21,114 matches
-
mai grele (la propriu) tomuri de istorie literară i-au găsit un loc în paginile lor. Mai mulți prieteni, mai ales ardeleni, îl fac să se simtă bine într-o țară de care părinții și bunicii lui nu s-au socotit niciodată străini. Cu toate acestea, decisivă pentru viața lui personală, de navetist pe linia Chișinău București, i se pare a fi, fără nici o îndoială, întâlnirea cu Teodora ( Deși la o „vârstă târzie”, recunoaște el cu regret. Ea l-a certat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
S-ar putea ca tocmai această „spaimă de necunoscut” să fi dus la inventarea filosofiilor!... Țelul lor, mărturisit (sau nu) a fost „eliberarea rațiunii”. Eliberare de neștiință, de îndoială, de răul ascuns în „lutul adamic”. Iluminarea conștiinței prin raționament era socotită drept „salvarea” omului. Dar raționamentul nu-i decât o construcție umană pecetluită cu „marca istoriei”. Homo historicus este o pradă a împrejurărilor, a evenimentului cosmic sau al unuia mai mic, provocat de el însuși. Altfel-zis, este supus tuturor „vitregiilor soartei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
aibă dureri de cap, adică să simtă că posedă obiectul. Tot ce-i dincolo de ei trebuie să existe cu adevărat... - O, nestăpânită sete de real! O, lume care te crezi mai reală decât ești, fiind astfel atât de puțin realistă! Socot că aceste două exclamații cu un evident efect retoric sunt suficiente pentru ca toți cititorii săși dea seama că am talent, ba chiar nu-s lipsit deloc de așa ceva, încât vor continua lectura până la identificarea teribilului meu personaj. Să o luăm
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ca totdeauna, spre a fi la nivelul acestui joc cu totul genial, pe care, cine știe? l-au clocit generații de regi și prinți, pentru a erupe cu toată strălucirea abia prin ultimul descendent. Bănuia că mulți îl vor fi socotind nebun. Azidimineață a surprins o privire întrebătoare chiar în ochii primului ministru. Dar ce știu ei, în afară de lupta pentru putere? Ce cunosc ei despre sublimul dezinteres pentru tot ce-i minor, al unui suflet regal? Și apoi, geniul nu a
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ar vrea să emigreze în State și încă vreo 24% și-au depus deja actele să emi greze în Canada și Germania, pușcăriași care învață să se reintegreze în societate făcând curat prin suburbiile Bucureștiului țo zi de muncă se socotește ca o zi și-un sfert petrecută după gratii), o femelă elefant care a născut în captivitate, paișpe mineri, ziși și ortaci, care, ferească Dum nezeu, au dat ortul popii într-un accident provocat de o aglomerare de gaze și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vânzare—cumpărare. Prin drepturi litigioase se înŃeleg acele drepturi în legătură cu care există un litigiu sau o contestaŃie asupra lor. Prin contractul de vânzare — cumpărare creditorul (cedentul) poate vinde (ceda) dreptul litigios în schimbul unui preŃ. Art 1403 Cod Civil “lucrul se socotește litigios când există proces sau contestaŃie asupra fondului dreptului”. Scopul cumpărătorului este acela de a specula, cumpărând aceste drepturi la un preŃ mic pe 76 care să le poată valorifica apoi la adevărata lor valoare după câștigarea litigiului. Codul Civil
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
vânzare—cumpărare. Prin drepturi litigioase se înŃeleg acele drepturi în legătură cu care există un litigiu sau o contestaŃie asupra lor. Prin contractul de vânzare — cumpărare creditorul (cedentul) poate vinde (ceda) dreptul litigios în schimbul unui preŃ. Art 1403 Cod Civil “lucrul se socotește litigios când există proces sau contestaŃie asupra fondului dreptului”. Scopul cumpărătorului este acela de a specula, cumpărând aceste drepturi la un preŃ mic pe 76 care să le poată valorifica apoi la adevărata lor valoare după câștigarea litigiului. Codul Civil
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
nu uita că la început ai fost om care, cândva, cum-necum, va putrezi... Un sfat puritatea nu-i de vânzare oricâte „beneficii” ar rezulta din „vânzarea” aceasta! O seamă dintre cei cocoțați pe un podium cred că sunt buricul pământului, socotind că podiumul este al lor și numai al lor, uitând de multe... Celui așteptând pe patul de moarte, muribundului, mai dă-i un strop de lumină; bogatului dă-i bani să-i ajungă; iar flămândului un blid de mâncare. Critica
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de ani spun că „am îmbătrânit,” uitând că nu ei (nu noi!) ci pământul, universul au îmbătrânit încă puțin... Trandafirul când înflorește în luna mai, își rezervă țepii pentru apărare nu pentru atac... Câteodată, la necaz ori într-o doară, socotim că „lumea e cam aiurea.” Străduindu-ne a înțelege mai bine ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru, n-am putea să ne schimbăm „impresia” aceasta?... Când nu-ți ies lucrurile (planuri, afaceri, relații, ambiții s. a. m. d) așa cum
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
că din cumpărări și vânzări rezultă progresul în societate! Câte unii n-au nevoie de lumină, pot trăi foarte bine în întuneric... Există o lumină care coboară asupra noastră de undeva de foarte de sus, clipă în care ne putem socoti fericiți... Zvonul e și el o știre! Dar ce știre!... Un zvon bine plasat face cât o mie de „buletine de știri”! O revoluție se naște din zvonuri nu din știri, care „știri” vin întotdeauna prea târziu, oricum mai târziu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
dispar una câte una. Paharul de vin (cu cât mai vechi cu atât mai bun!) dezleagă limbile oamenilor și leagă prietenii durabile. Dacă citind o carte, cititorul va primi măcar o rază de lumină, atunci autorul acelei cărți se poate socoti un scriitor adevărat. Ideal ar fi ca în lumea diversă a unui roman, cititorul să se confunde cu unul sau mai multe din personaje... Pe unii adevărul îi rănește, pe alții îi vindecă... În gara vieții sosim cu un tren
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
zice sau face cineva, n-ai decât s-o iei pe cont propriu, dezamăgirile sunt ale tuturora! Vorba aceea cu „apără-mă de prieteni, că de dușmani mă apăr și singur” nu-i lipsit deloc de miez (miezul cam amar...)! Socotindu-ți bănuții din pungă, gândește-te mai întâi la ce vei mânca mâine, șiabia după aceea la câștigul ce-ar putea rezulta dint-o afacere oarecare! Când ai luat tot greul pe umerii tăi, ți se pare și mai greu! Aidoma
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
vieții", născut din conflictul dominant dintre aspirația sa la nemurire și rațiunea care îl îndemna să nu creadă în ea. La sfârșitul cărții sale, Viața lui Don Quijote și Sancho, Unamuno constata învingător că nu trăiește creatorul ci creația sa: "... adesea socotim un scriitor drept persoană reală și istorică pentru că îl vedem în carne și oase, iar pe cei pe care-i închipuie în povestirile lui, nimic mai mult decât o pură fantezie, și se petrece de-andoasele, că tocmai aceste plăsmuiri sunt
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
vedea în ce se schimbă acest Bau-bau la final... Se întoarce Marina să se supună somnului, cu logica sa somnolentă. Mai mult decât de influența mamei, Avito se teme de cea a poveștilor cu vrăjitoare, de preocupările populare. Și de ce socotește aceste povestiri și aceste preocupări mai grave decât tradiționalele legende pe care mama i le impune? "Privește Avito îi spune vocea interioară de ce te temi mai mult ca să-i vorbești de Bau-bau decât de Dumnezeu, și nu te neliniștești de ce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sau într-o frază, însoțită de consoane asemănătoare, pentru a produce efecte expresive. (Fr. assonance, it. assonanza). 34 Băutură tipic spaniolă care se face din vin roșu, suc de portocale și lămâie și se servește cu cuburi de gheață. 35 Socotiți dacă sunt paisprezece, și s-a făcut. Referirea se face la cele paisprezece versuri ale unui sonet. ----------------------------------------------------------------------- MIGUEL DE UNAMUNO Dragoste și pedagogie 8 1 41 51 61 73 87 97 113 213
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
bucleaz? al s?u p?r, Altul caut? În lume ?i În vreme adev? r, De pe galbenele file el adun? mii de coji, A lor nume, trec?toare le Însamn? pe r?boj; Iar? altu-mparte lumea de pe scândura tar?bii, Socotind cât aur marea poart?-n negrele-i cor? bii. Iar? colo, b?trânul dasc?l, cu-a lui hain? roas?-n coate, Într-un calcul f??? cap?ț totsocoate ?i socoate ". Fie regi ce „Împânzesc globu-n planuri pe un veac
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
r?boj; Iar? altu-mparte lumea de pe scândura tar?bii, Socotind cât aur marea poart?-n negrele-i cor? bii. Iar? colo, b?trânul dasc?l, cu-a lui hain? roas?-n coate, Într-un calcul f??? cap?ț totsocoate ?i socoate ". Fie regi ce „Împânzesc globu-n planuri pe un veac", fie s?răci ce cuget? la „ziua cea de mâine", cu to?îi Împ?rt??esc aceea?i soart?: „ De?i trepte osebite le-au ie?it din urna sor? îi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; B) nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă. (5) Există intenție depășită când fapta constând într-o acțiune sau inacțiune intenționată, produce un rezultat mai grav, care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
familie, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante. Art. 183 Timp de război Prin „timp de război” se înțelege durata stării de mobilizare a forțelor armate sau durata stării de război. Art. 184 Calculul timpului (1) La calcularea timpului ziua se socotește de 24 de ore, săptămâna de 7 zile iar anul de 12 luni. Luna și anul se socotesc împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă. (2) Dacă limita de pedeapsă este exprimată într-
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
durata stării de mobilizare a forțelor armate sau durata stării de război. Art. 184 Calculul timpului (1) La calcularea timpului ziua se socotește de 24 de ore, săptămâna de 7 zile iar anul de 12 luni. Luna și anul se socotesc împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă. (2) Dacă limita de pedeapsă este exprimată într-un termen pe luni care nu este divizibil cu fracția de majorare sau reducere ce ar urma să
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe luni care nu este divizibil cu fracția de majorare sau reducere ce ar urma să se aplice, fracția se va aplica asupra termenului transformat în zile, după care durata obținută se transformă în luni. În acest caz luna se socotește de 30 de zile și se iau în calcul doar zilele întregi rezultate din aplicarea fracției. (3) În cazul limitelor de pedeapsă exprimate în ani, se aplică în mod corespunzător dispozițiile alin. (2), transformarea făcându-se între ani și luni
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
la Sfânta Spovedanie?: “Văzând în mine ceva bun, doresc să-l scot la iveală sau să mă proslăvesc în fața altora, sau să mă îndulcesc înăuntrul meu. Deși în afară arăt oarecare smerenie, totuși o atribui propriilor mele puteri și mă socot în fața altora cel mai desăvârșit sau, cel puțin, nu mai rău decât ei. Dacă observ la mine un neajuns, caut să-l acopăr cu aparențe, necesitate sau nevinovăție, mă supăr pe cei care nu mă respectă, pe care-i consider
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
să-l acopăr cu aparențe, necesitate sau nevinovăție, mă supăr pe cei care nu mă respectă, pe care-i consider drept niște nepricepuți care nu știu să prețuiască oamenii; mă laud cu binefacerile mele, iar înfrângerile în întreprinderile mele le socot jignitoare pentru mine; cârtesc și mă bucur de nenorocirile vrăjmașilor mei. Chiar dacă îmi dau silința spre ceva bun, am drept scop lauda, sau folosul meu duhovnicesc, sau mângâierea ce vine de la lume. Într-un cuvânt, eu fac din mine un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
alt păcat greu care are la bază frustrări acumulate de-a lungul timpului, datorate unor experiențe de viață neplăcute în raporturile cu ceilalți și față de propria identitate. Uneori, ura de sine degenerează în ura față de Dumnezeu pe care păcătosul Îl socotește responsabil de toată nefericirea sa. Pe de altă parte, atunci când facem referire la iubirea de Dumnezeu, pot apare în discuție forme atipice ale iubirii față de Dumnezeu așa cum sunt sentimentalismul, în care iubirea de Dumnezeu se identifică cu un simplu sentiment
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Grea și tristă alegere, însă singura corectă și necesară, după cum ne poruncește Mântuitorul Însuși: “Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor și Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.Nu socotiți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie.Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa.Și dușmanii omului (vor
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]