71,127 matches
-
Dinamica peisajului geografic din Podișul Bârladului, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Butnaru V. Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București, 1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Crasnei și Prut, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II b, tom XI, 1965. 12. Jeaurenaud P., Saraiman A. Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1995. 13. Moțoc M. Eroziunea solului pe terenurile agricole și combaterea ei, Editura Agro - Silvică, București, 1963. 14. Posea Gr. Geomorfologia generală, Editura Științifică, București, 1971. 15. Posea Gr. Relieful României, Editura Științifică, București, 1974. 16. Ungureanu I. Hărți geomorfologice, Editura Junimea, Iași, 1978. 17. Ungureanu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Forma de proprietate care seamănă cel mai mult cu proprietatea privată, dar este totuși departe de a o putea numi astfel este stăpânirea locurească. Aceasta este definită de Stahl (1998, vol. II, pp. 166-167) ca „dreptul de folosire exclusivă a solului de către o familie sau grup de familii, fără ca asta să echivaleze cu un drept de proprietate asupra respectivului sol”. Stăpânirea locurească era un drept asupra unui teren pe care îl dobândeai în urma executării anumitor lucrări de transformare a unui teren
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
numi astfel este stăpânirea locurească. Aceasta este definită de Stahl (1998, vol. II, pp. 166-167) ca „dreptul de folosire exclusivă a solului de către o familie sau grup de familii, fără ca asta să echivaleze cu un drept de proprietate asupra respectivului sol”. Stăpânirea locurească era un drept asupra unui teren pe care îl dobândeai în urma executării anumitor lucrări de transformare a unui teren din unul fără valoare economică, sau cu valoare economică mică, într unul cu valoare economică, sau cu valoare economică
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
trecut prin transformări atât de radicale, dat fiind caracterul lor de exploatări statornice încă de la început. Astfel, amestecul obștilor în exploatarea viilor și livezilor este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă atâta vreme cât pădurea și izlazul erau predominante. Singura regulă era că nu există nicio regulă, oricine trece pe oriunde. Problemele în privința
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de la Breza până la Câmpina. Prin acumularea continuă a materialului au luat naștere insule-ostroave care, cu timpul, s-au atașat malurilor, când apele au pierdut un braț sau și-au păstrat caracterul de adevărate insule, fiind fortificate de un înveliș de sol și vegetației. Intensa modelare exercitată de Prahova, poate fi urmărită la sud de Comarnic, consolidarea naturală a malurilor prin acumulări periferice- grinduri- la Gura Beliei sau Podu Vadului, fiind o dovadă a fomelor constructive pe care Prahova le alcătuiește la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu 300Că. În iulie și august se constată cele mai frecvente zile tropicale (6, 1 zile), iar numărul lor anual este în medie de 15, 7 zile. Regimul termic este influențat de cantitatea de energie solară care ajunge la suprafața solului. Această cantitate este dependentă, la rândul ei, de nebulozitate. - Regimul mediu lunar al nebulozității prezintă o evoluție relativ uniformă. Gradul de a acoperire a aerului cu nori este maxim în sezonul rece, cea mai înnorată lună fiind decembrie (6, 7
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
climatici, un loc aparte îl are și un alt factor fizic al aerului, absolut necesar pentru definirea și caracterizarea "climatului electric" al zonei, reprezentat de ionizarea naturală a atmosferei. Generarea lor se face în principal sub acțiunea elementelor radioactive din sol și a radiației cosmice. La aceste două modalități de generare se mai adaugă și alte surse a căror pondere poate prezenta importanță în anumite condiții fizico-geografice sau atmosferice. Concentrațiile de ioni existente la un moment dat în atmosferă sunt rezultatul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
șoselei centrale a localității, a traficului rutier. Regimul relativ scăzut al acestei categorii de ioni constituie un indiciu al unei atmosfere curate cu relativ puțini factori poluanți care să schimbe semnificativ fondul natural al aeroionizării. - Radioactivitatea Determinările de radioactivitate a solului se înscrie în suita de măsurători necesare cunoașterii unor factori naturali care contribuie la producerea ionizării aerului. Observațiile au vizat debitul echivalentului dozei. Această mărire apreciază ritmul de cedare a energiei de către radiațiile emise de substanțe radioactive. Măsurătorile s-au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
rădăcini în malul din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci hidrofile și higrofile. Vegetația palustră se dezvoltă pe terenuri acoperite de un strat de apă puțin adânc sau cu apă freatică la mică adâncime, pe soluri gleice. Această vegetație se află în locul unde apa are un curs domol, ca și în zona marginală a lacurilor, bălților, adeseori apărând asociată cu vegetația acvatică. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australisă care suportă oscilații
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din insecte între care menționăm cosașul și greierele. 3. 7. SOLURILE În cadrul localității sunt mai răspândite soluri din clasa combisoluri (brune și brunacide) și din clasa argilovisoluri (brun-roșcate și brun-roșcate podzoliteă. În zona centrală, pe terasă sunt dominante solurile brune, cu pietrișuri la mică adâncime; mai apar pseudorendzine (inclusiv levigateă și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din insecte între care menționăm cosașul și greierele. 3. 7. SOLURILE În cadrul localității sunt mai răspândite soluri din clasa combisoluri (brune și brunacide) și din clasa argilovisoluri (brun-roșcate și brun-roșcate podzoliteă. În zona centrală, pe terasă sunt dominante solurile brune, cu pietrișuri la mică adâncime; mai apar pseudorendzine (inclusiv levigateă și soluri brun închise. În cartierul Podu-Vadului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai ales din insecte între care menționăm cosașul și greierele. 3. 7. SOLURILE În cadrul localității sunt mai răspândite soluri din clasa combisoluri (brune și brunacide) și din clasa argilovisoluri (brun-roșcate și brun-roșcate podzoliteă. În zona centrală, pe terasă sunt dominante solurile brune, cu pietrișuri la mică adâncime; mai apar pseudorendzine (inclusiv levigateă și soluri brun închise. În cartierul Podu-Vadului sunt prezente soluri brune și regosoluri În cartierul Gura Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
În cadrul localității sunt mai răspândite soluri din clasa combisoluri (brune și brunacide) și din clasa argilovisoluri (brun-roșcate și brun-roșcate podzoliteă. În zona centrală, pe terasă sunt dominante solurile brune, cu pietrișuri la mică adâncime; mai apar pseudorendzine (inclusiv levigateă și soluri brun închise. În cartierul Podu-Vadului sunt prezente soluri brune și regosoluri În cartierul Gura Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
combisoluri (brune și brunacide) și din clasa argilovisoluri (brun-roșcate și brun-roșcate podzoliteă. În zona centrală, pe terasă sunt dominante solurile brune, cu pietrișuri la mică adâncime; mai apar pseudorendzine (inclusiv levigateă și soluri brun închise. În cartierul Podu-Vadului sunt prezente soluri brune și regosoluri În cartierul Gura Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
la mică adâncime; mai apar pseudorendzine (inclusiv levigateă și soluri brun închise. În cartierul Podu-Vadului sunt prezente soluri brune și regosoluri În cartierul Gura Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pseudorendzine (inclusiv levigateă și soluri brun închise. În cartierul Podu-Vadului sunt prezente soluri brune și regosoluri În cartierul Gura Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cartierul Gura Beliei este o varietate mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI TOPONIMIE 4. 1
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI TOPONIMIE 4. 1. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Prima atestare documentară a localității datează din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI TOPONIMIE 4. 1. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Prima atestare documentară a localității datează din anul 1431, când domn al Țării Românești
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și față de majoritatea celor din țară. În zona centrală, pe terasa Prahovei, densitatea depășește 3500 loc/km2. Pe zone, cea mai mare valoare a acesteia se înregistrează pe podurile teraselor, omul fiind atras de terenurile favorabile construcțiilor de locuințe, de solul fertil pentru culturi agricole, apă potabilă la mică adâncime. Datorită expunerii spre SE podurile teraselor beneficiază de adăpost și de multă lumină. Urmează apoi o altă zonă cu densități ridicate, situată în lungul principalei artere rutiere care traversează orașul de la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
creșterea productivității și calității sunt necesare măsuri de sprijinire în special prin ajutor financiar al producătorilor agricoli în vederea dotării cu mijloace mecanice și valorificarea factorilor naturali, tehnici și socio- economici prin creăterea potențialului productiv. Dezvoltarea pomiculturii, favorabilă zonei climatice și solului se preconizează a fi sprijinită prin: - service-uri agricole pentru protecția plantelor pentru efectuarea de tratamente fitosanitare, aprovizionare cu produse chimice, laboratoare analize etc. - centre de consultanță agricolă pentru gestionarea fondului funciar, aplicarea tehnologiilor avansate, aprovizionare de semințe - unități care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]