12,662 matches
-
15. Spânzurătoarea și capelă cunoscută drept "Templul". Detaliu din Mappa della Catena, circa 1470. Florența, Museo di Firenze com'era. Figură 16. Coperta de la "Liber condemnationum" a lui Messer Monaldo de'Fascioli din Orvieto, Podestà din Florența în 1501, cu stema lui. Archivio di Stato di Firenze, Atti del Podestà , 5547 Pictură 17. Ilustrație a Cantiga 136 din Codicele Escorial la Cantigas de Santa Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibleoteca de San Lorenzo el Real de El Escorial, codice T.I.
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Judecată de Apoi [Figură 9]. Printre alte caracteristici ale picturii, care abundă în motive iconografice, sunt figurile contemplative (semănând cu personificări ale filozofiei) ale jucătorului din dreapta, care ar putea purta mantaua câștigată de la Rinaldeschi [Figură 1]; inversarea săbiilor încrucișate ale stemei de pe scut [Figură 4], respectiv cele ținute de îngeri [Figură 9]; pălăria ciudată a lui Rinaldeschi [Figură 5], care arată ca o versiune neagră a pălăriei roșii purtate de către unul dintre soldați; și îngerul ce-l escortează pe unul din
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de judecător este preluat complet de Cei Opt. Această impresie este confirmată de examinarea registrului de sentințe al Podestà-ului în funcție în acea vreme, Messer Monaldo de' Fascioli din Orvieto, care a servit între 1 aprilie și 1 octombrie 150158. Stema personală a lui Fascioli, săbii albe încrucișate pe un fundal roșu, apare atât pe coperta registrului [Figură 16], cât și în pictură Stibbert unde este reprezentată pe un scut în scenă arestării [Figură 4] și pe o mică pancartă în
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Maria degli Alberighi. În secolul al XVII-lea oratoriul și biserica au ajuns să fie administrate în comun drept Biserică Madonnei de' Ricci. Prezenta fațadă de pe Via del Corso [Figură 24] a fost construită în 1640-1641, și include în verandă stema Celor Opt pentru Siguranța 170. Au existat campanii de construcții ulterioare în 1709 și 1769171, iar în mai 1771, într-o ceremonie solemnă, frescă Madonnei de' Ricci a fost tăiată din vechiul ei loc ce devenise un perete interior lateral
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
drept "Templul". Detaliu din Mappa della Catena, circa 1470. Florența, Museo di Firenze com'era. Fotografie: Scală / Art Resource NY. Figură 16. Coperta de la "Liber condemnationum" a lui Messer Monaldo de' Fascioli din Orvieto, Podestà din Florența în 1501, cu stema lui. Archivio di Stato di Firenze, Atti del Podestà, 5547. Cu permisiunea Ministerului pentru Bunuri și Activități Culturale. Pictură 17. Ilustrație a Cantiga 136 din Codicele Escorial la Cantigas de Santa Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibleoteca de San
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
veteri," (1 aprilie 1501-1 octombie 1501), nepaginat. O sursă vernaculara din 1508, "Libro di Ricordi scripto dal 1508 al 1540", citată de Richa, Notizie (n. 4 mai sus), VIII, 251, a confundat Civitavecchia (lat.: Civitas Vetus) cu Orvieto (Urbs vetus). Stema, săpata în piatră, este păstrată la Bargello: vezi F. Fumi și C. Gado, Stemmi nel Museo nazionale del Bargello (Florența, 1993), 106-107, fig. 133. 59 Printr-o lege din 15 aprilie 1502, Zorzi, L'amministrazione (n. 41 mai sus), 103
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
o trupă uniformă, nici ca vârstă, nici ca pregătire militară. Sunt organizați pe corpuri, grupați oarecum, având după toate aparențele semne distinctive diferite. Au fost deosebiți până acum datorită hainelor cu predilecție negre, efigiei tiranului tatuată pe piept, sau prinderea stemei ceaușiste pe chilot. Unii purtau o eșarfă vișinie cu dungă neagră în buzunar sau la gât, alții ascundeau în buzunare cartea de vizită a lui Ceaușescu cu caractere aurite. Toți sunt foarte bine antrenați fizic, având arme pe măsură. Principiul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 și 27 august 1991, prin legile și hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1991 stema de stat, din 23 mai 1991; PORNIND de la Declarația suveranității Republicii Moldova, adoptată de Parlament, la 23 iunie 1990, și de faptul că populația Republicii Moldova, exercitând dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai căror cetățeni sunt. Există în acest titlu dispoziții privitoare la partidele politice și sindicate, la dobândirea și pierderea cetățeniei române, la relațiile internaționale ale României, simbolurile naționale (drapelul, ziua națională, imnul național, stema țării și sigiliul statului), limba oficială a statului care este limba română și capitala țării, care este municipiul București. Titlul II, denumit Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, stabilește în capitolele I III principiile directoare în domeniul instituirii drepturilor și libertăților
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
ale luminii: lumina stinsă a soarelui și lumina stelină. E un moment de pace, de Împăcare Între lucruri, un scurt răstimp, În fine, În care cerul și pămîntul se Întîlnesc: „În scurtele restimpuri cînd soarele declină Și noaptea-și pune stema feerică, stelină, E un moment de pace În care, neoprit, Se perde doru-n umbra amurgului mâhnit. Atunci zărește ochiul minunile din basme, Acele legioane de tainice fantasme Care-ntre zi și noapte apar În loc oprite Cu mantii lungi și albe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lungă și grea. Conachi dezvoltă ideea, desigur comună În poezia Renașterii și În mica poezie pastorală, că legea iubirii este tiranică. Ea zdruncină așezările, tulbură treburile oamenilor mari, nimeni nu i se poate Împotrivi: „MÎndrii Împărați a lumii cu a stemelor odoară A statornici putut-au pre amori vrodinioară?” Remarcăm faptul că Amoriul a devenit amoriu: zeul a fost identificat cu simțirea lui, mitul cu semnificația sa. Poetul erotic vrea proba materială a existenței („să pipăi a ta credință”), Însă, ca
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
viitorul în spe și federalismul monstruos ce-l proiectează unii din slavi îi fac să nu vadă că așa este. Știm noi că sunt domni cari odată erau pentru unirea strânsă a Bucovinei cu Viena, pentru ca domnia - lor, capacitățile cu stemă 'n frunte, să-și poată preîmbla mândria baronească prin lumea cea mare sau pe jumătate mare (demimonde) a Vienei, cu aerul cel mai diplomatic și mai aristocrat din lume. Știm asemenea că tocmai aceia ar voi azi anexarea poate la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu-asalt. De pe marile artere se Îndreaptă spre centru coloană după coloană, muncitori de la Întreprinderile orașului. Rândurile se Îngroașă cu populația ieșită În stradă. Se strigă În cadență: „Veniți cu noi!” Steaguri multe, foarte multe, din care s-a decupat stema. Toate stemele decupate de-ți vine a crede că s-au produs sub o directivă, altfel nu ar fi toate decupate. Mergând la pâine văd pe bulevardul nostru patru coloane de muncitori de la fabricile chimice Îndreptându-se către centru. Insultă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
De pe marile artere se Îndreaptă spre centru coloană după coloană, muncitori de la Întreprinderile orașului. Rândurile se Îngroașă cu populația ieșită În stradă. Se strigă În cadență: „Veniți cu noi!” Steaguri multe, foarte multe, din care s-a decupat stema. Toate stemele decupate de-ți vine a crede că s-au produs sub o directivă, altfel nu ar fi toate decupate. Mergând la pâine văd pe bulevardul nostru patru coloane de muncitori de la fabricile chimice Îndreptându-se către centru. Insultă la adresa populației
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se străduie să dea un sens lucrurilor pe care le vede. Din nefericire, tentativa e dinainte sortită eșecului. Obsedat de un detaliu a cărui semnificație e Într-adevăr majoră, el reușește să-i compromită metafora cu adevărat sublimă: din moment ce toate stemele fuseseră decupate din steagurile revoluționarilor, Înseamnă că acest lucru s-a produs la un ordin („sub o directivă”)! Or, semnificația „decupării” cu pricina se află În cu totul altă direcție. Dar intimitatea, apropierea de Întâmplări și imediata lor transcriere În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a câștigat dreptul la propria legendă întruchipând, la rigoare, virtuți masculine: curaj, rezistență, intransigență. Următoarele eroine ale povestirilor vor continua să puncteze istoria națională în același ton. Ilustrațiile secundare trimiteau la "dovezi istorice" binecunoscute, cum ar fi Columna lui Traian, stema Țării Moldovei, un tablou votiv cu familia lui Alexandru cel Bun, castelul de la Hunedoara ș.a. Cei lipsiți de reprezentări vizuale consacrate (cum a fost cazul cnezilor Gelu sau Menumorut), personajele secundare sau "poporul de rând" erau creionați în tiparul dârz
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai vechi sau mai noi, legate de calendarul patrimonial și politic al momentului. Capitolul II În căutarea faptului memorabil II.1. După 1989: evidențe, omisiuni, confuzii Căderea regimului comunist a fost însoțită de înlăturarea simbolurilor sale. Titulatura statului, imnul, steagul, stema, ziua națională, toate au fost mai întâi contestate spontan, schimbările permanetizându-se apoi prin acte normative. Alegerea noii zile naționale a oscilat între unele date-cheie ale istoriei anterioare regimului comunist și o eventuală glorificare a momentului când dictatura lua sfârșit. Zilele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlar 1947-1948], doamna învățătoare a trebuit să dea jos icoana [din clasă] la care ne închinam, aflată în fața noastră pe peretele de la Răsărit, și portretul regelui din partea dreaptă a tablei și să le înlocuiască, așa cum i s-a spus, cu stema Republicii Populare Române"135. Știau deja ce înseamnă puterea și cum le persecuta familia: "ne-au luat pământul. Cumnata mea [...] lucra la Sfatul Raionului, la oraș și [mama] trebuia să dea pământul că dacă nu, o dădeau afară" (D.M.). Dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
profet: Și-am văzut cerul deschis; și iată, un cal alb; și Cel ce ședea pe el se numește Credincios și Adevărat, și întru dreptate judecă și se războiește. Iar ochii lui, ca para focului; și pe capul său, numeroase steme; având un nume scris, pe care nimeni nu-l știe decât numai El. Și este îmbrăcat într-o mantie stropită cu sânge; și numele lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu. Și oștile din cer îi urmau călări pe cai albi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
își d oarm e somnul de veci juristul, literatul, bibliograful, omul de artă Constan tin Hamangiu; pe placa de marmură a mormântului aflându-se scris: „Familia Hamangiu: Nicolae, Smaranda, Iancu, Nicolae, Anna, Maria, Elena, Constantin.” De la locuitorii antici ai Iașilor Stema și Sigiliul municipiului (Publicat în “Pagini medicale bârlădene” nr.1 24 -125, iulie 2008) Despre vechimea Iașilor, istoricul notează drept cea mai veche sursă documentară privilegiul comercial dat negustorilor lioveni la 6 octombrie 1408, existând certitu dine a că data
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
VI Praef: M; Dacorum, Jassior: Itanc Statuam in Avraria. Numinibus Maiest. Q: Eorum. Deci fiind astă coloană un monument autentic rămas de la locuitorii antici ai Iașilor, cu drept este a-l onora și a-i consemna simbolul, adaptând o drept stemă a Capit alei și prin urmare ca sigil al Municipalității sale. G. Asaki Acesta de mai sus era textul scrisorii de răspuns al lui Gh. Asachi la cererea municipalității din 20 ianuarie 1851, publicată în „Uricarul, vol. IX, 1887, p.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în expoziții sunt prezentate următoarele materiale arheologice: ceramică de uz casnic (pahare, cupe, pocale, străchini, căni, castroane, capace, ulcioare, vase-borcană, ceramică ornamentală decorativă de interior și exterior (cahle cu motive geometrice, vegetale, figurative, reprezentări de cavaleri medievali, reprezentări heraldice - inclusiv stema Moldovei etc., smălțuite și nesmălțuite; discuri și triunghiuri ornamentaleă, obiecte de podoabă (inele, cercei, brățări, agrafe etc. obiecte de cult, piese de îmbrăcăminte (nasturi, copci, paftale etcă, arme, unelte de uz gospodăresc. Ca și în perioadele anterioare, un loc aparte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
a aparținut lui Vasile Rosetty, de influență orientală, dar și un hanger turcesc foarte frumos decorată și cu arme de paradă din perioada regilor Carol I și Ferdinand I. Se remarcă și piesele care au aparținut familiei Cuza (pahar cu stema Principatelor Unite, pistol cu monograma lui Al.I. Cuza, casetă de bijuterii care a aparținut doamnei Elena Cuzaă și colaboratorilor apropiați ai „domnului Unirii”, Costache Negri și Mihail Kogălniceanu (lornion și ceas aparținând lui Negri, caseta de bijuterii a soției
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
artilerie. În spatele prezidiului, pe peretele alb, cu pliuri verticale de sus până jos și late cam de o palmă, atârna o pânză mare roșie ce acoperea întreg fundalul, în centrul căreia se afla înrămat portretul președintelui țării, încadrat între două steme și două drapele: a patriei și a partidului. Din poziția în care se afla Bidaru, în costumele lor închise la culoare, toți cu cămăși albe și cravate vișinii aproape roșii, asemănătoare cu a celui din portretul ce atârna deasupra lor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și a Elenei Ceaușescu. Deși amănuntele prinderii lor au rămas și acum învăluite în mister, cei doi au fost închiși într-o mașină blindată, unde aveau să rămînă trei zile. Știrea arestării lor i-a încurajat pe revoluționari. Oamenii decupau stema socialistă din steagurile românești și la sfîrșitul lunii, guvernul avea să adopte steagul tricolor și să proclame denumirea oficială a țării, "România". În acest timp, Administrația Bush a salutat succesul revoluției și s-a oferit să trimită ajutoare medicale de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]