2,096 matches
-
lupte corp la corp, prin care Neli a reușit mai mereu să ne convingă că nu e ea aia să se dea bătută. De când a dispărut văr-miu, parcă aș spune că fac față destul de greu de unul singur. Și Steluța era puternică, dar abia de se vedea pe ea și simțeam doar atât cât să mă Întărâte. Pe lângă că arată mult mai zdravănă, Neli te-ar putea ține la respect chiar și numai prin propria-i greutate. - Azi m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și cu Filarmonica făceam turnee în toată țara, turnee minunate, cântam și ca solistă... În facultățile Universității "Alexandru Ioan Cuza" eram prezenți tot timpul cu diverse concerte, cu tematică specială. A.V. Ați avut ocazia să cântați și cu pianista Steluța Diamant Dumea? M.S. Foarte mult. A.V. Ar fi frumos să vă reîntâlniți cu vechii colegi, poate chiar aici, în studio... M.S. Îmi propun de fiecare dată, dar... A.V. ...timpul, viața de zi cu zi... M.S. ...de fapt, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a decurs cum trebuie. Așa Îți construiești „reputația eBay“ oficială. Primești un punct pentru fiecare comentariu pozitiv, zero puncte pentru unul neutru și ți se scade un punct pentru fiecare comentariu negativ. La ID-ul de utilizator este atașată o steluță colorată de la zece puncte În sus. Să zicem că ID-ul meu pe eBay este TOMF (50) cu o steluță albastră, ceea ce Înseamnă că am primit evaluări pozitive de la alți 50 de utilizatori. Alături e o căsuță care indică dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
unul neutru și ți se scade un punct pentru fiecare comentariu negativ. La ID-ul de utilizator este atașată o steluță colorată de la zece puncte În sus. Să zicem că ID-ul meu pe eBay este TOMF (50) cu o steluță albastră, ceea ce Înseamnă că am primit evaluări pozitive de la alți 50 de utilizatori. Alături e o căsuță care indică dacă vânzătorul a avut sută la sută evaluări pozitive sau mai puțin și Îți permite să apeși cu mouse-ul și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
recompensa trebuie să fie În bani. „Pot fi lucruri mărunte“, a spus Whitman, „să Îi spui cuiva că a făcut o treabă ca lumea, că a scris o lucrare foarte bună la istorie. Utilizatorii noștri ne spun șdespre sistemul de steluțe de pe eBayț: «Este singurul loc unde, dimineața când te trezești, vezi ce mult le place altora de tine».“ Însă lucrul care mă frapează, zice Whitman, este că majoritatea covârșitoare a evaluărilor de pe eBay sunt pozitive. Mi se pare interesant. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
al "palorii thanatice" sau a legăturii cu divinitatea din lumea cealaltă, a revenirii în lumea ciclică: "Soarele privește galben peste-a morții lungă dramă" (Memento mori) "Departe doar luna o galbenă pată" (Diamantul Nordului) "Galbena steauă fără lumină" (Nu e steluță) " Ce caută raza din ceruri venită, Din galbena steauă ce aleargă prin cer" (Cînd marea) Amprenta grea "a elementarității cosmice" apasă și asupra interioarelor din proza poetului: "Între acești muri afumați, plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de domino
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pământ și vestește bătrânețea, "apropierea morții". Eminescu preia aceste valorizări negative ale galbenului "boală" thanatică care se transmite din stea ("Sori se sting și cad în caos mari sisteme planetare") la om: Numai o frunte ce-a gălbenit..." (Nu e steluță) sau: " M-alungă de viu încă galbenul mormânt" (Ștefan cel Tânăr, dramă) Ioana Em. Petrescu asociază palul cu sensurile de bătrân, vechi, învechit. Sub configurația lor, universul terestru, "sub lună, suferă de somnambulică aspirație cosmică... a eternității, căci vechimea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
redactat până la 28 iunie 1940. Începutul războiului face ca Cernăuțiul să trăiască îngrozitorul exod polonez, suflarea românească fiind grav și dureros afectată. Mare centru cultural românesc, Cernăuțiul devine un teritoriu al bejeniei, al pribegiei, al împrăștierii valorilor, un refugiu, neașteptat... * Steluța Steluța, foaie pentru poporul român de la țară, ziar poporal, era scoasă de două ori pe lună de Simeon Cobilanschi, paroh în Chorovia - județul Cernăuți. Ea purta ca motto: „Luminează-te și vei fi. Lucrează și vei avea.” Primul număr a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până la 28 iunie 1940. Începutul războiului face ca Cernăuțiul să trăiască îngrozitorul exod polonez, suflarea românească fiind grav și dureros afectată. Mare centru cultural românesc, Cernăuțiul devine un teritoriu al bejeniei, al pribegiei, al împrăștierii valorilor, un refugiu, neașteptat... * Steluța Steluța, foaie pentru poporul român de la țară, ziar poporal, era scoasă de două ori pe lună de Simeon Cobilanschi, paroh în Chorovia - județul Cernăuți. Ea purta ca motto: „Luminează-te și vei fi. Lucrează și vei avea.” Primul număr a apărut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
evangheliei, care se citea în duminica respectivă, despre legi, bani, despre case și ce se aude nou în viața zilnică a țăranului; Simeon Cobilanschi publica o istorisire ajunsă și în volum - „Dumitru Stan” iar Artemie Berariu „Norocul unui Satulmărean.”. La Steluța au mai colaborat: V.T. Ștefanelli, Ștefurac, Artemiu Berariu, Constantin Morariu. Steluța a apărut doar un an, iar în al doilea an doar un singur număr. Gazeta Steluța, „foaie pentru popor” a lansat ideea cabinetelor de lectură, dar meritul principal în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
case și ce se aude nou în viața zilnică a țăranului; Simeon Cobilanschi publica o istorisire ajunsă și în volum - „Dumitru Stan” iar Artemie Berariu „Norocul unui Satulmărean.”. La Steluța au mai colaborat: V.T. Ștefanelli, Ștefurac, Artemiu Berariu, Constantin Morariu. Steluța a apărut doar un an, iar în al doilea an doar un singur număr. Gazeta Steluța, „foaie pentru popor” a lansat ideea cabinetelor de lectură, dar meritul principal în această privință îl are „Revista politică” de la Suceava (18861891) și tipărită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ajunsă și în volum - „Dumitru Stan” iar Artemie Berariu „Norocul unui Satulmărean.”. La Steluța au mai colaborat: V.T. Ștefanelli, Ștefurac, Artemiu Berariu, Constantin Morariu. Steluța a apărut doar un an, iar în al doilea an doar un singur număr. Gazeta Steluța, „foaie pentru popor” a lansat ideea cabinetelor de lectură, dar meritul principal în această privință îl are „Revista politică” de la Suceava (18861891) și tipărită la Cernăuți. În foia poporală, Steluța nr.15 din 18 aprilie se relatează că în ziua
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iar în al doilea an doar un singur număr. Gazeta Steluța, „foaie pentru popor” a lansat ideea cabinetelor de lectură, dar meritul principal în această privință îl are „Revista politică” de la Suceava (18861891) și tipărită la Cernăuți. În foia poporală, Steluța nr.15 din 18 aprilie se relatează că în ziua de 11 martie 1884 s-a deschis un cabinet de citire în satul Toporăuți, județul Cernăuți; la îndemnul și sub îndrumarea preotului Grigore Vorobchevici. „Cabinetul a hotărât să închirieze în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
coturi ale satului câte o casă, unde să se adune sătenii în duminici și sărbători, pentru a li se citi gazete și cărți. Venind în întâmpinarea nevoii de a se lupta împotriva alcoolizării țărănimii, interes al boierimii, intelectualii satelor și Steluța , „Foaie pentru poporul român de la țară” (21 septembrie 1883 - 20 septembrie 1884) au purtat campanii sistematice împotriva istrăvilor ce le fac „cu hramurile, cu conăcăriile, cu botezurile, cu mesele cele mari, cu cumătriile și cu altele ca acestea.” * Timpul Timpul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și ziarele”, cine face parte din comitetul de onoare al Comitetului regional F.S.S.R. Cernăuți (dl general Mircescu, comandantul Diviziei a 8-a, fiind desemnat președinte). În afara informațiilor specifice sportului, revista avea și un început de Poștă a redacției, reclamă comercială. * Steluța Steluța, revistă a Liceului „Aron Pumnul” din Cernăuți, apare în perioada 1927-1931 și era animată de elevul Apolo Bolohan, care era „un fel de secretar de redacție” (Dan Mănucă - „Apolo Bolohan - file de dicționar bucovinean” în Bucovina literară 60, Suceava
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziarele”, cine face parte din comitetul de onoare al Comitetului regional F.S.S.R. Cernăuți (dl general Mircescu, comandantul Diviziei a 8-a, fiind desemnat președinte). În afara informațiilor specifice sportului, revista avea și un început de Poștă a redacției, reclamă comercială. * Steluța Steluța, revistă a Liceului „Aron Pumnul” din Cernăuți, apare în perioada 1927-1931 și era animată de elevul Apolo Bolohan, care era „un fel de secretar de redacție” (Dan Mănucă - „Apolo Bolohan - file de dicționar bucovinean” în Bucovina literară 60, Suceava 2002
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Pedagogică, București, 1994. Manual unic de istorie pentru clasa a VIII-a a școalelor secundare, Editura Cooperativei de consum "Victoria", București, 1945. Mihăilescu, Cleopatra, Pițilă, Tudora, Istorie. Suport didactic. Clasa a IV-a, Editura Aramis, București, 2005. Idem, Vlad, Steluța, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, București, 2006. Mihnevici, Landiana, Ionescu, Nicolae, Rotaru, Silvia, Simionică, Elena, Județul Vaslui. Elemente de istorie și geografie locală. Manual opțional pentru clasele III-VIII, Editura Macarie, Târgoviște, 2000. Mitu, Sorin (coord.), Copoeru
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ungureanu, Dan, 35 V Vasile, Aurelia, 75 Vasilescu, Anton, 179 Vasilica, Neagu, 70 Vasiliu, Rodica, 38 Văcaru, Silviu, 31 Văcărescu, Theodora-Eliza, 81, 272 Veyne, Paul, 84, 96, 105, 111 Vianu, Alexandru, 85 Vlad, Constantin, 71 Vlad, Laurențiu, 92, 112 Vlad, Steluța, 52 Vladislav Vlaicu, 102 Vlahuță, Alexandru, 53 Voltaire, 13 Vraciu, Marina, 233 Vrâncioaia, 45, 47, 52, 80 Vulpe, Alexandru, 58, 135, 228, 241 W White, Hayden, 109 Wingfield, Nancy M., 187 Wurmbrand, Richard, 36 Wyner, Nancy B., 23 X Xenopol
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-lea (Ibidem, p. 39), ceea ce ar fi sporit, fără îndoială, gloria sa și a Moldovei. 73 Valentin Băluțoiu, Dumitra Radu, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006, pp. 38-39. 74 Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă, Steluța Vlad, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, București, 2006, p. 52. 75 Ibidem, p. 53. 76 Ibidem. 77 Un exemplu ar fi lucrarea semnată de Vasile Enea, Felicia Enea și Coca Dimidof (Istoria pe înțelesul celor mici
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată de Demetriadi; Steluța de Alec sandri, pusă pe muzică și cântată de d-na Polizu; Paraponisitul pus în slujbă, de Alecsandri, jucată de Millo.15 La Teatrul cel Mare, compania dramatică română joacă Două orfeline în beneficiul d-nei R. Stavrescu.16 284 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Plevna; Luarea Griviței; Moartea eroului Valter Mărăcineanu. „În acest timp Unionul devenea cu adevărat neîncăpător: I.D. Ionescu cânta cuplete, dansa, se acompania la pian, prindea vioara, apoi armonica, fluiera o doină «de pe la noi», adică din Transilvania; frumoasa Fanelly interpreta Steluța de Alecsandri, compusă de D. Florescu...“ (Ioan Massoff, I.D. Ionescu de la „Iunion“, Ed. Muzicală, Ionescu câștiga ce voia la Union-Suisse. În fiecare săptămână se ducea la Galați și-și depunea economiile la o bancă, iar în fiecare seară, după reprezentație
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
următoarea programă: 1. Parte: Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chanson Russe; Ho! Y a ho!: Moda din ziua de astăzi, romanță. 2. Parte: Une lune de miel Normande 138. 3. Parte: Cliquot, Fantaisie (Lombard). Le champagne, musique de Mr. Carini; Romance, Steluța (romanță), La Gaillarde, polca mazurca de Mr. Carini. 4. Parte: Deux beautés d’autrefois 139.“ În grădina Guichard din dosul Palatului Regal juca Pascaly în teatrul numit „Teatrul de vară“. La 22 august se juca: La sânul mamei; Filosofia bărbaților
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alt fir de viață trece prin Liță (V. Marin II) cu 6 copii dintre care în sat trăiește Aurel Marin (căsătorit cu Dana), cu 2 copii mici; locuiesc la Bacău, Laurența Costin și Mariana Diaconu (n. 17 noiembrie 1954), Șerbănescu Steluța, în București, ca și Alecu(†), cu 2 copii, Florinel, mort de mulți ani și care a avut 2 copii campioni mondiali la canotaj, azi prin Pitești. La rândul lui, Ilie Marin, fratele cel mai mare, (în mijlocul fotografiei), mutat în Strâmba
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de aici partea satului numită Dorinești și răsfirată, fără a se mai ține de neamuri). De exemplu, Dorin cel bătrân (poreclit Pleșcan) i-a avut pe Gheorghe (fost dascăl), Anton, fost dascăl, mai trăiește (vezi, mai sus), Ionel, Stelian și Steluța dispăruți și cu urmașii pierduți în lume. În ramura Dorin Zaharică și Marița (Maricica, la Iași, acum), astăzi sunt reprezentați de Dorina, intrată în familia generalului Viorel Cheptine (cu 1 copil) din Strâmba, fratele Marcel e când în Bacău, când
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
bilingvă „Candela”. A colaborat la „Albina” și la „Patria” din Pesta și, de asemenea, la o serie de publicații din Transilvania - „Gazeta de Transilvania”, „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Deșteptarea” - și din Bucovina - „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Steluța”, „Revista politică”, „Gazeta Bucovinei”. În 1862, B.-I. participă la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, care va deveni Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina. Adept al cauzei românești și luptător pentru deșteptarea și formarea conștiinței naționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]