2,695 matches
-
aruncat cu credite în stînga și în dreapta, fără garanții suficiente, decît în măsura în care ele au risipit și econo-miile clienților. Cineva trebuie deci să răspundă pentru sumele pierdute și să plătească. Fondurile de pensii au fost și ele prinse în această horă speculativă, iar randamentele le sunt afectate. S-a mers mult prea departe cu creditarea și s-a uitat de economisire. Creditul a devenit, alături de salariu, un mijloc aproape obligatoriu de fi-nanțare a traiului cotidian. Ceva nu e în regulă aici. E
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în ideologie, fie ea și liberală? E mult cinism în astfel de predici, care transformă economia într-o afacere de "administrare a lucrurilor" (Saint-Simon). Procesul de "financi-arizare" crescîndă din ultimii 30 de ani a transformat chiar sistemul capitalist, făcîndu-l pro-fund speculativ. Un număr nu foarte mare de băieți deștepți au pus mîna pe economie și pe societate. Piețele de capitaluri au devenit noile sanctuare ale haosului. 1.6. PRINCIPIUL DOMINOULUI Piețele financiare sunt afectate de un nou seism major ce va
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pe foc. Comportamentul lor, în loc să fie anticiclic, este prociclic. Iar criza pare abia la început. Anii 2005 și 2006 au fost cei mai frumoși ani ai gogoașei imobiliare despre care am vorbit. Datoriile se acumulează în continuare, iar "dinamicele" fonduri speculative se îndoapă în continuare ca niște curcani cu produse derivate. Problema mare e că finanțele au devenit globale par excellence, iar erorile financiare se globalizează, întreaga lume fiind atinsă de delirul imobiliar american și contaminîndu-se cu neîncredere. Astfel, totul se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
realitate există o legătură reflexivă în ambele sensuri, care poate genera procese dezvoltare-declin de tip "balon", care inițial se autosusțin, urmînd apoi să se autodistrugă" (p.9). Astăzi, avem de-a face cu un superbalon care s-a tot umflat speculativ în ultimul sfert de veac, dopat de extinderea creditelor, pe fondul concepției greșite a fundamentalismului de piață. Crizele anterioare nu au făcut decît să testeze sistemul, iar cea actuală a adus omenirea într-un punct de cotitură, în care vechile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
tuturor baloanelor ce pot apare în viitor. Unele abia încep să se formeze, nu iarăși în jurul dolarului slăbit, ci al altor investiții. Credeți că întîmplător se scumpesc materiile prime, energia și bunurile alimentare? Credeți că "băieții deștepți" și fondurile lor speculative nu acționează și aici? Apoi, există "inconsistențe majore" la nivelul relațiilor sociale, care trenează de foar-te mult timp. Asistăm, într-adevăr, la sfîrșitul unei epoci, o epocă de stabilitate relativă bazată pe dominația S.U.A. și a dolarului american. Am intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se pot influența decisiv mai toate variabilele esențiale ale unei economii: cererea globală, oferta globală, nivelul veniturilor, dobînzilor, șomajul, inflația, cursul de schimb ș.a.m.d. Sistemul banilor născători de bani s-a dezvoltat frenetic apoi prin intermediul bursei, al tranzacțiilor speculative și al inovațiilor financiare, titluri de valoare care au devenit cvasimonedă. Astfel, moneda și-a pierdut contururile clasice și n-a mai putut fi controlată. Astfel, triumful liberalismului financiar a condus la obsolescența monetarismului, respectiv, la pierderea capacității băncilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bani fictivi și acumulări de deficite (în S.U.A., datoriile cumulate ale menajurilor, companiilor și statului sunt de trei ori mai mari decît P.I.B.-ul național și de două ori mai mari față de 1929), pe credite cu ipoteci îndoielnice și comportament speculativ. Este mai mult decît o fază a unui ciclu Kondratiev, este o criză structurală, ce riscă să devină o criză de sistem. Cum va arăta lumea de după criză? Vor fi schimbări importante, pe care pînă de curînd lu-mea nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
contemporane sunt considerate, în bună măsură, crize de încredere, generate de "profețiile autorealizatoare" ale indivizilor. Cu alte cuvinte, cînd ești pesimist provoci o criză, cînd ești optimist realizezi un avînt, ori mie mi se pare că tocmai optimismul debordant, irațional, speculativ, maladiv și disperat al foarte multor jucători, chiar dintre cei mai importanți, a generat criza. O aserțiune corectă aici este necesitatea unui comportament moral. Într-adevăr, acesta a fost sublim, dar a lipsit cu desăvîrșire. Se face trimitere la Mancur
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
afaceri, activitatea sectorului bancar "din umbră", unde bănci mari au fost implicate în lansarea unor produse financiare extrem de complexe, cu o valoare în-doielnică, în vînzări de credite acoperite cu ipoteci avînd un risc extrem de ridicat, scheme de compensare inadecvate, tranzacții speculative pe termen scurt ș. a. Creditele ipotecare dubioase sunt considerate un simptom al unei crize mult mai ample ce afectează guvernarea financiară și practicile de afaceri. De asemenea, este incriminată activitatea agențiilor de rating care au făcut erori mari de apreciere
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de a face față provocărilor globale, în special ale globalizării și ale celor care vin dinspre Asia, a fost grav afectată. La aceasta a contribuit și creșterea spectaculoasă a prețurilor energiei și alimentelor, creșteri în care au fost implicate fonduri speculative, ceea ce nu prevestește nimic bun. Cei mai afectați vor fi cetățenii țărilor să-race și vom asista în continuare la o creștere a statelor eșuate și la o migrație fără precedent, posibil și la întețirea conflictelor armate. Chiar dacă țările europene au
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
chiar după intrarea în Organizația Mondială a Comerțului (2001), exporturile sunt sub-venționate, creditele bancare ajută mai ales fir-mele de stat, iar moneda nu este convertibilă, cursul său artificial susținînd produsele chinezești la export și ferind economia chineză de cri-ze speculative, cum a fost cea din 1996-1997. În același timp, costurile salariale reduse rămîn un avantaj comparativ important (aprox. 20 dolari pe oră), în schimb fiscalitatea centrală a regresat, în favoarea regiunilor, iar nivelul de trai crește continuu din 1978. Așadar, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
recuperat în termeni de convergență reală. Soluția de fond este creșterea productivității pe calea investițiilor, a competitivității pe calea exporturilor, investiții și exporturi cu valoare adăugată mare. O creștere bazată pe construcții, ca cea actuală, implică tranzacții pe credit, investiții speculative și, de multe ori, bani care provin din economia gri și nu pot fi investiți profitabil în domenii productive, ceea ce contribuie la explozia irațională a prețurilor la imobiliare. Construcțiile sunt un sector foarte volatil, puțin fiscalizat pentru că utilizează multă mînă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
gunoaie. L-am auzit pe ministrul muncii, nu știu cum îl cheamă, afirmînd că, de fapt, vinovați de criză nu sunt politicienii, ci specialiștii în fi-nanțe. Este adevărat că aceștia din urmă, în primul rînd în Statele Unite, au fost de o lăcomie speculativă periculoasă, dar cine trebuia să le impună reguli, reglementări? Apoi, nu președintele Bush a lansat programul "O casă pentru fiecare american", Sistemul Federal de Rezerve scăzînd spectaculos rata directoare a dobînzii, iar băncile acordînd credite ipotecare cu nemiluita, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Sistemul Federal de Rezerve scăzînd spectaculos rata directoare a dobînzii, iar băncile acordînd credite ipotecare cu nemiluita, fără să analizeze prea bine capacitatea de rambursare? Apoi, la noi nu s-a produs o criză financiară generată de astfel de comportamente speculative, pentru că nu aveam acele "produse financiare toxice", creditele neperformante erau în limite rezonabile, iar politica monetară și controlul Băncii Naționale remarcabile. La noi, criza a fost de la început una eco-nomică, datorată politicilor structurale și conjuncturale aberante desfășurate de politicieni: ei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
inevitabil globale și ruinătoare. El poate pleca din America sau din Asia, ca în 1996, dată fiind creșterea ne-controlată a acestor economii, dar de data aceas-ta va putea atinge chiar bursele din Londra, Frankfurt sau New York. După atîta febră speculativă, lucrurile trebuie să se reașeze cumva. Mercantilismul dominant, egoismul feroce, "lăcomia debordantă" și materialismul excesiv exercită încă o atracție nefastă asupra oamenilor. Dar ele sunt sursa tuturor relelor și ne pot duce în pragul distrugerii. De aceea, prioritățile guvernelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
stadiul reflexiv 10 al consumului erijat în problemă, în obiect al îndoielii și al interogației. Ciclul III desemnează instaurarea consumului ca lume și ca problemă, ca bătaie de cap și conștiință reflectată. Astfel, „stadiul oglinzii” a fost înlocuit cu „stadiul speculativ” al consumului, cel în care comportamentele de cumpărare se efectuează în lumina cunoștințelor „savante” vehiculate de media. Transformare care contribuie substanțial la edificarea noii lumi a indivizilor. Într-o epocă în care oamenii au tot mai mult sentimentul că pierd
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
plăcerilor și vieții împlinite 4. Secularizarea lumii a mers mână în mână cu sacralizarea fericirii aici, pe pământ. Cea mai mare parte a speranțelor au fost plasate în progresul științelor despre care se crede că n-au un scop strict speculativ, ci unul utilitar. Cu începere de la Bacon și Descartes, proiectul prometeic al modernilor este schițat cu claritate: cunoașterea valorizată este aceea care permite creșterea continuă a bunăstării oamenilor printr-o „infinitate de artificii”. Puterea științei: datorită aplicațiilor ei tehnice, oamenii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
femeile din respectivele regiuni să se prostitueze, victimele traficului comercial au început să fie vândute în arhipelagul nipon. Comerțul cu femei având ca destinație Japoniaxe "Japonia" a început în 1979 și a continuat să se dezvolte până în 1993, când piața speculativă s-a prăbușit și întreaga economie niponă - inclusiv industria sexului - a intrat în declin. Expansiunea industriei sexului a dus la crearea unor legături între țara „de destinație”, adică Japonia, și statele în curs de dezvoltare din sud-estul Asiei, „furnizoare”. Astfel
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
legislativ instituțional adecvat. Printre investițiile străine directe cu impact defavorabil pot fi menționate cele cu efect de spillover indus sau negativ, investiții străine directe în domenii și ramuri cu nivel tehnologic slab sau mediu și investiții străine directe în servicii speculative, consultanță sau utilități. Este discutabil dacă investițiile străine directe afectează țara de origine. Unii investitori străini sunt interesați să desfacă produsele realizate în țara gazdă tot pe piața acesteia. Acest lucru se întâmplă și în România. La cele menționate mai
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
se consideră că exacerbarea serviciilor, din Capitolul 3. Analiza volumului, dinamicii și structurii investițiilor străine directe punctul de vedere al alocărilor investiționale, a condus la o așa-numită pseudoterțializare a economiei naționale, care mărește impactul negativ al activităților cu caracter speculativ, fără a și aduce contribuția la creșterea sănătoasă a economiei reale. După cum menționam anterior, tendințele „favorabile” ale modificărilor structurale ale indicatorilor macroeconomici, dezagregați pe sectoarele analizate în condițiile și circumstanțele specifice ale României, de fapt, nu reprezintă decât o aparență
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
exagerat de mari. Apariția crizelor și crahurilor bursiere este o dovadă a acestui lucru. În sfârșit, mecanismele feedback, care amplifică (bucle feedback pozitive) sau amortizează (bucle feedback negative) efectele care apar pe piețele de capital sunt cele care determină tendințele speculative pe aceste piețe. În condițiile în care un investitor sau un grup restrâns de investitori, profitând de o schimbare neașteptată de preț, prin vânzarea sau cumpărarea de acțiuni, obțin câștiguri mai mari decât cele medii, este evidentă acțiunea unei bucle
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
reprezentate de conexiunile (1) și, respectiv, (2). Masa monetară în circulație, M, existentă pe piața monetară este transmisă prin conexiunile (5) și (6) către piața de capital (MS) și, respectiv, către economia reală (Mt), unde ea este utilizată pentru tranzacții speculative pe piețele care alcătuiesc piața de capital (piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața derivativelor etc.), respectiv tranzacții comerciale pe piețele din cadrul, economiei reale, inclusiv pentru plăți anticipate. Un alt flux de fonduri de la piața monetară către economia reală este cel al
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
formulează regulamente și instrucțiuni, supraveghează corectitudinea operațiilor desfășurate și poate decide diferite măsuri prin care se asigură desfășurarea corectă a tuturor activităților legate de tranzacțiile cu valori mobiliare. \n Tranzacțiile pe piața de capital sunt acoperite de o masă monetară speculativă, furnizată de piața monetară (Mg). Pe piața de capital pot intra și fluxuri de capital internaționale (FFI) care sunt aduse de investitori străini și plasate în diferite active mobiliare aducătoare de profit. Aceste fluxuri au o mobilitate mare, ele putând
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
zeci de mii de dolari. Înainte de prăbușirea pieței, orice sugestie că prețul de lalele ar fi fost irațional ar fi fost respinsă vehement de toți participanții. Toate condițiile pe care acum, în general, le asociem primei perioade a unui boom speculativ au fost prezente: o monedă în creștere; o economie nouă, cu posibilități noi coloniale și o Țară din ce în ce mai prosperă; împreună creând o atmosferă optimistă, în care boom-urile speculative se spune că cresc. Criza a venit pe neașteptate. La 4
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care acum, în general, le asociem primei perioade a unui boom speculativ au fost prezente: o monedă în creștere; o economie nouă, cu posibilități noi coloniale și o Țară din ce în ce mai prosperă; împreună creând o atmosferă optimistă, în care boom-urile speculative se spune că cresc. Criza a venit pe neașteptate. La 4 februarie 1637, posibilitatea ca laleaua să devină nevandabilă a fost menționată pentru prima dată. De atunci și până la sfârșitul lunii mai 1637, toate încercările de coordonare între florari, cultivatorii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]