51,621 matches
-
pentru acesta ne trebuie ochi ca să vedem și urechi ca să auzim." Ultima dintre frazele citate e esențială. Se întîlnește comentariul părintelui Scrima cu analize „laice" ale textului biblic. Mă gîndesc, de exemplu, la Auerbach și la formidabila descriere comparativă a stilului biblic din primele două capitole din Mimesis. Claritate, simplitate, gravitate, minim de cuvinte și formulare lapidară, echivoc și necesitate a interpretării, alcătuind un stil pe care doar Biblia l-a atins și care face posibil infinitul sensului. Concluziile, descrierea, par
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
laice" ale textului biblic. Mă gîndesc, de exemplu, la Auerbach și la formidabila descriere comparativă a stilului biblic din primele două capitole din Mimesis. Claritate, simplitate, gravitate, minim de cuvinte și formulare lapidară, echivoc și necesitate a interpretării, alcătuind un stil pe care doar Biblia l-a atins și care face posibil infinitul sensului. Concluziile, descrierea, par a fi comune. Dar există o premisă mereu valabilă în subtextul comentariului părintelui Scrima și care face ca analiza pe care am putea-o
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
Solesmes - și dorință de sacrificiu. Greutatea și harul cuprinde o selecție a meditațiilor spirituale ale Simonei Weil rămase în manuscris și grupate sub acest titlu de Gustave Thibon, cel căruia autoarea îi încredințase însemnările ei. Probabil cel mai aproape, ca stil, sînt aceste însemnări de meditațiile pascaliene, deși apropierea nu trebuie totuși dusă prea departe. Aparența unei clarități concentrate și preferința pentru limbajul concret sînt trăsături esențiale ale lor. Ființa umană e închisă în peștera lui Platon, luînd umbrele drept realitate
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
familiei etc. Povestirile scrise ulterior de Preda par capitole de roman. Secvența inițială din „Delirul" a zăcut mult timp în sertar până când autorul i-a găsit utilitatea. Unele asemenea fragmente sunt evocări de război (numai din războiul cu nemții) în stilul epocii, cu țărani care se luminează politic pe front. Un țăran, ajuns președinte de G.A.C., nu înțelege rostul situațiilor pe care trebuie să le trimită la raion. Poporul vietnamez se eliberează de colonialismul francez și drumul spre comunism este
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
fluxuri de putere ale narațiunii aparent incompatibile: furie/seninătate, cinism/melancolie, violență/suavitate, compasiune/indiferență, suferință/jubilație, cruzime/delicatețe, expansiune/retractilitate, frustrare/împlinire, timiditate/agresivitate, licențiozitate/ pudoare, gratuitate/profunzime, justificare/aleatoriu, senzațional/banal, acțiune/contemplație, metaforă/metonimie, stilizarea realității/"realificarea" stilului. Procesul animă dramatismul vesel al povestirilor, creînd rupturi de ritm și pauze, tensiune și relaxare, suspans și eliberare, iar, la nivelul personajelor, făcînd să încolțească psihologia abisală din cea rudimentară și invers. Se obține astfel una din cele mai tranșante
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
al ei în mijlocul căruia căzusem ca o eroare" constată personajul narator din Întîmplări în irealitatea imediată cu acea liniște vecină cu perplexitatea care drapează, în doar cîteva cute ale simplității de expresie, cele mai complexe și contrariante dileme existențiale. Este stilul stăpînit, expurgat de lamento-uri și clișee patetice al lui M. Blecher, de la a cărui moarte se împlinesc, la sfîrșitul acestei luni, 65 de ani. Născut la 8 septembrie 1909 în familia unui negustor de porțelanuri, M. Blecher urmează școala
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
trei volume de proză pe care le-a scris pînă în prezent, "Tormadass", ( premiul Asociației scriitorilor din București), "Curtea-de-ape" și "" ( fragmentul publicat mai jos este extras din ultimul volum), scrie o proză estetizantă, de un estetism dus pînă la capăt. Stilul prozatoarei pornind, oarecum, de la un Mateiu Caragiale și trecut prin diverse influențe livrești, ușor morbide și profund intelectuale, este de o frumusețe desăvîrșită. Reproducînd doar o singură frază din Capitis Deminutio și anume: "în tot plumbul momentului, splendoare rămînea profesiunea
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Alexandra Olivotto Totalitarismul stilului Cu sigurantă va părea bizar dacă afirm că poezia lui Cristian Simionescu îmi amintește de Milan Kundera (prozator, eseist și dramaturg de felul său). Și totuși amândoi practică un tip de scriitură compactă care mă uimește de fiecare dată prin
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
părea bizar dacă afirm că poezia lui Cristian Simionescu îmi amintește de Milan Kundera (prozator, eseist și dramaturg de felul său). Și totuși amândoi practică un tip de scriitură compactă care mă uimește de fiecare dată prin coeziunea ei (de la stil până la "idei"). De fapt, stilul (foarte ușor de recunoscut la ambii scriitori) exercită o dictatură asupra ego-ului liric, cu care se identifică, devenind indisociabil. Un timbru poetic care merită un premiu pentru consecvență. Din nefericire, ca și la Kundera - unde
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
poezia lui Cristian Simionescu îmi amintește de Milan Kundera (prozator, eseist și dramaturg de felul său). Și totuși amândoi practică un tip de scriitură compactă care mă uimește de fiecare dată prin coeziunea ei (de la stil până la "idei"). De fapt, stilul (foarte ușor de recunoscut la ambii scriitori) exercită o dictatură asupra ego-ului liric, cu care se identifică, devenind indisociabil. Un timbru poetic care merită un premiu pentru consecvență. Din nefericire, ca și la Kundera - unde mi-e greu să asociez
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
din domeniul liricii, mai degrabă m-aș gândi la Douglas Dunn (cu toate că el are o tematică socială mult mai accentuată decât a lui Cristian Simionescu), decât la Cezar Ivănescu, cu care e îndeobște asociat. Paradoxul acestei poezii e că, dincolo de stilul constant (deja ingambamentele pot fi considerate un soi de antet al scriitorului), rămâne inegală și rareori hotărâtă asupra unui ton. O pildă a acestei inegalități apare în Interviu: când versuri care-ți sugerează Marius Moga și alți celebri "versificători" ai
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
se modifica și cunoașterea este, în sfârșit, una care emancipează din starea de servitute. Vitrina regimului de democrație populară este decorată seducător, în anul votării noii constituții, și campania împotriva analfabetismului reprezintă replica autohtonă a marelui salt înainte, de la răsărit. Stilul scriitorului se adaptează poziției de demnitate publică și dimensiunile edenice ale României populare sunt validate la nivel cantitativ. Rămân ascunse, în nota de subsol, suferința umană, teroarea, violența etatică. Dar totul este lipsit de semnificație dacă se raportează la proiectul
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
o depășire a esteticului prin moral ("demistificarea semantică e semnul unui tragism"); dincolo de tratamentul acid al realităților social-artistice, Ion Pop remarca și el "neliniștea reprimată a unei subiectivități în căutare de certitudini". Restul, par să spună aceștia, e dramatizare și stil din dorința de a menține vie condiția interogativă a poeziei. Așa stând lucrurile, se naște automat o dilemă: cât de liric, cât de implicat, în fine, cât de serios e Geo Dumitrescu? În 1989, la apariția antologiei Aș putea să
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
se proiectează cele două fire narative, cît și impresiile autoarei jurnalului intim asupra realităților social-politice suferă, așa cum iarăși bine observa Virgil Ierunca, din cauza unor irepresibile propensiuni către jurnalism și anecdotic, precum și a exagerării unor laturi pînă la "neadevăruri manifeste". În stil pur publicistic, de editorial (uneori de o calitate superioară, inteligent, alteori mediocru, superficial), tratează Sorana Gurian raporturile româno-sovietice, etapele instaurării comunismului în România ("reforma" armatei, a justiției, a educației și a cultului, a administrației, stabilizarea monetară, naționalizarea industriei și a
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
într-adevăr nasoală și iată-l pe Dinescu băgîndu-i în p.... mă-sii pe toți și nemaimîncînd ouăle. Sînt sigur, absolut sigur, că-n viața lui nu va mai lua ouă de rață! Fiindcă au "saponele"! Și ca să-nchei în stilul verbal al lui Dinescu: Alexandra, Adelaida, Aglaia, toate nef..., toate cu himenele-n flăcări. Iar Nastasia Filippovna, de la șaisprezece ani, ciuruită de p...! E o diferență! Cu stimă și caniculă, Emil Brumaru 11.VII.'980
Patru ouă de rață by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14247_a_15572]
-
Iuliana Alexa Despre Sorin Stoica am mai scris acum vreun an. Îi lăudam atunci cursivitatea povestirilor și stilul format, deși debutant. Același lucru îl fac și acum, cu mențiunea că Dincolo de frontiere are un conținut mult mai puțin metaforic decât o sugerează titlul, nu are nimic de a face cu depășirea limitelor sau saltul în nirvana. Este doar
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
muzică rock. Sadoveanu, Pillat, niște papă-lapte care habar nu au "ce e aia viață la țară." Jul face deconstrucții postmoderne, analizează practica discursului. E și fin psiholog, intuiește motivații ascunse. Totul la o scară derizorie, bine înțeles. Intuiesc faptul că stilul de scriere al lui Sorin Stoica vine din pregătirea sa jurnalistică , cu exerciții de redactare. Eliminarea balastului informațional, descriptiv, enunț clar, simplu, democratic. Și că realismul brutal, buruienos uneori trădează atașamentul față de specia reportajului. Tehnic, e o carte scrisă bine
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
zîmbit însă a doua zi, în timp ce-mi făceam cumpărăturile în centrul orașului. La Catedrala Sf. Paul dau iar peste o zonă interzisă și sus, pe trepte, inconfundabilă: Gwyneth Paltrow cu onduleuri blonde și fustă pînă la genunchi în stilul anilor ’50! Se încercau iar și iar diverse secvențe. Nu părea din cale afară de palpitant. În pauze starului i se punea pe umeri un pardesiu - briza mării îi ciufulea buclele și o făcea să se înfioare ușor - i s-a
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
al doilea volum; n-aș mai fi suportat acest flux de prejudecăți sexuale inversate. Povestea degeaba eacția mea la lectura nuvelelor lui Stelian Tăbăraș nu se poate transcrie decât în forma ei englezească: "What's the point?!". Povestirea e (deși stilul e plat) cursivă, dar nu duce nicăieri sau, schimbând intonația citatului din N. Carandino reprodus pe a doua copertă, "ideile nu sunt ostentative". De pildă, nuvela Scrisoare târzie te lasă nedumerit: nu prea există acțiune, darmite deznodământ, și nici ca
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
titlul volumului dar nu pare a avea vreo relevanță căci nu se stabilește nici o legătură care să justifice în vreun fel incursiunea în trecut. Cea mai extinsă piesă din volum Blestemul saltimbancului, precedată de eticheta Nuvelă cinematografică e scrisă în stilul dramatic specific scenariilor, dar veți fi dezamăgiți dacă vă așteptați să întâlniți ceva din calitatea unei alte nuvele cinematografice (aceea a lui Vasili Șukșin). George Bălan, Iubirea interzisă, Editura Cartier, Colecția Rotonda, 2001, 352 pag. & George Bălan, Celălalt Eros, Editura
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
de litere la Universitatea din Torino, contemporan cu Eminescu. Petrecându-și o parte din copilărie și adolescență pe meleaguri românești, Graf scrie poezii din care răzbat inconfundabile ecouri eminesciene. Ceea ce atrage atenția în mod deosebit în lucrarea de față este stilul acesteia. Dincolo de rigoarea documentară, discursul autoarei nu are nimic din răceala clinică a studiilor academice. Dimpotrivă, formulările la care se recurge sunt poematice aproape, trădând devoțiunea autoarei față de opera eminesciană și față de subiectul ales. Avem în față o carte scrisă
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
vine să revitalizeze ideea de poezie degradată de textualismul excesiv și tehnicismul întâlnit în lirica ultimelor decenii. Deși titlul pare a sugera mai degrabă un demers apolinic, ordonator, cititorul află de la început accepțiunea pe care o dă poetul noțiunii de stil: "originalitate, personalitate, talent, libertate de mișcare și o permanentă solidaritate cu ceva din trecut." Așadar, stilul ca solidaritate și nu ca manieră. Autorul se dovedește a fi adeptul unui trăirism incendiar, care mistuie orice iluzii, orice false pudori. Un vitalism
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
decenii. Deși titlul pare a sugera mai degrabă un demers apolinic, ordonator, cititorul află de la început accepțiunea pe care o dă poetul noțiunii de stil: "originalitate, personalitate, talent, libertate de mișcare și o permanentă solidaritate cu ceva din trecut." Așadar, stilul ca solidaritate și nu ca manieră. Autorul se dovedește a fi adeptul unui trăirism incendiar, care mistuie orice iluzii, orice false pudori. Un vitalism debordant, având ceva din hiperemia expresioniștilor de altă dată, străbate versurile sale, coroborat cu je-m'en-fiche-ismul
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
influențe și originalitatea de necontestat a scriitorului român în ceea ce privește modalitatea artistică de a trata aceeași temă. În ansamblu, volumul de față se prezintă ca un jurnal exegetic, vădind preocupări și preferințe personale în materie de literatură, autorul abordând într-un stil eseistic diferiți scriitori și operele lor. Impresia generală este aceea de carte "deschisă", căreia i se pot adăuga oricând alte scrieri de aceeași factură. Iosif Cheie-Pantea, De la Eminescu la Nichita Stănescu, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2002, 180 pag.
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
la care mă voi gîndi mult, care aș fi vrut să mi se spună și poate aș fi avut nevoie să mi se spună: "Am da drumul bolilor noastre nervoase s-o ia înainte precum doi copii...". și pe urmă stilul ăsta de povestitor vechi, sfătos și totuși cu ironia de rigoare și cu surpriza smulsă din cotidian. ceva îndepărtat și foarte cunoscut, între Defoe și Salinger!? povestea cu cameleonii și cu schimbarea înfățișărilor în copilărie, tinerețe și moarte - o călătorie
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]