2,108 matches
-
cu fața în sus, într-un lan de grâu înspicat. Am stat mult așa, cu lacrimi în ochi. La un moment dat am tresărit. Am realizat că în înaltul cerului nu mai bâzâia, precum cu cinci ani în urmă, acele steluțe argintii aducătoare de moarte, iar din depărtare nu se mai auzeau înfundatele bubuituri de tun. Era cu adevărat pace. Și nu se făcea să plâng. Mi-am șters lacrimile de la ochi și am coborât înspre sat. Cât despre război, nici măcar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
merge până la individualizare, se poate Încadra totuși În câteva tipuri principale, să-l amintesc și pe Coandă, care a găsit 25 de tipuri de cristalizare a fulgilor de nea108 - aceia care Încep să cadă la Iași - deși fiecare desenează o steluță cu 6 vârfuri, În care a putut Încadra cele 1.500 de imagini de fulgi ale colecției lui. Culmea - și răspund astfel lui Nicu Gavriluță - un același tip poate fi Întâlnit În mai multe regiuni geografice diferite; à propos de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mare companie de construcții de căi ferate. Revine cu suficiente rezerve bănești în țară, își construiește o frumoasă casă și cumpără pământ. Se căsătorește cu Elena Pădurean, cu care are două fiice, din care una, are la rândul ei pe Steluța, profesoară de matematică la Blaj. 101.Sâlca Nicolae, a revenit în țară. 102.Budac Arsenie Gheorghe, a fost convertit pe-acolo la secta adventiștilor, revenit în țară ca propovăduitor al noii sale credințe, proliferează în sat acest cult, îngrijorător de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bărbați, intrați înaintea noastră și care așteptau și ei începerea slujbei. Dintre ei, mi-a atras atenția vecinul care-și pusese, pe scaunul ce ne despărțea, o pălărie mare, neagră, cu borurile largi, având bătute în postavul din față trei steluțe: una mai mare, în mijloc, și alte două, alături, de-o parte și de alta primeia. Când i-am văzut această impozantă și extravagantă pălărie, de cawboy, l-am și poreclit în gând "șeriful". Și așa i-a rămas numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
după liniște, ca pentru muții și surzii la care ne adusese ca să ne scoată de unde chiar el ne băgase, dar spre deosebire de mine se vedea senin și Împăcat și dispus să ne cânte-n strună până mâine dimineață. — Nu se compară Steluța cu Leontina. Steluța nu aude și nu vorbește deloc. Poți să tragi cu tunu’ lângă ea, da’ dac-o vezi cum e și cum se mișcă... Plescăi, eh, câte baliverne ne-ar fi Îndrugat ca să ne facă să stăm cuminți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pentru muții și surzii la care ne adusese ca să ne scoată de unde chiar el ne băgase, dar spre deosebire de mine se vedea senin și Împăcat și dispus să ne cânte-n strună până mâine dimineață. — Nu se compară Steluța cu Leontina. Steluța nu aude și nu vorbește deloc. Poți să tragi cu tunu’ lângă ea, da’ dac-o vezi cum e și cum se mișcă... Plescăi, eh, câte baliverne ne-ar fi Îndrugat ca să ne facă să stăm cuminți lângă el acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se mișcă... Plescăi, eh, câte baliverne ne-ar fi Îndrugat ca să ne facă să stăm cuminți lângă el acolo pe scări În fața ușii. — Eh, părințele, mi-e că d-aia am făcut noi atâtea nenorociri ca s-o vedem pe Steluța cum se mișcă. Păi chiar așa. Din felul cum ne tot duce și ne amețește bou’ ăsta de Andrei, n-am cum să-nțeleg altceva, și n-aveam altceva de făcut decât să ne holbăm la ușa aia și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Păi chiar așa. Din felul cum ne tot duce și ne amețește bou’ ăsta de Andrei, n-am cum să-nțeleg altceva, și n-aveam altceva de făcut decât să ne holbăm la ușa aia și s-o pândim pe Steluța și pe bărbatu-su. — Și ce nu-ți convine, Relule? vezi doar că n-avem Încotro. Pepino ne bagă pe fir cu văr-su. Pepino ne scapă... Andrei scutură din cap să-și alunge somnul, i se Închid ochii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Relule? vezi doar că n-avem Încotro. Pepino ne bagă pe fir cu văr-su. Pepino ne scapă... Andrei scutură din cap să-și alunge somnul, i se Închid ochii și pare să fi pierdut firul, Pepino, da, da’ și Steluța... Un grup de cinci-șase puradei cobora În fugă scările de la etajul de deasupra, zbierând și năvălind peste capetele noastre ca o turmă de capre. Adormise văru' Laur, nu-l clinti avalanșa de țipete, dormea adânc. Ghemuit pe cimentul treptei cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
zbierând și năvălind peste capetele noastre ca o turmă de capre. Adormise văru' Laur, nu-l clinti avalanșa de țipete, dormea adânc. Ghemuit pe cimentul treptei cu genunchii la gură ca-n burta Motănicăi, În timp ce Andrei Îi dădea Întruna cu Steluța, că dac-o vezi pe mută Îi bei apă din pizdă și cum i-a tras-o el În noaptea aia când a dormit aicea și ce oameni de treabă sunt ăștia, Steluța și Pepino, de cuvânt și să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Motănicăi, În timp ce Andrei Îi dădea Întruna cu Steluța, că dac-o vezi pe mută Îi bei apă din pizdă și cum i-a tras-o el În noaptea aia când a dormit aicea și ce oameni de treabă sunt ăștia, Steluța și Pepino, de cuvânt și să-ți pui toată nădejdea-n ei, de n-ar mai fi avut mult până să m-adoarmă și pe mine. Dar, la o jumătate de minut după ce au dispărut copiii, păru să-și aducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
deschisă la etajul doi. Făcu apoi ceea ce nu-i dăduse prin cap dobitocului de Andrei cât ne-a ținut de povești În fața ușii: azvârli cu un bolovan de pământ pe fereastră, da, ăsta era semnalul care numaidecât o scoase pe Steluța În scena ferestrei. Andrei semnaliză la rându-i ridicând brotacul ăla murdar deasupra capului și agitându-l ca pe o dovadă vie a celor petrecute mai devreme. Hai că ți-l bate! Dă-ne repede drumu’ că ți l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ți-l bate! Dă-ne repede drumu’ că ți l-am scăpat! Bine că ne-am văzut Înăuntru. Din nou așteptam, dar de-acum așezați În jurul unei mese și puteam vedea cu ochii mei că Andrei nu exagerase deloc În privința Steluței, În pofida aerului de țărăncuță puțin șocată, care se trăgea desigur de la infirmitatea ei. Desculță și-n rochia aia neagră fără mâneci, cu poalele până la jumătatea pulpelor, părea cam de-o seamă cu văru' Laur, dar de o rasă cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
rase sau specii diferite care-n așteptarea tainului bâjbâiam Îndârjiți după un grai comun tinzând să se confunde cu sfâșierea de mamă a mutei. Părințelul era oricum de-al casei. Ne traducea poticnit și gemut, amestecându-și gemetele cu ale Steluței, da, l-au bătut, iar l-au bătut, și ea arăta cu degetul În tavan, sfinte Dumnezeule, țiganii ăia de sus, ăia mereu ți-l bat, da, garoii ăia urâți, băgare-aș pula În mămicile lor și-n tot neamu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mămicile lor și-n tot neamu’ lor, Îl cheamă acolo la ei să se joace și se-ncaieră și-l gonesc și-și bat joc de el și-l bușesc. Mmmmmââââ... ca pe o marfă cu viciu ascuns Își Întoarce Steluța copilul pe toate părțile și-l fixează Într-un târziu cu capul În jos ca să ne arate o vânătaie de deasupra noadei, abia distingându-se de murdărie. Scuipă pe degete și frecă locul stârnindu-i iarăși orăcăiala, ceea ce-l face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sub chiuvetă două castroane de tablă pe care le clătește În țârâiala chiuvetei. Pâine nu ne-a dat prin cap să luăm, și linguri, eh, nici d-alea n-are muta... Sprijinindu-se cu podul palmelor de peretele din spatele aragazului, Steluța icnea strângând lingura aia În mână. Trebui să tragă zdravăn Laur ca să i-o smulgă, ferindu-se din calea lui Andrei care o ghida cu mâinile Încleștate de șolduri pe drumul icnelilor și nechezăturilor punctate de gâfâielile lui. Dar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să se grăbească fără să se pripească, să aducă ceva pentru sufletele noastre amăgite cu fiertura asta de cartofi, mai ales pentru ea și Florinel, iar Andrei, că Pepino, da, Îi arătă inelarul, În primul rând cu el, la care Steluța Îi spuse cu degetele Încrucișate că cel mult Într-o jumătate de oră apare și Pepino. După ce a plecat Andrei, am văzut că țarcul ei nu era așa strâmt cum ni se păruse la Început, trecând direct În bucătărie prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
e ca la mama acasă aicea, drept pentru care și-a slăbit catarama nichelată a curelei și s-a răstignit pe o saltea. Trebuie că plesnește de câtă fiertură d-aia fierbinte a băgat În el. N-are habar de Steluța spunându-ne În limba ei că aici e cel mai bine, dacă nu cumva om avea și noi damblaua lui Andrei, pe care de când Îl știe ea Îi place s-o călărească Înghesuită de-a-npicioarelea Între masă și aragaz, cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
chiar Îl trezi. Un bolovan de pământ cât să-l iei Într-o lopată l-a izbit În gură și Înjură și scuipă sânge. De jos se aude Andrei strigând să-i deschidem, dacă n-om fi asurzit dracului cu toții. Steluța, da, nu și-a pierdut ea până Într-atât capul Încât să uite bunul obicei de a Încuia ușa În urma oricui, dar a uitat să mai fie atentă la semnale. Bine că a rămas Laur de caraulă, păi sigur, muta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Eugenii și Mentosane pentru Florinel, dar de la o zi la alta părințelul devenea tot mai tăcut plimbându-se În sus și-n jos prin casă și mi-e că nu scotea mâinile ale din buzunare decât când o proptea pe Steluța de pereții bucătăriei. Noaptea eu dormeam cu Steluța pe dormeză, iar Laur, Andrei și Florinel, pe saltelele din cealaltă cameră. S-o fi făcut de la sine Împărțirea asta, care oricum mie unul Îmi pria. Probabil că dintotdeauna Îmi dorisem o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
zi la alta părințelul devenea tot mai tăcut plimbându-se În sus și-n jos prin casă și mi-e că nu scotea mâinile ale din buzunare decât când o proptea pe Steluța de pereții bucătăriei. Noaptea eu dormeam cu Steluța pe dormeză, iar Laur, Andrei și Florinel, pe saltelele din cealaltă cameră. S-o fi făcut de la sine Împărțirea asta, care oricum mie unul Îmi pria. Probabil că dintotdeauna Îmi dorisem o nevastă care să nu vorbească deloc, și-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iar Laur, Andrei și Florinel, pe saltelele din cealaltă cameră. S-o fi făcut de la sine Împărțirea asta, care oricum mie unul Îmi pria. Probabil că dintotdeauna Îmi dorisem o nevastă care să nu vorbească deloc, și-n afară de asta Steluța părea inepuizabilă și oricând la dispoziția și pe gustul oricui și nedorind mai mult decât o farfurie de fiertură. ne mai pomeneam uneori În viul nopții cu văru' Laur peste noi, probabil când visa iar că l-am lăsat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nedorind mai mult decât o farfurie de fiertură. ne mai pomeneam uneori În viul nopții cu văru' Laur peste noi, probabil când visa iar că l-am lăsat de izbeliște În tren și i se făcea s-o ia pe Steluța pe salteaua lui, dar până să apuc să adorm din nou ea se Întorcea la mine. Cam așa decurgea conviețuirea noastră, care-mi descoperea treptat un Andrei Ilieș taciturn și Împietrit, aidoma celui pe care-l cunoscusem cândva prin halele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
e să scape din jafu’ ăsta de pușcărie. Da’ Pepino, deh, se ține și el de văr-su ca să se-aleagă mai mult cu nimica, iar din salariu Își oprește doar avansu’, lichidarea vine cu ea În dinți acasă la Steluța și la Florinel, șapte-opt sute de lei, vere, ie buni și ăia, fără ei ce te-ai face că nimenea nu-ți dă pă râs nici fiertura asta de cartofi care-a salvat omenirea În vremuri grele și la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dispărut la fel ca Pepino, atâta că Pepino e cm n-ar fi trecut niciodată pe-aici. Un damf de părăsire și paragină plutește prin tot țarcul ăsta, măcar că noi nu mai prididim câteștrei să-i ținem locul titularului pe lângă Steluța. În sfârșit, bine că Într-o bună zi mi-a dat prin cap să pun la baie unicul nostru bec și-am găsit În spatele closetului un borcan cu cânepă Îndesată printre garnituri și scaune de robineți. A fost o sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]