1,910 matches
-
care teologia oficială nu prea a vrut și nici nu prea a știut să o analizeze de-a lungul timpului, dar care, iată, este o realitate pe teren. Pelerinajele, din multe puncte de vedere, arată toată puterea de creativitate și spontaneitatea religiei populare, greu de ținut în frâu de către Biserică. Religia populară ascunde dorințe și nevoi profunde de sacru, pe care religia „oficială” nu le poate satisface, deoarece religia populară datorează mai mult oamenilor și mai puțin cărților (Isambert, 1982 : 12
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
grea și lipicioasă rămasă de la pelerinaj. Anul acesta s-au introdus mese înalte din tablă, regulamentare, cu ceva cazon în ele chiar. O armată de „lumânărari” se ocupă de aceste mini- altare ad-hoc, situația este sub control, cu prețul pierderii spontaneității gestului aprinderii unei lumânări. Toți au veste și ecusoane oficiale, cu însemnele Mitropoliei Bucureștilor, foarte ușor de observat și foarte mari, și sunt vizibil încurcați în mișcări de bucata de carton plastifiat ce le atârnă de buzunarul de la piept. Mesele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dedicat aspectelor psihologice ale arhetipului feminin (Jung, 1968). Mărturisesc deschis că la început m-am apropiat cu multă prudență de afirmațiile sale, în încercarea de a face o paralelă între atributele feminine arhetipale (solicitudine, înțelegere, autoritate magică, înțelepciune, exaltare spirituală, spontaneitate) și unele aspecte ale pelerinajelor. Astfel, Sfânta Parascheva este percepută de către pelerini ca fiind „grabnic ajutătoare”; adresarea este directă, cu formule de genul „mama noastră a tuturor” sau „Mamă, a venit copilul tău să te vadă !” și altele asemănătoare, auzite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vremurilor când pelerinajele nu erau supravegheate de jandarmi. Într-un articol ce descrie desfășurarea unui pelerinaj local din Râmnicu Vâlcea, este remarcată „absența oricăror îngrădiri de tipul barierelor Jandarmeriei, care a conferit pelerinajului la sfintele moaște ideea de naturalețe și spontaneitate a fenomenelor pelerine populare de altădată, de dinaintea anilor 1990” (Dumas, 2010 : 51). Ordinea și normele informale ale rândului Sensul ultim al oricărei organizări poate fi înțeles doar ca protest împotriva backgroundului instituțional care i-a dat naștere. Chiar și în timpul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ale introducerii difuzoarelor au avut în timp urmări neprevăzute : celelalte „voci” din pelerinaj s-au stins, corurile spontane rurale au tăcut, muzica și dansurile populare din marginile locului de pelerinaj, specifice Portugaliei, au dispărut (Sanchis, 1997 : 249). Difuzorul anihilează deci spontaneitatea pelerinajelor populare, dar „disciplinează” global nu doar pelerinajul, ci și corpul fizic al pelerinilor - Tia de Nora vorbește de „coregrafia banală”, mecanică a corpurilor supuse unui ambient muzical persistent și bine definit. Muzica are deci legătură cu formele de energie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
masă atât de mare de oameni, ce poate deborda oricând pe străzile unui oraș ca Iași sau București, ca urmare a unui incident neprevăzut, constituie, repet, un serios motiv de teamă. Dar cum să efectuezi controlul acestora, fără a înăbuși spontaneitatea și fantezia religiei populare, cea care animă un pelerinaj ? O altă formă relativ recentă de intruziune discretă, dar tenace a politicului în pelerinaje o reprezintă practicile unor administrații locale de a finanța, parțial sau integral, costurile deplasării la locul de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și conducătorul popoarelor în lupta pentru pace, libertate și socialism, prieten al poporului nostru", iar în al treilea caz "I.V. Stalin, îndrumătorul țărănimii muncitoare pe calea vieții îmbelșugate și fericite", respectiv conferința care urma să aibă loc în "toate orașele". Spontaneitatea era total absentă din cadrul unor astfel de manifestări: "alegerea vorbitorilor, textul conferințelor și programele artistice" erau riguros controlate de către autoritățile locale, nefiind admisă "nicio manifestare în afara celor stabilite în planul comisiei de partid". De asemenea, "propaganda vizuală" se baza exclusiv
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ideile și conceptele refinate despre climatul spiritual și realist al vieții nu au putut pătrunde și mișca zonele de adâncime ale simțirii, ci au rămas la suprafața acesteia, astfel că poesia, departe de a se manifesta ca un produs al spontaneității sufletești creatoare, a devenit o modă care prin canoane prestabilite și într-o limbă modelată de experiența artei a deschis drumul mesajului de dragoste. De cea mai largă sferă, mai în sus, al inimii suspin se duce-n zbor; inteligență
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Era convins că filosofia îi face pe oameni intransigenți și intoleranți față de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodată că este un gînditor deductiv; a rămas un impresionist și un naționalist romantic, bizuindu-se pe instinctele și pe spontaneitatea geniului său, fiind mai curînd o ilustrare a spiritului de finețe al lui Pascal decît al spiritului geometric al lui Descartes. Vorbind despre propria sa operă istorică, Iorga afirma că "el era un judecător mai sever al ei decît fusese
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Fantezia nu-i, cum se crede, facultatea de a deformă realitatea, ci de a vedea limpede și exact, dând fenomenului, cel puțin la început, o experiență halucinanta (...). Opera artistică este rezultatul luptei dintre rațiunea umană și natura, dintre premeditație și spontaneitate. Creația este o clarificare a unei ordini întrevăzute în natură, este natura raționalizata, devenită inteligibila și exemplara (...). Fantezia e darul de a vedea concret universul." (George Călinescu, Cronicile optimistului) A. Menționați conceptele de bază specifice esteticii existente în text. 6
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
performanțele activității intelectuale ale dezvoltării individuale, ponderea lor, ritmul, factorii deterioranți). Psihoterapia copilului preșcolar cu deficiențe de vorbire trebuie adecvată nivelului de dezvoltare, nevoii și intereselor copilului, să mențină atenția și să evite formarea unor stereotipuri, să favorizeze descoperirile și spontaneitatea lui, încercând să prevină și să suprime cauzele eșecului, creându-i un mediu de securitate și în același timp stimulant. Aceasta presupune ca în relația sa cu mediul (familia, universul școlar și societatea adulților) să i se ofere posibilitatea de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
adăpost față de vacarmul său lăuntric." (A.Pleșu, Minima moralia) (Ibidem, p.498) Este adevărat că atât elementele incidente (sau fenomenul incidenței), cât și celelalte categorii luate aici în discuție (elipsa, repetiția, anacolutul) au un element comun: poartă marca afectivității și spontaneității subiectului vorbitor și reflectă o predominare a dimensiunii stilistice a textului asupra dimensiunii sintactice. Dar, între „cuvintele și construcțiile incidente”, pe de o parte, și celelalte „fenomene sintactice”, pe de alta, există deosebiri esențiale: a. Fiecare din „fenomenele” sintactice: elipsă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un pariu cu mine, o provocare care mă face să-mi mențin un tonus intelectual confortabil. Pentru a face acest pas ți-a trebuit, totuși, aproape un deceniu de exercițiu ca recenzent, primul tău articol de critică literară (D.D. Pătrășcanu - Spontaneitate și influențe) apărând tot în paginile revistei băcăuane, în iunie 1978. Cum a fost saltul de la D.D. Pătrășcanu la George Bălăiță și Marin Preda? Studiul despre D.D. Pătrășcanu, mai amplu decât cel apărut în revistă, a fost - inițial - o obligație
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
handicapuri mintale sau culturale, determinând, în consecință, o stimulare verbală săracă pentru acesta. Iar performanță acestor elevi în comunicare reflectă nu doar competența lor comunicativa, ci și contextul social și fizic. Comunicarea verbală la copilul cu deficiență mintală este distorsionată. Spontaneitatea vorbirii lor este mai scăzută decât a partenerilor de comunicare (copii fărĂ deficiențe mintale), tocmai pentru că au nevoie de un timp mai mare de gândire și dificultăți de codificare verbală. Copiii cu deficiență mintală folosesc în exces limbajul gestual, care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
iluminare, sau inspirație, ca moment-cheie (mai ales în elaborarea operei de artă). Vorbind despre modul în care crează, Lucian Blaga (8, p. 279) afirma: André Vergez și Denis Huisman (36, p. 316), după ce prezintă exemple în general cunoscute, ce demonstrează spontaneitatea inconștientă a actului creativ (Tartini și-a compus Sonata diavolului în vis, Coleridge și-a scris Khubla Khan dormind, Chopin crea spontan, miraculos, ), manifestă o oarecare suspiciune, considerând că artiștii exagerează în privința spontaneității inspirației lor, eludând, parțial, eforturile care stau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prezintă exemple în general cunoscute, ce demonstrează spontaneitatea inconștientă a actului creativ (Tartini și-a compus Sonata diavolului în vis, Coleridge și-a scris Khubla Khan dormind, Chopin crea spontan, miraculos, ), manifestă o oarecare suspiciune, considerând că artiștii exagerează în privința spontaneității inspirației lor, eludând, parțial, eforturile care stau la baza actului creator. în acest sens, autorii îl citează pe F. Nietzsche, care afirma: Paul Valery (35) a vorbit într-un mod sincer, recunoscând că Alain, tot în același an, replica precum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
toate situațiile. Unele faze pot fi eludate, altele comprimate, etc. Pe o poziție asemănătoare se se situează și M. Stoica (33, pp. 90-91): J. L. Moreno (vezi R. Chiran, 10) relaționează strâns realizarea și caracterul operei de artă de intensitatea spontaneității: Factorii creativității Anca Munteanu (17) detaliază factorii creativității în capitolul intitulat Dinamica factorială a creativității, subliniind că a adoptat, din multitudinea variantelor de clasificare, soluția lui M. Bejat, soluție la care a intervenit cu unele modificări și suplimentări de detaliu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
inițiere în tehnici felurite. Viorica Toporaș și-a verificat astfel (rațional) disponibilitățile și adecvarea lor, la direcția de elecțiune. Opțiunile sale tindeau, dintru început, spre un narativism liric bine temperat; și-a impus, așadar, principii fundamentale de un rigorism consecvent: - spontaneitate supravegheată, concizie și ritm expresiv, cromatică potențând poezia materiei. Primele sale expoziții de acuarelă - Lumina Mediteranei (1990) și Casa mea (2001) anticipau o mitologie personală sacralizând acvaticul și solarul; în fapt, Casa invocată atunci se confunda cu Țara în întregul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
în fața șevaletului. Interviul avea să fie transmis ulterior de către televiziunea din capitala Turciei. De alt gen decât Iulia Hălăucescu, altfel decât romanticii Constantin Radinschi și Adrian Podoleanu - acuareliști de referință -, Viorica Toporaș, creatoare remarcabilă, li se alătură convingător, încredințând că spontaneitatea ei cere o deosebită stapânire tehnică. Constantin CIOPRAGA - 2006 VIORICA TOPORAȘ LA BALCIC Deși cunoscuta publicului iubitor prin arta de șevalet, cu atâția ani in urmă, Viorica Toporaș onora la Galeriile „Rotonda” I.M.F. Iași prin 1990 expoziția sa de acuarelă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
pe de altă parte că există mai multe nivele de structurare a creativității, care în succesiunea dată de I. Taylor sunt următoarele: creativitatea expresiva caracterizează universul copilăriei, unde contează comportamentul în sine și nu abilitatea, originalitatea și calitatea, valoarea, ci spontaneitatea și libertatea de expresie; cel mai usor de surprins e în desenele copiilor; cu cât se oferă mai mult copilului posibilitatea de a fi spontan și independent, cu atat potențialul creator se va dezvolta; sunt dăunătoare pentru dezvoltarea creativă copilului
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Actele tactice învățate și cele spontane au o pondere aproximativ egală în exprimarea tactică a jucătorului în cadrul unui joc. Variațiile cantitative sunt date de nivelul tehnic al jucătorului, caz în care jucătorii cu deprinderi tehnice ridicate manifestă o predilecție pentru spontaneitatea tactică, în schimb cu lipsuri la acțiunile tactice automatizate, în timp ce jucătorul cu tehnica redusă își bazează jocul pe acte tactice învățate, fără a putea aduce rezolvări inspirate situațiilor dificile și neașteptate ale jocului, precum și de nivelul cunoștințelor teoretice și tactice
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Ea este un fermecător și atractiv exercițiu spiritual cu noi înșine, un mult așteptat și binevenit autoparteneriat (sau intraparteneriat). Este, poate, cea mai potrivită educație pe care ne-o putem face pe parcursul vieții. Autoeducația este o educație a așteptării, a spontaneității, a revelației, a surprizei, a mirării și a producerii. Ea ne poartă - mereu și mereu - apoi, spre o altă așteptare, spre o altă revelație, spre o altă clarificare. Ne trezim într-o altă dimensiune a existenței. Nu mai suntem ca
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
am mulți prieteni cu care să împărtășesc fiecare bucurie, fiecare emoție, tristețe, să nu am cu cine vorbi atunci când simt nevoia. Deoarece sunt o fire veselă și foarte deosebită, am avut de cele mai multe ori ocazia să-mi cuceresc prietenii prin spontaneitatea mea, prin felul cum mă comport și vorbesc, într-un cuvânt, prin felul meu de a fi. Cei care mă cunosc și care vorbesc cu mine, știu fiecare amănunt despre persoana mea, fiindcă cu greu pot ascunde un lucru. Și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
perioade pierd un pic din austeritatea lor tipică, devin par‑ că mai proaspete și instinctiv mai precise în elaborarea formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi transpare o spontaneitate primitivă prin scheme compoziți‑ onale simple, originale prin maturitatea lor care vor rămâne o particula ritate a picturii iconografice în secolele care vor urma. Cucerirea Constantinopolului de către cruciați în 1204, a însemnat o schimbare profundă pentru cultura și arta religioasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în principal un critic de artă strâns legat de arta modernă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 139 toare - în realitate imaginația este aici vicariantă 39, nu spontană. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asocia‑ tiv‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat după chipul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]