9,106 matches
-
Nu știu cum să explic senzația, dar parcă vedeam totul de jur-împrejur fără niciun efort. Deși cam neclar, de parcă nu mi-aș fi reglat ochii încă aburiți de somn. M-am întins lenevos și satisfăcut. Și în momentul următor am răcnit de spaimă. Adică aș fi răcnit de s-ar fi cutremurat camera dacă aș fi avut glas. Mâinile mele nu mai erau mâini, ci niște ditamai gherătaniile maronii. Am încercat să-mi țin firea și m-am concentrat un pic, analizându-mă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Descartes clătină Încet din cap. Ca o minge de plajă uitată la soare, Napoleon se dezumflă și el, apoi Își trase un scaun lângă pat și se așeză. — Ia să vedem, care-i problema? Descartes ridică din umeri, oftând. — Tot spaima de-a te vedea transformat Într-o bilă uriașă de ceară? Descartes negă. — Atunci? — În momentul ăsta, știu doar că nu știu nimic. — Aha! sări Napoleon de pe scaun. Iar ai vorbit cu Socrate. Toată ziua, pisălogul ăla bătrân oprește oamenii
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
aer Își scuipaseră În spațiu conținutul uman al burdihanelor, astfel Încât În multe zone din Italia ploua cu cetățeni, În Calabria Înregistrându-se chiar averse și o cantitate medie de 0,3 indivizi pe metru pătrat. Și tocmai când debusolarea și spaima păreau a fi atins cote maxime, nemaiavând unde să se extindă, micul fax de pe masă a prins a scoate la noi o limbă lată și albă, pe care puteau fi citite cuvinte greu de filtrat de către o rațiune normală. Anume
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-și cereau drepturile. Acest interminabil ocol are și unele virtuți. Asemenea celui trezit după o comă Îndelungată, care l-a privat de aflarea veștilor bune, dar și de șocul catastrofelor ori al morții celor apropiați, n-ați trăit orele de spaimă ale prizonierilor aflați la etajul cu restaurante din mallul roman, când televizorul a Început să difuzeze un film cu biografia Comandantului T., În care rolul Unicului era interpretat de un model ceva mai nou de VW, Întinerit discret printr-un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
carne a rămas o secundă În poziția briceag, apoi s-a scurs lent pe podea, Într-o baltă de alcool și de cioburi, stârnind un ușor cutremur În cartier. M-am Întors Încet către celălalt trimis al precambrianului, care, de spaimă, uitase să și pută. I-am făcut cu ochiul: — Vezi ce-nseamnă să nu-i citești pe clasici? M-am Îndreptat spre ușă, strigându-i lui Vasea: — Cândva am să-ți cumpăr o sticlă din aia. Pe astea două trece
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de Arhipelagul Gulag al lui Soljenițîn, adăugînd la descrierea Gulagului autohton o perspectivă speculativă și ironică, precum o examinare din interior a ororii politice și o condamnare a ei în stilistică pamfletară. Care este antidotul cel mai eficace al acestei spaime generalizate, dezumanizante? Nu poate fi decît luciditatea, care, fixînd fenomenele în parametrii lor reali, asigură funcționarea unei conștiințe veghetoare ca premisă a salvării: "Luciditatea, scria Sîrbu, fiind în același timp o stare, o valoare și o esență, e superioară cunoașterii
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
ultimă foaie este înlăturată ceea ce rămâne este vidul, neputința de a pricepe ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. Căutând, din perspectivă psihanalitică, motivele morții lui Marilyn Monroe, Michel Schneider (și, înaintea lui, Ralph Greenson) a descoperit sufletul tulburat, chircit de spaimă al unei fetițe, Norma Jeane Baker, care s-a trezit singură în jungla vieții. O fetiță care a visat doar la căldura protectoare a unui cămin, dar pentru care viața a însemnat o goană dementă, presărată din belșug cu sex
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
au mâncat brânza sau smântâna (din ce zonă). Aceste rezultate puteau fi obținute numai după unele măsurători și documentări minuțioase și la obiect, întrebând direct vânzătorii. Fabrica de încălțăminte. Aceeași alertă, multe persoane panicate, fără detalii care să le amelioreze spaima despre efectul radiațiilor. Bine primit și foarte mulțumiți de prezența mea fiindcă eram deja cunoscut în oraș și eram solicitat zi și noapte pentru măsurări și lămuriri privind efectul radiațiilor. Am mers prin secție, am vorbit cu publicul și am
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
pe tipograful, tot într-o așteptare și-o nedezmințită tânjire a animalului și artistului care se pretindea, într-un balamuc de măști de carnaval grotesc, în care de bună voie intrase ca să se piardă pe sine, împins de la spate de spaima și sila și mizeria care fierbeau în el" (p. 230). Suflet de artist ofensat, Doru, delegat al autorului în text, își varsă toate tribulațiile personale și toate ororile unei lumi în tranziție (e "lumea rea și amărâtă", se spune într-
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
se simte inferior“. Nu se simțea cu nimic inferioară unei frizerițe, dar se temea pentru viitorul lui Vic. Încă și mai mult, se temea pentru viitorul lui Kiki. Erau amîndoi slabi de caracter, vulnerabili, ușor de păcălit. Se gîndea cu spaimă la lipsa lor de viitor, fără ea. La fel cum o Îngrozea gîndul că, fără emisiunile ei despre adevărata fericire, radioascultătorii ar fi căzut pradă manipulărilor ideologice de tot felul, și-ar fi pierdut simțul valorilor - și În cele din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din spatele camionului a intrat Într-un stîlp - conducătorul auto a murit pe loc, iar ceilalți pasageri au ajuns la spital, În stare deosebit de gravă. În cele din urmă, Vic Înțelese: de fapt, ea se temea de sfîrșitul lumii - toate celelalte spaime, temeri și coșmaruri erau subsumate acesteia. Oricît ar fi asigurat-o că totul e În regulă, nu-i putea oferi garanții pe termen lung. Iar dacă insista să ia mai mult calciu, Christina Îi răspundea: degeaba mă crezi nebună, știi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
plutește legănîndu-se ușor la cîțiva centimetri deasupra podelei, În timp ce fața și părul din cap păreau cuprinse de flăcări. De teamă, Închise ochii și se prinse cu mîinile strîns de genunchi. Era o emoție ciudată, un amestec de bucurie, uimire și spaimă, ca atunci cînd părinții o duseseră la munte și o dăduseră prima oară cu sania și cînd prima atingere a zăpezii i se păruse fierbinte... — Vai, doamna Christina, ce se Întîmplă cu dumneavoastră? Vedeau toate ce se Întîmpla, dar poate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
privea cînd Într-o parte, cînd În alta, cu ochii bulbucați, de parcă ar fi fost hăituită. Trupul ei robust devenise greoi, respira grăbit și sacadat, se Încinsese, iar sudoarea Îi curgea șiroaie pe la subsuori, nu atît de căldură, cît de spaimă. Copilul nu se zărea nicăieri. Crezînd că alergarea haotică a Marychkăi făcea parte din rețeta acumulării energetice, sau poate din cu totul alte motive, unul din pacienții doamnei Agneta Începu să alerge după ea, Încercînd să-i ațină calea. Doamna
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lui Satan și zborul pe coada măturii al unora dintre participanți. În schimb, ziarele, deși oarecum dezavantajate de Întîrzierea cu care furnizau știrea, avuseseră timp să documenteze mai bine cazul și să dezvolte variante bogate În speculații, spre deliciul și spaima cititorilor. Toate bănuielile se Îndreptau În direcția bolnavului care părăsise clinica de psihiatrie În după amiaza aceleiași zile și nu mai fusese găsit. De altfel, alături de fotografia victimei, era publicat portretul robot al prezumtivului asasin care, nu mai e nevoie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
îi atrage Roja atenția, era locul din care a văzut-o apărînd pentru prima dată pe Virginia Zeani în rolul operei lui Verdi. Pur și simplu a dat-o gata. — Știați că și cucoana o întinsese din țară tot de spaima comuniștilor? Frumoasă bucățică, zice Curistul. — La genul ăsta de spectacole trebuie să le scoți, și n-o să dai niciodată greș, zicea Bătrînul, numai așa o să le faci să se simtă inferioare nouă, își amintește Roja. — Mai sînt și alte metode
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
el, dar el ne surprinde cu un pumn În față și ne doare, apoi se aruncă asupra noastră, iar noi ne simțim slabi și distruși sub loviturile lui și n-ar trebui să fie așa, iar el rîde de noi, spaima noastră e acum aici și demoralizarea noastră crește cînd ne dăm seama că n-avem nimic de dat, sîntem doar pasivi. Capul lui se izbește de noi, iar nasul ne explodează mult mai nasol decît În mașină pentru că trosnește strivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
groaznic de ticsit, și Încearcă să se urce afară din el dar poate vedea muntele de deasupra lui care se mișcă din cauza mișcărilor tale. Tu nu vrei să miști cărbunele și totuși simți și o ciudată exaltare pe lîngă o spaimă zdrobitoare cînd mormanul Începe să se miște și se prăvălește peste Stevie, acoperindu-l total. Acum cazi și tu, alunecînd În jos pe deasupra, dar nu intri În gaură lîngă fratele tău pentru că a fost umplută de cărbunele care a năvălit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
tainică și atunci, Kawabata pare Împăcat și senin. ,, Iubesc pe Domnul, pentru că a auzit glasul meu, cererile mele. Pentru că Și-a plecat urechea spre mine, de aceea Îl voi chema În timpul zilelor mele. Legăturile morții mă Înconjuraseră și mă ajunseseră spaimele Locuinței morților; găsisem necaz și Întristare dar am chemat numele Domnului: Te rog, Doamne, scapă-mi sufletul! Domnul păzește pe cei simpli; eram doborât și El m-a salvat. Întoarece-te, suflete al meu, la odihna ta, pentru că Domnul ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fără margini. Nu ești atentă la fețele cerșetorilor? Nu le vezi disperarea din priviri? Cârduri de cerșetori cenușii. Toți, dar absolut toți, par personajele tragice ale unui piese. Fiecare cu mimica lui, cu Îmbrăcămintea lui rufoasă, cu Înfricoșarea lui, cu spaima de frig, de durere, de Întuneric, de violență, de-și-mai-rău. Plăcințica Îl privește insistent, și ochii ei se măresc, pe măsură ce Antoniu vorbește; se fac două ape adânci În care cuvintele, sunetele, se pierd. Doisprezece ,, Dacă mă urc pe bolovanul ăsta umflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
n-a mai ieșit din bârlog, și-a gospodărit proviziile cum s-a priceput și a tremurat de frig sub mormanul de țoale care-i țin loc de plapumă. Astăzi Însă, s-a hotărât să iasă din culcuș, cuprins de spaima că nu mai are ce pune În gură și de irepresibila dorință de-a citi ziarul. Despre Uniunea Europeană n-a mai aflat nimic de mult timp. Prin ghetou se zvonește, totuși, că În curând primăria o să-i ,,măture,, din locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
țină cont de etichete și de rugămințile Înlăcrimate ale celor trei mesageri. Mașina din burta căreia fuseseră scoase Îmbrăcămintea și bunătățile, arăta la sfârșit, ca după un atentat irakian cu bombă, iar mesagerii aveau chipurile livide de efort și de spaimă. Pentru faptul că a Încercat să-i mai potolească pe disperații care se luptau Între ei cu atâta Înverșunare, Antoniu a primit și el, un zaț de la această darnică asociație: câteva haine, un cozonac și niște ouă roșii. De la plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mierii, care intră prin ferestre, Îngălbenind albul desăvărșit al mobilierului și al pereților. E ora 11 dimineața, și i se pare că a dormit o veșnicie. Ca și atunci, În adolescență, când moartea anticarului a Însemnat o tragedie trăită cu spaimă intensă, realizează imediat că este singur, că femeia a dispărut și, odată cu ea și portretul. Se dă jos din pat, inspectează holul, bucătăria, cele două băi și terasa, dar Își dă seama că e singur. Încearcă ușa de la intrare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
hainele mulțimii anonime. Jurămintele nu vor mai conta, piedicile vor fi moi ca bureții de baie, curățenia va fi un capriciu, poluarea va progresa, cuvântările vor ține loc de grădini paradisiace, cu ochii holbați, civilizația se va da Înapoi, de spaimă, mușcătura sărăciei va fi condimentată cu boli, patriarhii chibzuinței vor fugi spre alte meleaguri, dar exodul va avea și o parte bună: să guste cât mai mulți din spiritul lălâu, balcanic, să-i trezească la viață pe amorțiții bunăstării. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
alte meleaguri, dar exodul va avea și o parte bună: să guste cât mai mulți din spiritul lălâu, balcanic, să-i trezească la viață pe amorțiții bunăstării. Se va construi mult, fără gust și haotic, copiii se vor naște cu spaima În priviri.,, O voce ,,Antoniu, nu-i privi cu dispreț, sunt cei ce Îți Întind zilnic bănuții care te țin În viață. Sunt cei care Îți aruncă În grabă, din puținul pe care-l au, un supliment de respirație. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
afară, pentru pauze scurte, În liniștea cimitirului și se plimbă printre morminte, ca printr-un crâng Înflorit. Este pentru prima oară În ultimul timp, când nu simte singurătatea și nu se teme de ea. Ciudat este că noaptea nu are spaime, nu se gândește la fantome, nu aude țipăt de cucuvele, nici zgomote ciudate, și din morminte nu iese nimeni să-i bată În fereastră. De fapt nu e singurul locuitor al cimitirului. La a doua alee pe dreapta, Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]