5,507 matches
-
privită din perspectiva interconexiunii dintre trăsăturile individului și facilitatorii sociali) se poate observa o rezistență semnificativ scăzută în fața excitanților din mediul ambiant decât la ceilalți indivizi. Stimularea excesivă provine din sensibilitatea deosebită a infractorului cât și din forța specifică a stimulului, în condițiile în care lipsesc inhibițiile pe linie socială. d. Duplicitatea comportamentului delincvent reprezintă comportamentul simulat al delincventului, care fiind conștient de caracterul antisocial, distructiv al faptelor sale, disimulează comportamentul pentru a scăpa de pedeapsă (fie cea a comunității, fie
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cele primare senzația, percepția, reprezentările, până la cele superioare memoria, imaginația, atenția gândirea și limbajul, voința, motivația, afectivitatea) mecanismele care generează comportamentul delincvent se descifrează prin motivație cu atributele ei mobiluri și scopuri (acțiunea individului pornește după apariția unor impulsuri ori stimuli care devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind surse de activare). Aceste abordări psihologice privind implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
constituie "instabilitatea emotiv-acțională" (T. Bogdan, 1973, apud. Voinea, M. 1999), mai exact incapacitatea celui dintâi de a dezvolta o continuitate compotamentală și atitudinală, ceea ce determină salturi nemotivate de la o extremă la alta, o inconstanță și o semnificativă imprevizibilitate față de diferiți stimuli. Acest fapt nu absolvă individul "normal", nedeviant de anumite reacții necontrolate sau de un anumit nivel de instabilitate; dimpotrivă. Însă în acest caz se remarcă un caracter de relativitate al reacțiilor față de stimuli realizat prin reglare voită și conștientă, printr-
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
inconstanță și o semnificativă imprevizibilitate față de diferiți stimuli. Acest fapt nu absolvă individul "normal", nedeviant de anumite reacții necontrolate sau de un anumit nivel de instabilitate; dimpotrivă. Însă în acest caz se remarcă un caracter de relativitate al reacțiilor față de stimuli realizat prin reglare voită și conștientă, printr-o continuitate și constanță (calitativă și cantitativă) puternică a acestora în timp, precum și prin lipsa unor oscilații excesive. Pe de altă parte indivizii care comit acte antisociale sunt caracterizați și prin incapacitatea de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
adaptare socială, se remarcă aici o corelație direct proporțională: cu cât starea de încordare crește cu atât gradul de periculozitate al unui comportament antisocial, distructiv, este tot mai mare. Bineînțeles, în cadrul acestui proces ecuația personală deține un loc semnificativ, întrucât stimulii din exteriori nu dețin anumite proprietăți stresante, ei doar există; însă maniera de evaluare și de raportare a individului față de aceștia reprezintă cauza centrală a tensiunii resimțite. un astfe de decalaj între realitatea obiectivă și nevoile, afectele și valorile interne
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Pentru caracterizarea personalității criminale, criminologia folosește mai ales trăsăturile psihice esențiale și anume acelea care vizează temperamentul, aptitudinile și caracterul considerate ca formând structura personalității. Temperamentul așa numita fire a individului indică capacitatea individului și felul de a răspunde la stimuli interni și externi, exprimându-se în capacitatea de încordare, concentrare nervoasă, autocontrol și evoluează pe o scară de valori care pleacă de susceptibilitate și impulsivitate până la stăpânirea de sine și calm. El este considerat ca reprezentând latura dinamică a activității
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
psihopatiile, diferite malformații ale personalității (personalitățile accentuate), care se vor abate semnificativ de la conduite morale apreciate ca normale și dezirabile. Revenind la vârsta adolescenței, vom exemplifica pentru a aprofunda acea pre-moralitate caracteristică acestei etape, acea vulnerabilitate și toleranță scăzută la stimulii frustranți. Din nefericire, sistemele axiologice promovate tot mai mult de societatea actuală orientează individul în mod predominant către aspectele pecuniare, în timp ce interesul pentru spiritual (cultură, armonie, înțelegere etc.) scade vertiginos. Într-o astfel de societate, adolescentul își va simți nevoile
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de Dumnezeu, ea nu este nici rea, nici murdară, ci folositoare. Ea face parte dintre forțele esențiale originare, și este orientată cu desăvârșire la menținerea speciei umane. Dar când ea degenerează, atunci, datorită furiei autodistructive depășește toate celelalte impulsuri și stimuli omenești. Tocmai de aceea, este necesară o măsură specială de ordonare permanentă a acesteia și de protejare. Stăpânirea impulsului sexual (voită de Dumnezeu), înainte și în timpul căsătoriei, se numește castitate. Reținerea de a dezvălui propria intimitate și a celorlalți, în ceea ce privește
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
mult deoarece câștiga mai mult, contribuția finaciară a lui Kathy reducându-se la zero dacă renunța la muncă pentru a se ocupa de copii. Din acel moment, el trebuia să plătească chiar dacă ea continua să muncească, existând totuși un puternic stimul pentru ca ea să rămână acasă. Copiii vor locui în casa lor împreună cu mama, cu excepția unui weekend din două sau a oricărui alt moment când copiii și tatăl doreau să se vadă. Regula era că nu existau reguli bătute în cuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
memorie, încredere și are un comportament independent, Fin Fin ne învăța despre viitorul vieții artificiale. Produsele-agenți ai vieții artificiale au fost proiectate să imite ființele umane; cu alte cuvinte, acestea ar trebui să recunoască mediul lor propriu, să reacționeze la stimuli externi și să își exprime felul lor de transpunere a emoțiilor. Motorul vieții artificiale conceput de Fujitsu dirija comportamentul produsului, pe baza anumitor informații traduse de inputul senzorial al utilizatorului, cum ar fi volumul, tonalitatea și mișcarea. Motorul însuși se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
zise Garfield. Dar nu este exactă. Pentru că o singură secvență ATGC poate coda o mulțime de proteine. Unele secțiuni ale codului sunt, de fapt, comutatoare care pornesc sau opresc alte secțiuni. Unele secțiuni rămân liniștite, până când sunt activate de anumiți stimuli ambientali. Unele secțiuni sunt active numai în timpul unei perioade de dezvoltare și atât. Altele pornesc și se opresc constant, în timpul vieții individului. Așa cum am spus, este complicat. Se ridică o mână. Un asistent al senatorului Mooney, care primea contribuții substanțiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
n-ar înțelege pentru că n-au fost acolo cu el, în fața ghișeului, auzind un subșef de departament explicând ce e valoarea de schimb și valoarea de uz, probabil că secretul albinei constă în a crea și a impulsiona în client stimuli și sugestii suficiente pentru ca valorile de uz să urce progresiv în prețuirea lui, pas căruia îi va urma în scurt timp creșterea valorilor de schimb, impusă de șiretenia producătorului unui cumpărător căruia i-au fost luate încetul cu încetul, subtil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nevoie de o trappe, metaforic vorbind (și nemetaforic), de o irevocabilă declarație oarecare de dușmănie, de o prăpastie între ei și pasiune. Mijloacele radicale le sunt indispensabile doar degeneraților; slăbiciunea voinței, mai precis incapacitatea de a nu reacționa la un stimul, nu e ea însăși decât o altă formă de degenerare<footnote Idem, Amurgul idolilor, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p. 40 71 http://holotropic.ro/holotropic 09.htm, 03.08.2010, 12:07 h footnote>. 3.1
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
un espresso très serré”. La „Flore” Îi preparau o cafea foarte tare. Dar tremurul degetelor, când a ridicat ceșcuța, nu a fost pricinuit de o stare de nervi. Vibrațiile se datorau unei supraâncărcări emoționale. Cofeina reprezenta cel mai slab dintre stimuli. Mi‑a spus: - Pe vremuri, Rakhmiel mi‑a fost profesor. Pe urmă a predat În Anglia, la „London School of Economics”. Pe urmă la Oxford, unde s‑a anglicizat. Tot timpul se Împărțea Între America și Anglia. E o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ființei dinaintea lui dreptul la intimitate, adică la existență. Se simțea mândru de el, deși, în viitoarea îmbrățișare a acestui trup feminin, știa că se va îmbrățișa pe sine, pentru că trupul acesta nu exista decât în capul lui și în stimulii pe care creierul său îi primea. Așa că de fiecare dată când se plictisea de monotonia butoanelor și cifrelor, exploratorul avea certitudinea unui dincolo pe care nimeni și nimic nu i-l putea fura. Încerca să uite că dincolo e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și aici, în mod deosebit, tradiția istoriografică este unul din mijloacele semnificative. În acest sens se vorbește de o conștiință istorică care se inserează într-un țesut de temporalitate, între ieri și mâine. Ea este matură în măsura în care știe să transforme stimulii trecutului în proiecte și operații pentru viitor. În acest context istoric fundamental al antropologiei, „Omul simte că nu poate trăi fără să vadă de ce, fără să cunoască pentru cine. În realitate, el nu poate să trăiască fără să știe cine
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Petrovich Pavlov (1489-1936). Scheler recunoaște că „Imitarea și copia sunt doar niște specializări ale acelei tendințe de repetiție aplicate comportamentului și experienței celuilalt, care acționează în primul rând în propriul comportament și în experiențele proprii, și constituie, ca să spunem așa, stimulul pentru orice formă de memorie reproductivă”. A patra formă esențială a vieții psihice, inteligența practică, „în mod esențial legată de scopurile organismului”, conform afirmației sale, este un „monopol al omului”. Aici enunță ceea ce este proprium omului, pe care preferă să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
său, străin de tot ce se întâmpla în jurul său. Nu vedea și nu auzea. Totuși, agitația de acolo, tumultul acela marcat cu încărcătură emoțională, cu suferință evidențiată prin gemete și țipete, era posibil să-l fi tulburat ori, foarte posibil, stimuli de natură necunoscută să-l fi reconectat, parțial, la viață. Cel puțin așa indicau aparatele prin care era menținut în stare de veghe. Lidia Combei, asistenta care primise instrucțiuni foarte precise de la doctorul Eugen Tomescu, observase că o parte din
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
mod firesc, după câteva ore, el va percepe tot ce se întâmplă în jurul său și, foarte posibil, va vorbi, șopti doctorul Eugen Tomescu. Creierul său reintră cu pași mari în funcțiune. Va procesa, dacă nu cumva o face deja, toți stimulii, toate datele transmise și toată mișcarea nevăzută și neauzită de om, precum spunea cândva un filosof... Doamna Ofelia, ai dat de știre să... - Da, domnule doctor! Vor veni toți, mai puțin cei care sunt în sala de operații... - Foarte bine
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
consacrată nu stă mai bine, căci și aceasta este asemenea unui «spital» care trebuie să-și verifice corturile și sălile de operație și, mai mult decât atât, trebuie să vadă dacă personalul este dispus să facă din viața celorlalți unicul stimul generator de acțiune. Ce-i de făcut? În această imensă trudă de reînnoire, de regândire și de strădanie menită să stimuleze întoarcerea la evanghelie promovată de Conciliul Vatican II, și adeseori înăbușită în acești cincizeci de ani scurși de la acel
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
realități care, teoretic, este atât de semnificativă pentru viața Bisericii, însă care, uneori, riscă să piardă «sarea» și «lumina» ce ar trebui să o caracterizeze. În realitate, mi se pare că există aproape o „bulimie” de texte, de reflexii, de stimuli despre experiența noastră de viață, iar în această excesivă abundență de stimuli și de texte riscă să se mascheze un fel de disperare. Una dintre solicitările pe care papa Francisc o adresează încontinuu Bisericii și, prin intermediul creștinilor, întregii umanități este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
uneori, riscă să piardă «sarea» și «lumina» ce ar trebui să o caracterizeze. În realitate, mi se pare că există aproape o „bulimie” de texte, de reflexii, de stimuli despre experiența noastră de viață, iar în această excesivă abundență de stimuli și de texte riscă să se mascheze un fel de disperare. Una dintre solicitările pe care papa Francisc o adresează încontinuu Bisericii și, prin intermediul creștinilor, întregii umanități este: «Să nu lăsăm să ni se fure speranța»! Nimeni, însă, nu ne
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
climatul social din atelierele lor. Observa(ia p(rea a se impune deoarece celălalt mod de studiu, (ntrevederea, era impropriu cunoa(terii efectelor condi(iilor de munc( asupra comportamentului actorilor. Plasîndu-se deliberat (ntr-o perspectiv( behaviorist( actele sînt r(spunsuri la stimuli -, sociologia industrial( s-a (ndreptat spre observarea efectelor modific(rilor cîtorva parametri asupra muncii. Acesta a fost și obiectul anchetei uzinelor Hawthorne, anume m(surarea directă a varia(iilor iluminatului asupra randamentului. Acest exemplu a fost extins la alte aspecte
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
la percepția bunăstării în rândul preoților din America de Nord ne arată că avem de-a face cu persoane capabile să mențină un nivel bun de fericire în ciuda tuturor condițiilor de criză în care se pot afla. Uneori, însă, pot fi folosiți stimuli mai direcți pentru a verifica sentimentul fericirii pe care oamenii îl percep. De exemplu Veenhoven afirmă că întrebarea care captează cel mai bine și mai direct nivelul de satisfacție al unei persoane este: „În general, cât ești de fericit? Foarte
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
da seama de ceea ce se întâmplă în orice moment. O persoană conștientă nu interpretează și nici nu filtrează experiența lumii pentru a o adecva la o oarecare definiție normativă. Ea este în contact cu senzațiile ei corporale dincolo de contactul cu stimulii externi. Conștientizarea îl face pe individ capabil să stea cu sine însuși și cu ceilalți. „Conștientizarea vie a importanței relației ne face să vedem și să tratăm fiecare persoană ca pe o adevărată soră și un adevărat frate; fără ea
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]