate de mulți sociologi și antropologi. Faptul că omul ca animal are o calitate specială, rațiunea, și trăiește într-un mediu sociocultural ce mediază relația cu cel fizico-geografic schimbă radical datele problemei. Alți autori consideră însă că patternurile comportamentale incrustate genetic s-au transmis
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între rudele apropiate este un lucru firesc, natural și nu comportă întrebarea „de ce?”. Discutarea acestui subiect este oarecum un tabu pentru bunul-simț. Dar întrucât spiritul științific nu cunoaște nici o interdicție tematică, nici tabuul incestului nu constituie un tabu investigațional. Antropologi, sociologi, psihologi și alți analiști ai etologiei umane s-au întrebat care sunt cauzele tabuului incestului. Ei au pornit de la constatarea simplă că dacă neînclinația înspre raporturile sexuale (și mariaj) între rude apropiate ar fi ceva natural, nu ar mai fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
organizatori ai banilor familiei. Abordările cu tentă economică mizează foarte mult pe analiza relațiilor dintre diferite tipuri de bugete familiale (monetar, de timp personal, timp liber etc.) și diferite tipuri de capital marital (monetar și nonmonetar). Din ce în ce mai mulți economiști și sociologi ce se preocupă de familie iau în considerare și problema transmiterii patrimoniului familial, interesându-se de rolul acestuia în crearea și reproducția inegalităților sociale, de atitudinea membrilor familiei față de diverse modalități de moștenire, de relația dintre legiferările din acest domeniu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familietc "6.5. Violența în familie" Ca și pentru alte subiecte ale familiei, literatura de anvergură este și aici cea americană. Nu neapărat pentru că în familiile din SUA ar exista mai multă violență, ci pentru că acolo ea a fost studiată. Sociologii americani se întreabă, în primul rând, dacă violența a crescut în societatea americană. Răspunsul nu este ușor de dat, întrucât până în anii ’70 nu există cercetări sistematice în domeniu, iar aceste cercetări nu s-au efectuat deoarece violența în familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ce trece însă, opinia publică și oficialitățile sunt tot mai sensibile și active în ceea ce privește violența domestică. Se recurge din ce în ce mai eficient laconjuncția dintre coerciție asupra agresorului și încercarea de a media conflictul, polițiștii, procurorii și judecătorul conlucrând cu asistenții sociali, psihologii, sociologii și antropologii. Aceștia din urmă au un rol important în înțelegerea și negocierea dintre cutume etnice și legislația țărilor gazdă. Dar nu este în joc o simplă adaptare la un sistem, ci chestiunea mai generală de a împăca cerințele relativismului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
era înaltă și înainte de schimbările legislative. Astfel, potrivit datelor din National Vital Statistics (2000), rata divorțului la o mie de locuitori era în SUA, în 1980, de 5,2, în 1990 de 4,7, iar în 1999 de 4,1. Sociologi, antropologi și psihologi sociali înclină să creadă că liberalizarea divorțului prin neculpabilizarea nici unuia dintre soți este un câștig social și individual-uman (vezi Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 503-505), pentru că se scurtează mult durata procesului, economisindu-se timp și bani, și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rezidență și locul de muncă”, „integrării sociale” etc. Poate că uneori ei invocă direct caracteristici cum ar fi „religia”, „etnia” - acolo unde etnocentrismul este foarte accentuat și individul este presat de rude și comunitate -, dar în general factorii descriși de sociologi, antropologi și nu de puține ori și cei identificați de psihologi acționează indirect asupra partenerilor. Ei se traduc în probleme ce duc la neînțelegeri și tensiuni în cuplu. Unele dintre aceste mecanisme de trecere de la factorii „obiectivi” la cei „subiectivi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau separate prezintă diferențe mici sau constante în viața lor ulterioară, în sensul că au, în medie, o stimă de sine mai scăzută, rezultate școlare mai slabe, iar ca adulți schimbă mai des slujbele și sunt mai predispuși la divorț. Sociologul englez A. Giddens (2000, pp. 166-168) face observația pertinentă că atare concluzii trebuie privite cu prudență, mai ales dacă vrem să le aplicăm la situația din zilele noastre, în care atitudinea față de divorț a devenit mult mai îngăduitoare. De asemenea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mediu și lung, atunci și permisivitatea în socializare și educație are limitele ei, printre care cea sugerată deja, și anume că expune părinții la sindromul supraîncărcării, al „arderii” continue (burnout syndrome) fizice și emoționale. Aceeași literatură, produsă de medici, psihologi, sociologi, antropologi și alți specialiști, recunoscând că nu există reguli bine definite în ceea ce privește educarea copiilor în lumea modernă atât de diversă și dinamică, acceptă ca principii orientative optimale următoarele (Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 360-361): • Respectul reciproc părinți-copii, în asigurarea căruia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
așadar observația că atât în socializare, cât și în politicile familiale, precum și în alte formule, controlul social în societatea contemporană nu este deloc univoc și rigid. Familiile întâmpină diferențiat constrângerile și exigențele socialului. Este notabil, de asemenea, faptul că unii sociologi și antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tensiunile și conflictele apărând în acele societăți în care: rezidența este neolocală; schimbările socioeconomice sunt rapide, iar individualismul și realizarea personală sunt valori sociale centrale. Într-o cercetare proprie (Iluț, 1985), în care unui număr de 20 de experți (filosofi, sociologi și psihologi) le-am dat spre apreciere (de la + 5 la - 5) o listă de 122 de itemi ce caracterizează adolescenți și tineri, și grupând acești itemi după criteriile „valori superficiale-valori autentice” și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut următoarele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valoarea princeps a mariajului, cu avantajele lui pe linia economică, a stabilității sexuale, a confortului psihic și, mai ales, ca cel mai benefic mediu de naștere și creștere a copiilor (Waite, Gallagher, 2000). Se poate constata o ideologie a experților (sociologi, psihologi, antropologi, juriști etc.), a oficialităților și a oamenilor de cultură în general despre „valorile familiale”, începând de la apărătorii fervenți ai valorilor familiale tradiționale până la extrema cealaltă, care pledează împotriva oricărei îngrădiri și constrângeri cu privire la opțiunea de viață, contestând deci
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maritale. Concluziile sunt de aceeași natură: în unele cazuri, valorile și atitudinile sunt buni predictori pentru comportamentul efectiv, alteori nu, și apar mai degrabă ca variabilă dependentă a situațiilor și experiențelor de viață. De exemplu, din investigațiile echipei conduse de sociologul american, rezultă că atitudinile pozitive ale preadolescenților și adolescenților față de coabitare s-au confirmat în acțiuni de acest fel, dar și reciproca este adevărată: indiferent de atitudinile prealabile, cei care au coabitat la vârsta de 18-23 de ani au declarat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]