2,893 matches
-
general rus, decanul Facultății de științe a Academiei Militare Imperiale. Cititorii în stele (iar Nichita a fost stea...) ar putea conferi amănuntului oarece relevanță: poate va fi determinat picătura de sânge slav parte din generozitatea stănesciană atribuită prin tradiție popoarelor stepelor. Parcă spre a preîntâmpina astfel de speculații, Nichita s-a simțit dator să declare: "Doamne, poporul meu nu se spală de mine! / Eu nu mă spăl de poporul meu", după ce își începuse poemul " Fiind și strigând" cu invocația "Doamne, apără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
calibrele începură să bubuie, iar pământul și văzduhul se legănau înfricoșător... Cum să uiți dimineața aceea de iunie... când a doua mare aventură a Secolului se pornise... Și, ca, un „galop de sănătate”, au ținut-o nemții și românii prin stepele rusești, până la Moscova și Harcov... până la Cotul Donului și Stalingrad... până la... Dar, neașteptat de repede, roata războiului s-a întors. Acum, tunurile se auzeau din nou, bubuind la Prut... Jurnalele, din februarie... și, radioul difuzau... știri îngrijorătoare... „Se dă bătălia
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a trăit omenirea vreodată... Către ce liman ne îndreptăm, oare?!... Ai dreptate, dom’le, ciudate sunt destinele omenirii..!” Toți din compartiment îl ascultam cu uimire și curiozitate pe noul venit. Da, dom’le... ne-am aventurat prea mult în nesfârșitele stepe rusești...!”, concluzionă tot el sec. „ Dom’le, o mare forță se ridică la orizont... „sovietele”, dom’le..! trebuie să înțelegem..!” vorbi apăsat cheferistul. „ Fii serios, dom’le... Ce forță... Ce „Sovi ete” !.. dacă nu i-ar ajuta anglo-americanii, nu eram
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
climatice și balneare. Amenajările și instalațiile necesare vor avea în vedere obținerea unor efecte terapeutice caracteristice zonelor bioclimatice din R.S.R. - efect tonico-stimulent în regim bioclimatic de munte; - efect tonico-sedativ în regiuni bioclimatice de dealuri; - efect stimulent în regiuni bioclimatice de stepa și litoral maritim. Capitolul 2 Amenajări și instalații pentru valorificarea potențialului terapeutic al bioclimei R.S.R. A. Normativ pentru amplasarea, amenajarea și instalații pentru aplicarea procedurilor climatice în zona bioclimatica de munte. În condiții bioclimatice de munte (între altitudinea 700 - 2000 m
NORMA TEHNICA nr. 5 din 10 martie 1979 pentru aplicarea climatoterapiei în R.S. ROMÂNIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125543_a_126872]
-
și prevăzută cu celelalte dotări și amenajări de la punctul A.2. c. Normativ pentru amenajarea drumurilor pentru cură de teren (vezi A.3.) C. Normativ pentru amplasare, amenajare, instalații pentru aplicarea climatoterapiei în zona bioclimatica de stepa Condițiile bioclimatice de stepa din R.S.R., permit aplicarea climatoterapiei în 2 regiuni diferite: 1. În sezonul rece (octombrie - mai) prin aeroterapie și cură de teren. 2. În sezonul cald (iunie - septembrie) prin băi de aer, băi de soare, la care se pot adăuga imersii
NORMA TEHNICA nr. 5 din 10 martie 1979 pentru aplicarea climatoterapiei în R.S. ROMÂNIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125543_a_126872]
-
protejate de curenți de aer, prevăzute cu bănci, la 50-100 m distanță, acoperite de umbrare de lemn cu grilaj, copertine. D. Normativ pentru amplasare, amenajare, instalații pentru climatoterapie pe litoralul maritim Climatoterapia specifică în 2 regimuri, asemănătoare pentru bioclimatul de stepa (punct C) cu următoarele specificații: 1. În sezonul rece se recomandă amplasarea, amenajarea și instalații tip terasă după normativul de la punctul A.1 cu indicația că terasă să fie orientată spre malul mării (S, SE, E). 2. În sezonul cald
NORMA TEHNICA nr. 5 din 10 martie 1979 pentru aplicarea climatoterapiei în R.S. ROMÂNIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125543_a_126872]
-
climatice și balneare. Amenajările și instalațiile necesare vor avea în vedere obținerea unor efecte terapeutice caracteristice zonelor bioclimatice din R.S.R. - efect tonico-stimulent în regim bioclimatic de munte; - efect tonico-sedativ în regiuni bioclimatice de dealuri; - efect stimulent în regiuni bioclimatice de stepa și litoral maritim. Capitolul 2 Amenajări și instalații pentru valorificarea potențialului terapeutic al bioclimei R.S.R. A. Normativ pentru amplasarea, amenajarea și instalații pentru aplicarea procedurilor climatice în zona bioclimatica de munte. În condiții bioclimatice de munte (între altitudinea 700 - 2000 m
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
și prevăzută cu celelalte dotări și amenajări de la punctul A.2. c. Normativ pentru amenajarea drumurilor pentru cură de teren (vezi A.3.) C. Normativ pentru amplasare, amenajare, instalații pentru aplicarea climatoterapiei în zona bioclimatica de stepa Condițiile bioclimatice de stepa din R.S.R., permit aplicarea climatoterapiei în 2 regiuni diferite: 1. În sezonul rece (octombrie - mai) prin aeroterapie și cură de teren. 2. În sezonul cald (iunie - septembrie) prin băi de aer, băi de soare, la care se pot adăuga imersii
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
protejate de curenți de aer, prevăzute cu bănci, la 50-100 m distanță, acoperite de umbrare de lemn cu grilaj, copertine. D. Normativ pentru amplasare, amenajare, instalații pentru climatoterapie pe litoralul maritim Climatoterapia specifică în 2 regimuri, asemănătoare pentru bioclimatul de stepa (punct C) cu următoarele specificații: 1. În sezonul rece se recomandă amplasarea, amenajarea și instalații tip terasă după normativul de la punctul A.1 cu indicația că terasă să fie orientată spre malul mării (S, SE, E). 2. În sezonul cald
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
cu a echipei organizate În perioada războiului o realizează și D-na Ludmila Bulat, din Chișinău, originară dintr-un sat de dincolo de Bug. Ea descrie crâmpee din viața satelor românești de peste Bug regiunea Kirovograd. Prin politica rusă de colonizare a stepelor nelocuite, la chemările dar și măsurile aspre din timpul țarinei Ecaterina a II- a (1762 - 1796) au fost colonizați țărani din ținuturile basarabene - Lăpușna, Orhei, Soroca. În perioada sovietică, În anii 1924 - 1930 emigranții au beneficiat de școli cu limba
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
CEZAR, Baza gramaticală a compoziției (I). în: LLR, 7, nr. 1, 1981, p.12 13; (II), nr. 2, p. 11-12. [288] TĂTARU, IERONIM, Ștefan Bănulescu: “Dropia”. în: LL, nr. 1, 1981, p. 71 72. [289] TĂTARU, IERONIM, Tudor Arghezi: “Două stepe”. în: LL, nr. 4, 1981, p. 585-591. [290] TEȘELEANU, MARIA, Povestirile repovestite copiilor, mijloc de perfecționare a limbajului în vederea integrării în activitatea școlară, lnspid-Constanța, 1981 [291] TOHĂNEANU, G.I., M.Eminescu: “Pe aceeiași ulicioară...” în: MITL, p. 137-147. [292] TRANDAFIRESCU, ILEANA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în aceste două perioade a fost determinată nu numai de sporul demografic înregistrat, ci și de faptul că, de la caz la caz a fost facilitată probabil și de numărul mai mic de alogeni nomazi prezenți aici, care preferau mai ales stepele sau luncile joase ale râurilor mai mari. De asemenea, nici regiunile montane înalte, prin structura lor geologică și prin pădurile de conifere nu au fost preferate de cei care practicau cultivarea cerialelor. Aceste constatări sunt de natură să confirme limpede
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
urmelor de viețuire alogenă se concentrează mai ales în jurul unor vaduri principale ale râurilor mai mari sau în văile mai largi ale cursurilor de ape din câmpie. Nomazii, a căror ocupație principală era creșterea vitelor mari au preferat zonele de stepă din interfluviul Prut-Nistru, văile râurilor Jijia, Elan, Horincea și Bârlad și anumite areale din câmpia de est a Munteniei vecine Dunării. Conform rezultatelor înregistrate de investigațiile de teren zonele cu o mai mare concentrare de locuire romanică sau veche românească
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
și ajunge până În Queensland, având o suprafață de 1,2 milioane de hectare. Înaintând spre Ecuator, această savană cu arbori se transformă În urma creșterii precipitațiilor În păduri tropicale cu frunze căzătoare, pe când În ținuturile mai secetoase s-au transformat În stepă. Turmele de animale ierbivore consumă cu prioritate coroanele copacilor și arbuștilor, fiind În stare să scoată copacii din rădăcini. 46 Cangurul este un marsupian cu membre superioare scurte, membre inferioare mari, cu mușchi bine dezvoltați, coadă lungă și puternică. Cangurul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Acaciile sunt tot atât de răspândite ca și eucaliptul (600 de specii din 1200 existente pe glob), dar În condiții de umezeală poate atinge până la 25 m, iar În solurile aride se pipernicesc, crescând doar câțiva centimetri de sol, acoperite de iarba stepei Înconjurătoare. Casuarina cuprinde 25 de specii, specifice numai Australiei. Poate atinge 20 m Înălțime, dar În ținuturile aride are aspectul unei tufe, cu ramuri verzui-cenușii cu smocuri de frunze lungi, ca niște ace, de unde i se trage și numele sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de mărăcine care fixează nisipul și dunele, și iarba porcului-țepos, cam un metru Înălțime, cu fire ascuțite, tăioase, foarte dure, de culoarea verde-cenușie, care se desfac ca un mănunchi de sulițe dintr-o rădăcină comună, sunt plante specifice regiunilor de stepă. Peisajul dezolant mai este Înviorat de câte o casuarină izolată. Printr-o muncă istovitoare coloniștii au reușit să defrișeze Întinse regiuni din statele Victoria, Australia de Sud, Australia de Vest, transformându-le În terenuri arabile și pășuni. În regiunile de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
I Î.Hr., din epoca bronzului: vârfuri de lănci, oglinzi circulare, clopoței, obiecte octogonale ornate cu opt zurgălăi, instrumente muzicale ce serveau la unele ceremonii religioase, agrafe de centură În formă de cai sau tigri - reflexe ale artei animaliere a stepelor care s-a propagat până În arhipelagul nipon. Uimesc gravurile rupestre descoperite la Ulchu și Koryong, În sud-estul țării, cu motive figurative (cercuri, spirale, romburi, cerbi, tigri, broaște ș.a.), Întâlnite din peninsula scandinavă până pe litoralul nord-vestic al Rusiei și apoi prin
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
spațiu Îl survolăm, locuri aride, cu o populație care mai practică nomadismul și astăzi. Continuatori ai nomadismului tradițional, locuind În iurte, renumiți războinici, urmașii marilor confederații care cuprindeau prototurci și protomongoli (Xiong Nu, Xiang Pei, Ruan Ruan), mongolii au dominat stepele Asiei În primele secole ale erei creștine 729. Mongolii au intrat În istoria scrisă orientală și europeană odată cu Genghis Han730, unificatorul triburilor mongole și inițiatorul unuia dintre cele mai Întinse imperii, atingând cote maxime sub urmașii săi direcți (de la Marea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sprijinul financiar sovietic, s-a adaptat deosebit de greu la noile condiții, străbătând o perioadă de tranziție grea și Îndelungată, fără a Întrezări imediat posibilități de dezvoltare, În schimb datoria externă atinge cote alarmante 733. Noaptea În avion o petrecem visând stepele Mongoliei și pe temerarii săi războinici, Întemeietori de efemere imperii. Dimineața survolăm spațiul european, atât de cunoscut și Îndrăgit nouă, o escală la Amsterdam pentru destindere și Încărcarea bateriilor cu energia pe care am pierdut-o În orele de zbor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
-40oC și urca vara uneori la 45oC. Râul Delenga (573 km pe teritoriul Mongoliei) și numeroase lacuri, mai ales sărate (1500), reprezintă rețeaua hidrografică. Vegetația este compusă din păduri de conifere (10% din suprafața țării), pășuni alpine În nord și stepe În partea centrală și estică. Deșertul Gobi are o vegetație săracă, xerofilă sau absentă. Fauna este caracteristică taigalei siberiene În nord, stepei În centru și Asiei Centrale În 576 Întâmpinarea soarelui. Pierzi noțiunea timpului, a orelor zilei care parcă zboară
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rețeaua hidrografică. Vegetația este compusă din păduri de conifere (10% din suprafața țării), pășuni alpine În nord și stepe În partea centrală și estică. Deșertul Gobi are o vegetație săracă, xerofilă sau absentă. Fauna este caracteristică taigalei siberiene În nord, stepei În centru și Asiei Centrale În 576 Întâmpinarea soarelui. Pierzi noțiunea timpului, a orelor zilei care parcă zboară și ele repede. În schimb la Înapoiere vom zbura odată cu timpul. Timpul va sta În loc. Acum traversăm În zbor Lacul Baikal, lunca
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct 1. La fel ca bătălia din cotul Donului și cea din Stepa Calmucă a relevat condițiile extrem de dificile în care au luptat diviziile române, împotriva unui număr impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
decât să activeze păduchii, înnebunindu-i pe soldați, din cauza mâncărimii. Dormeau câte 2, cu pătura trasă peste capete, într-o încercare disperată de a se încălzi reciproc. Rozătoarele s-au înmulțit rapid, hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu voracitate de mâncare. Un soldat a spus că soarecii îi “mâncaseră două degete înghețate de la picioare”, în timp ce dormea. Când soseau rațiile, pe o sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de grosolane, dacă nu găseau vreun fost selar sau cizmar care să poată fi mituit să le dreagă. Condiții cât se poate de insalubre apăreau în acele unități care fuseseră obligate de atacurile sovietice să ocupe noi poziții în plină stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]