1,700 matches
-
zilele presei bănățene; Volume: Răboj (poezii, 1976); Mândră floare-i norocu; Doine și cântece. Antologie, prefață și bibliografie de I.F. (1985); Și pietrele curg (legende și povestiri, 1985); Moara din Costișa (Stanțe, 1996, ed.II); Asupra cuvântului "noroc" (Studiu de stilistică, 1998), Înspre ale Eminescu (Culegere de articole tipărite prin reviste, 1999); Drumul împărătesc al poetului (1999); Apocrife, versuri cu șapte icoane în peniță de C. Hrehor (1999); Șapte scrisori deschise și alta nu (2000); Miorița străbate lumea sau 123 de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sau iată ,,nesățioasele" fișiere ale computerului. Așa mi se întâmplă totdeauna când caut conexiunile optimale (n-aș exagera dacă aș spune că am impresia că și ele, aceste viitoare! conexiuni "mă caută" pe mine); deci, conexiuni verosimile ca structură/ ținută stilistică "nefisurată, nefragmentată" între mesajele pe care mi le pune la dispoziție instantaneu memoria sau cele pe care le fixasem în diverse fișe, disponibile și ele ad hoc (tot memoria îmi spune unde să le caut; dar și practica clasificării prealabile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
virtuțile infailibile ale cutărei metode de ultimă oră. Scrisul literar este atât de bogat în semnificații, atât de divers și de complex, încât a-l supune torturilor cutărei metode înseamnă a-l sărăci, a-l mutila. Citesc multe studii de stilistică, de naratologie, de poetică, despre imaginar, despre versificație și mă minunez câtă obtuzitate poate suporta biata hârtie. Nici pe alte meleaguri lucrurile nu se prezintă altcum. Am participat la numeroase simpozioane de specialitate în Franța, în Germania, în Italia, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cine știe ce alte bântuiri anumite documente unice ale vremii. Din seria acestor documente dl. Leca Morariu publică în continuare scrisori ale lui Ciprian Porumbescu către părinții săi, ale lui C. Negre (nu Negri) către Iracle Porumbescu, dar și studiul său de stilistică. (C.L. din Revista Bucovinei nr.11/12 - 1944) * Fulgerul Fulgerul, revistă independentă. Apare la Cernăuți între 19 ianuarie 1924 - 31 martie 1924, bilunar; proprietar și editor Pavel Vacariuc; redactor responsabil Nistor a lui Ion Fetilă. Tipografia „Luceafărul”, Cernăuți. Apare în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Culea; „Proiect pentru înființarea unei societăți culturale”, de E. Scarlat și D. Șindilariu; „Gratuitatea învățământului și a manualelor școlare” de N.Damienescu; „Rolul școalei în democrație” de Trăian Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante despre: Dimitrie Onciul, Eusebie Ioanețiu. Cronica, Buletinul Asociației, Activitatea secțiilor județene
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Banville șsubl. S.W.ț, Paris 17e. De altfel, vă va scrie șsubl. S.W.ț el însuși. După cum știți, a fost profesor de literatură latină la București și Lisabona. E interesat mai ales de poezia latină și de stilistică, dar are pregătirea lingvistică necesară pentru a preda româna... În privința articolelor pentru ziarele suedeze, iată la ce mă gândesc: v-aș putea trimite unul despre întâlnirile de la Ascona șsubl. S.W.ț. Nu vreau să scriu despre C.V. Gheorghiu, întrucât
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și executantul, copilul bastard, Smerdiacov! -, o acceptă și pleacă În Siberia, Însoțit de Grușenca, s-o ispășească. Deși n-a comis-o! Or, În această acceptare a unei crime niciodată comise eu Întrevăd o metaforă capabilă - ca orice meraforă, nu stilistică, ci psihologică, paradoxală cum se spune azi! - nu numai de a exprima „confuzia, drama morală și fizică” În care am trăit decenii și generații, dar și capabilă de a ne „explica nouă Înșine”, de a ne „face sensibil”, cum se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
zilele cu o foarte bună vizibilitate - pe o rază de 70 km (cel puțin așa scriu pliantele turistice). Și totuși, imaginea Parisului noaptea, contemplată de pe colina Montmartre, m-a impresionat mai mult. Priveliștile văzute din Turn au, în general, o stilistică previzibilă, clasicistă: Le Palais de Chaillot, școala militară și uriașul Câmp al lui Marte. Dar, curios detaliu, la nord, în depărtare, învăluite într-o pâclă, se văd building-urile înalte ale unui city supermodern, care pare să fi răsărit peste noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de rezistență dintre armata germană și trupele Antantei, formate din soldați francezi, englezi, irlandezi și belgieni. Orașul e mic dar frumos, cu o înfățișare caracteristică: case lipite unele de altele, frontoane zimțate, vopsite în general în mov și maro. O stilistică urbană tipică zonei, mai sobră decât arhitectura predominantă în centrul și sudul Franței, dar înrudită cu fațadele clădirilor din Lille. Muzeul In Flanders Fields, din Ypres, este amplasat într-un palat elegant și auster, aflat în proximitatea catedralei orașului, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mult sau mai puțin instinctiv, și alegerea modelului, cred eu, tipul de model pe care-l are în față ca o formă perfectă, spunea mai mult în acei ani, în acea „tensiune”, decât metaforele și „ticurile” sale de gândire și stilistice. Da, beam cu toții, așa cum beau și cele câteva zeci de tineri veleitari, în București și în marile centre culturale ale țării, unde se pregăteau „cazanele” noii promoții artistice și literare, dar numai unul dintre noi s-a îmbolnăvit cu adevărat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
universale. Nimeni, dintre criticii tineri sau mai puțin tineri, nu e „obligat” să-l iubească pe acest Nichita, constat că în ultimii ani e sărbătorit și cercetat cel din ultimele volume, în care metafizica sa e mai puțin clară, directă, stilistica, stăpânirea și fasonarea limbii, ca la I. Barbu sau Arghezi, mai dominantă. Dar și în volumele finale, motivele ideatice pe care le-am subliniat mai sus în fragmentele din En-Ghidu sunt prezente la modul obsesiv și eu aștept cu o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lui era condiționată de extirparea acelei părți din carte care anunța, de fapt, arta mea poetică viitoare. Însăși structura poliedrică a cărții, acele falii care se îmbinau într-o formă discordant-armonică, propunând în aceeași carte registre tematice și uneori chiar stilistice diferite, erau o „descoperire proprie”, era felul și forma în care eu eram capabil să construiesc un roman. Și cele două capodopere ale mele, Animale bolnave și Bunavestire, duc la vârf acest tip de structură: în Animale... cele două „registre
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
misterelor fundamentale, canal orientat atât pe verticală, între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală, ca liant cultural între membrii societății. „Puterea sacră este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile. Datorită intervenției mitului, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sintactic: „Ca să mă trezesc-u/ Să mă străjuiesc-u/ Straja din trei părți?”. A se străjui implică o stare de veghe acută, ce conștientizează pericolul asupra entității proprii. Reluarea ideii prin complementul intern accentuează obsesiv nevoia de ocrotire, dublată de tragismul eșuării. Stilistica verbului are funcția unei chei de boltă în decodarea textelor, prin puterea acestei clase gramaticale de a instaura lumi și perioade. Jocul permanent dintre timpurile duratei și devenirii (cum sunt perfectul compus și perfectul simplu) și timpurile dimensiunii mitice (deschise
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
formator de opinie culturală în emisiuni de radio și TV. Având ca punct de pornire cronicile sale scrise pe marginea acelui volum de corespondență, el reia lectura, din perspectiva studiului literaturii epistolare ("corespondența mijloc terapeutic, loc de liniștire, zonă de stilistică ludică, ifose introspective, tandrețuri în oglindă și alinturi capricioase /.../ scrisoarea face bună medie/re/ între oglindirea necruțătoare, crudă și nudă, a jurnalului și travestiul oficial al operei publicistice. Este un interstițiu, un limb, spațiu filtrant al extremelor, care estompează, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
medicale, sportive etc.), ca și la hipodrom, în "flirtajul ecvestru" etalat de Claymoor, ori în boema cafenelelor (...) Totul se face pasional, cu o efervescență ce frizează constant patologicul, chiar și în zonele (domeniile) tradițional caracterizate prin rigoare, calcul rece și stilistică à quatre épingles". Acestei mode (sau acestui model) i se supune și romanul de dragoste epistolar dintre Veronica Micle și Eminescu, "pe cât de omenesc, pe atât de românesc în esența lui!". Eseistul nu rămâne doar la această constatare. El îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ciurel deschide, de fapt, demersul său propriu-zis, afirmând fără ezitare că gazetarul Eminescu este "un orator de forță", un "cunoscător și utilizator excepțional al retoricii", insistând asupra competenței retorice a gazetarului Eminescu. De aici înainte studiul devine unul tipic de stilistică, un fel de analiză prozodică a discursului jurnalistic eminescian, într-o analiză ce se aplică extrem de atent și laborios asupra textului, cu minuția unui autentic metrician aplecat asupra prozei publicistice a lui Mihai Eminescu. Sarcina analizei retorice este aceea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pathos-ului și atitudinea satirică sau didactică, vizând ethos-ul". E aici, spune cercetătorul, un "proteism retoric" pe care el îl urmărește în detaliile lui semnificative, cu exemplificări imediate și exacte. Avem de-a face, în fapt, cu un studiu de stilistică retorică în analiza operei publicisticii eminesciene. Așa, bunăoară, sunt detaliate "strategiile citării", în exercițiul cărora Eminescu utilizează maxime, proverbe, dictoane, expresii latine etc. În cadrul modului de exprimare retoric al ethos-ului, sunt inventariate apelurile la figurile "modestiei și atenuării": eufemism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la corpusul ediției academice de Opere, în general. O asemenea specificare ar face posibilă observarea constanței, pe care Eminescu a menținut-o în cultivarea stilului său gazetăresc, de-a lungul întregii activități. Altfel, tot studiul întreprins de Daniel Ciurel asupra stilisticii retoricii gazetarului Eminescu demonstrează calitatea elevată, literară, a discursului gazetăresc al acestuia, potențialul persuasiv și strategiile retorice de care se folosește, fapte ce-l individualizează net și-i marchează personalitatea artistică. Acest studiu analitic deschide astfel, cu brio, un drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu demonstrează calitatea elevată, literară, a discursului gazetăresc al acestuia, potențialul persuasiv și strategiile retorice de care se folosește, fapte ce-l individualizează net și-i marchează personalitatea artistică. Acest studiu analitic deschide astfel, cu brio, un drum exegetic în stilistica exprimării jurnalistice eminesciene, impunând un alt unghi de perspectivă în privința artei gazetarului, aceeași, în esență cu arta poetului Eminescu. BIBLIOGRAFIE. EDIȚII Eugen Simion * Nicolae Georgescu O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) În ultimele decenii, tot mai multe voci, reverberând nu doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
știrile și sfîrșeam prin a mă uita, practic, la orice. După ce nu l-am mai avut, în lipsa drogului care mi-era oferit, de fapt pe care mi-l administram zilnic, subconștientul meu și-a fabricat un surogat, ceva cu o stilistică similară. Așa că textul care urmează poate să aibă foarte bine subtitlul „Ce vede Dănuț la televizor“ sau, mai bine zis, „Ce nu vede și și-ar dori să vadă“. Asta pentru cei care vor coerență cu orice preț - coerența nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
massmedia și nu avea discernământul și „anticorpii“ pentru o astfel de presă. Expunerea lui la presa tabloidă din acea vreme ar echivala cu expunerea minorilor la filmele pentru adulți. Rezultatul: publicul a fost deformat iremediabil și a devenit dependent de stilistica senzaționalistă. Semnificativ este faptul că nici măcar 51 acum, când a trecut atâta timp de la acea perioadă, un ziar serios, care nu face compromisuri înspre tabloid, nu poate avea tiraje cu care să supraviețuiască onorabil pe piață. La noi, succesul unui
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
onorabil pe piață. La noi, succesul unui Frankfurter Allgemeine Zeitung pare o pură utopie. Ceea ce a reprezentat Evenimentul Zilei pentru presa scrisă a fost ProTV pentru cea audiovizuală. Pe 1 decembrie 1995, ProTV a adus pe piața românească marketingul și stilistica de post comercial american. Televiziunea din Pache Protopo pescu a venit cu o parte din acționariat și cu crâmpeie de knowhow american, iar discursul ei, bazat pe o promovare agresivă, a influențat hotărâtor modul de a face televiziune în România
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la sfârșitul anului 1989, de la un punct foarte apropiat de zero. Odată cu televiziunea însă, a evoluat și ochiul nostru. Nu mai vedem la fel ca la începutul anilor ’90, iar privirea noastră sa modificat în paralel cu transformările suferite de stilistica televizuală. Prima dată când am conștientizat acest lucru a fost acum câțiva ani, când sa dat la televizor un film al lui Tarkovski (Nostalgia, parcă). Trebuie să spun că, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, eram un mare
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
profesor. În 1976 a obținut titlul de Doctor în Filologie, cu teza Limbajul poetic eminescian, sub conducerea prof. dr. doc. Gavril Istrate. Din 1991 a fost conducător de doctorat, specializarea Stilistică și poetică. De-a lungul anilor a predat cursuri de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană, Stilistica și poetica imaginarului. În luna septembrie 1974 a urmat un stagiu de pregătire Corso di alta cultura, organizat de Fundația „Giorgio Cinni“ și Primăria Veneția (Italia), iar în lunile iulie-august 1991
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]