1,895 matches
-
Kogălniceanu și Costache Negri, în inițierea mișcării culturale ce a precedat anul revoluționar 1848. Din această perioadă datează și primele scrieri - redactate în limba franceză și tipărite postum - compuse în spiritul direcției naționale a Daciei literare: legendele Piatra -Teiului și Stâna corbului, studiul despre Iașii și locuitorii lui în 1840 și Studii naționale. În 1841, scriitorul funcționează la judecătoria din Piatra Neamț. Destituit în 1844, Alecu Russo revine la Iași, atras de atmosfera culturală prerevoluționară, în care se înregistrează cu entuziasm. În
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dezvoltă, rămâne învelit de mezodermul splahnopleural ce va da naștere vaselor plămânului, cartilajului și țesutului muscular al bronhiilor. între zilele a 26-a și a 28-a muaurele pulmonar suferă un proces de bifurcare în muaurii bronșici primari (drept și stâna), care vor sta la baza formării celor doi plămâni. Procese ce au loc în a cincea săptămână Muaurii bronșici primari vor forma trei muauri bronșici secundari pe dreapta și doi pe partea stânaă, toți aceștia fiind schițe ale viitorilor lobi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
soția sa, să-l facă o gazelă ca să poată fugi de monștri, dorința îi este îndeplinită și reușește să se salvează. Dar dracii îl prind de mai multe ori, din chinurile cărora Dumuzi se salvează și cînd se refugiază la stîna surorii sale, aceștia îi aruncă în față cuie și ace, eroul murind, turma lui fiind amenințată cu răzlețirea. Este uimitoare asemănarea acestui mit cu poezia noastră populară Miorița, dovedind unitatea spirituală a celor două culturi, chiar dacă lepre de pe la noi au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
centru. Întorci pentru o vreme spatele lumii, stai față în față cu tine. Te aduni din risipirile pe care multiplicitatea lucrurilor ți-o prilejuiseră odinioară. E timpul scrutării de sine. Manolio zace cu fața spre perete zi și noapte în stâna lui, într-o muțenie încleștată deși tovarășul său de cinsprezece ani clocotește de viața lumească. Manolio îi predă și clocotul său. Când ești silit să o rupi cu lumea și să te prăbușești în tine, ai alternativa singurătății absolute depresia
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
linguriță pulbere de rizomi uscați și măcinați În 250 ml apă rece; se lasă la macerat 6- 8 ore, se dă În clocot, se infuzează acoperit 10 minute și se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile. *Decoct de stevia stânelor (Rumex alpinus) preparat din 2 linguri rădăcini uscate și mărunțite la 250 ml lapte; se fierbe 10 minute, se lasă să macereze 24 ore și se bea câte1 lingură de 5-6 ori pe zi. *Decoct din semințe de struguri ajută
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
femeie Încărcată cu desagi și oale, care duce mâncarea de prânz la câmp. Desculță. Am făcut și eu acest lucru, ceva mai târziu, duceam Împreună cu fratele meu coșul cu mâncare și oale celor care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea rândul. Un capitol al cărții este afectat credințelor și practicilor religioase agricole: la semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de spice, caloianul), procesiuni, incantații, invocarea garanților pentru o recoltă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tocat mărunt, sare, piper și Secretul Gustului. Amestecăm bine și punem peste franzelă, după care dăm la cuptor timp de 20 de minute. Se decorează cu hasmațuchi tocat fin. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
nu se formeze cocoloși. După ce a clocotit, adăugăm ardeii, o foaie de dafin și 2 căței de usturoi tocați mărunt, dăm la clocot și închidem focul. Decorăm cu pătrunjel și mărar tocat fin. B ALMUȘ 2 kg. de jintuit de la stână sau zăr de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
dintr-o țară în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos, Cheia și Drumul Carului de strungă, pe parcurs trecând și pe la câteva stâni tradiționale. Gura Strungii cu împrejurările, poalele celor două stânci se constituie într-un loc foarte interesant prin fosilele mici, asemenea unor păsări de piatră, ce se găseau, în vremea copilăriei mele cu destulă ușurință. Îmi aduc aminte că în clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
administrația Brașovului, era aceeași cu a tuturor iobagilor din Țara Bârsei". Ei plăteau dijmă din vite miei, viței, din lână, brânză, urdă, ouă etc. Castelul avea și proprietățile lui directe. De exemplu, s-a păstrat numele unui baci român de la stâna castelului. El se numea Boș și este strămoșul unei familii de intelectuali din Bran, care a dat chiar un membru al Academiei. Practic, depresiunea Branului era inclusă în Țara Bârsei, deși ea a avut și are un specific aparte, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
numit odinioară "Langenau". Ea leagă ținutul industrial al Bârsei cu județul Muscel, trecând peste culmea muntoasă a Alpilor transilvăneni, la înălțimea de 1245 m. În serpentinele frumoase, șoseaua Branului trece printre stânci înalte, pe lângă păduri și livezi, urcă apoi pe lângă stâni și locuri unde pășunează vitele și ajunge în vârf, la fosta graniță românească, în apropiere de vama Giuvala. Trecătoarea e dominată de masivul stâncos al Pietrei Craiului (2240 m), care se zărește spre vest." Desigur, domnul Ortlepp, care a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
și Stănilești, afară de sătuceanul Săratu și târgul Drânceni înființat la 1862, nici o așezare omenească mare nu se află în luncă. În schimb locuințele izolate, ca: bordeele și colibele grădinarilor hușeni, odăile de la vii, casele de pădurari, ocoalele de vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie - iunie 1943, p. 153-158; Și extras. VALEA LOHANULUI Ion Gugiuman În hidografia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Goga, citirea pergamentelor pentru sărbătorirea Semicentenarului, o paradă militară (pe 25, dimineața); un dejun de gală; concertul lui G. Enescu; retragerea cu torțe și concertul muzicilor militare (pe 25, seara); dezvelirea monumentelor regelui Carol I și reginei Elisabeta, dejunul la Stâna regală (pe 26, dimineața); concertul Orchestrei Filarmonice (pe 26, seara). Luni, 25 septembrie. Mihai, Carol și alte oficialități îl primesc, în gara Sinaia, pe prințul Frederich de Hohenzollern Miercuri, 27 septembrie. Seara, Mihai a plecat din Sinaia, cu Orient Expresul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Carol și suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pentru locuitorii costișeni și frătăuțeni. În apele sale bine gospodărite au pus adesea inul și cânepa la topit, au pus în mișcare roata mare a morii, au așezat lese pentru pește sau au spălat rufele și unele obiecte casnice. Câteva stâni stau înșirate și acum în apropierea luncii Sucevei, pentru ca oile să aibă pășune și apă din belșug. Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe malul Sucevei, făcând ca sunetul fanfarei de la Grămești să-și facă auzit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cursurile Facultății de mecanică, devenind inginer la Iași, unde a și profesat până la deces. Preotul Repta era un neîntrecut gospodar. Se întrecea cu Clemenciucii, familiile cele mai bogate din sat. În curând a adunat o avere demnă de invidiat. Avea stâna sa de oi (merinos), multe vite, vreo doisprezece mânji, gâște "americane", câțiva câini foarte agresivi și lucra "sesia" care se întindea nu mai puțin de vreo douăsprezece hectare de pământ. Cultiva cereale, plante tehnice, furaje și toamna avea hambarele pline
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plâng și mor". Societatea contemporană este expusă multor riscuri, la care suntem nevoiți să le facem față. (contaminarea radioactivă din 1986 datorită accidentului de la Cernobîl, cu o iradiere de 65% în medie, din iradierea naturală, accidente chimice sau accidente nucleare). Stâna din Horaiț La Costișa, ca și în alte sate se mai menține obiceiul de a-ți da oile la stână, imediat după topirea zăpezii. Noi, fiind statornici, colaboram foarte bine cu un fiu al părinților, Vasile a lui Archip a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
1986 datorită accidentului de la Cernobîl, cu o iradiere de 65% în medie, din iradierea naturală, accidente chimice sau accidente nucleare). Stâna din Horaiț La Costișa, ca și în alte sate se mai menține obiceiul de a-ți da oile la stână, imediat după topirea zăpezii. Noi, fiind statornici, colaboram foarte bine cu un fiu al părinților, Vasile a lui Archip a lui Gheorghe. Acesta în fiecare primăvară aduna oile de la majoritatea sătenilor, la stâna lui din Horaiț. Era o așezare de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
obiceiul de a-ți da oile la stână, imediat după topirea zăpezii. Noi, fiind statornici, colaboram foarte bine cu un fiu al părinților, Vasile a lui Archip a lui Gheorghe. Acesta în fiecare primăvară aduna oile de la majoritatea sătenilor, la stâna lui din Horaiț. Era o așezare de vară, ca o colibă mare, făcută din scânduri de brad și acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
feciori din sat, aveau cămăși înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor pe tarlale. Stâna și ocolul erau luminate de câteva felinare, care ardeau toată noaptea. Prin rotație, ciobanii făceau de serviciu și noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau niște bâte mari de lemn, ce le serveau ca arme de apărare, în caz de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor pe tarlale. Stâna și ocolul erau luminate de câteva felinare, care ardeau toată noaptea. Prin rotație, ciobanii făceau de serviciu și noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau niște bâte mari de lemn, ce le serveau ca arme de apărare, în caz de atac. Uneori năvăleau lupii din pădurea Berna, de la Fântâna Albă, alteori bande de hoți se încumetau să atace stâna. La această
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau niște bâte mari de lemn, ce le serveau ca arme de apărare, în caz de atac. Uneori năvăleau lupii din pădurea Berna, de la Fântâna Albă, alteori bande de hoți se încumetau să atace stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]