2,070 matches
-
o zi, dând ochii cu Gaittany, acesta îi zise: - Domnule, am cunoscut pe băiatul dumitale. Te felicit! Este un tânăr simpatic. - De unde până unde? - A venit la muzeu cu un grup, e vorba de a face o expozițiede fotografii. Ioanide strâmbă gura a nedumerire. Văzând că Ioanide îl privește cam fix, Gaittany izbucni în rîs: - Ha-ha-ha! Apoi și-aduse aminte de alte lucruri. Băiatuldumitale a fost la Berlin. Te felicit! Ioanide se încurcă. Era să zică "nu știu", ceea ce era adevărul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la..."), se preocupa de starea lor materială, le procura posturi și nu refuza de a le găsi nevastă și de a-i cununa. Gonzalv nu vedea în specialitatea lui decât "catedra" și în știință - un șablon expozitiv. - Domnule, zicea el strâmbând gura de dezgust profesional, ne vede străinătatea și râde de noi. Conțescu ignorează ultimele lucrări apărute, nu citează măcar o dată pe Dittweg. Conțescu auzise bârfeala și căutase în toate părțile pe acest Dittweg, și se jura că nu există, n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
egoismului lor. Într-un cuvânt, sunt avizi de celebritate. Byron era un astfel de tip. Noi însă urâm personalismul și semnătura și, dacă am pomenit de Napoleon și de Cromwel, am făcut asta numai prin raport la dinamismul tor. (Ioanide strâmbă din nas, știind că Tudorel nu citea. Aici vorbea de Byron, opunîndu-i pe Napoleon, pe Cromwell.) Idealul nostru este anonimatul sau, ca să mă exprim mai exact, promovarea in corpore. ("Confunzi, stimabile, adunarea umană cu turma - notă Ioanide - și personalitatea cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pedepsite de articolele respective ale codului penal, totuși trebuie să-i dăm drept direcției că urmează gusturile publicului și s-o spunem verde că teatrul, chiar așa cum este, e prea bun pentru publicul nostru. Căci într-adevăr un public care strâmbă din nas îndată ce vede repetîndu-se de două sau trei ori o piesă bună și așteaptă cu nerăbdare tot lucruri nouă crezând pe actori cai de poștă, un public ce aplaudează piesele rele și primește cu multă răceală pe cele bune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai capabilă să străpungă ideologiile și să ilumineze acțiunea, dar fără să așteptăm, printr-o iluzie rațională, miracole. Concluzie: pledoarie pentru o navigare rațională Violența în școală este un subiect foarte sensibil și provoacă reacții în plan mediatic. Putem să strâmbăm din nas și să ne întoarcem ochii de la acest subiect "murdar". Putem, de asemenea, să credem că oamenii care se ocupă de asta sunt fie niște hippies care, într-o lume barbară, continuă să viseze floricele și non-violență, fie niște
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
informatic putea fi un progres. Întâiul său merit este că ia în considerare victimele. Recunoașterea lor oficială nu vine de la sine. Negarea prin dorința de "a nu face valuri" a ținut prea adesea loc de doctrină asupra acestui subiect ca să strâmbăm din nas la această tentativă. Cel de-al doilea merit e acela al timpului real. De vreme ce statistica trebuie să fie frecventă și localizată, ea poate fi folosită ca instrument de supraveghere și de orientare a politicilor publice, atât la nivel
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de picnic plin cu megieși de-ai noștri. Sfârșitul actului doi Actul al treilea (Locurile de stat jos dar și ordinea din încăpere sunt la fel cu cele din actul 1, dar Frumoasa Pereche abia a intrat și cercetează spațiul, strâmbând din nas.) EA: Vorbești serios comoara mea? EL: Dar bine înțeles iubire, hai să ne așezăm la masa de aici, e cea mai depărtata de bucătărie și closet. (Ocupă aceeași masă ca în actul 1, Cârciumăreasa se strecoară la masă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Domnului din poarta cerului o- ntreba:/ „Ce ai Joiană de te mugi și te văicărezi?”/ Cum să nu mă rag și să nu mă văicăresc/ Dacă răsfulgul ma cuprins/ Că m-a întâlnit răsfulgul cel mare/ Coarnele mi le-a strâmbat,/ Părul mi l-a zbârlit,/ Picioarele mi le-a strâmbat/ Și ugerul mi l-a umflat./ „Nu te plânge, nu te rage,/ Lenuța cu gura te-o descânta/ Ca cu mâna ți-o lua/ Răsfulgul alb, răsfulgul roșu,/ Răsfulg de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
te mugi și te văicărezi?”/ Cum să nu mă rag și să nu mă văicăresc/ Dacă răsfulgul ma cuprins/ Că m-a întâlnit răsfulgul cel mare/ Coarnele mi le-a strâmbat,/ Părul mi l-a zbârlit,/ Picioarele mi le-a strâmbat/ Și ugerul mi l-a umflat./ „Nu te plânge, nu te rage,/ Lenuța cu gura te-o descânta/ Ca cu mâna ți-o lua/ Răsfulgul alb, răsfulgul roșu,/ Răsfulg de nouăzeci și nouă de feluri,/ Răsfulg din vânt,/ Răsfulg prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deochi, din nedescântat la timp, din spirietură etc. Se manifestă prin amețeli, dureri de cap, dureri În tot corpl, fierbințeli, somnolență, tremurături, "scurtări de vedere". Bolnavului i se desfigurează chipul, i se moaie o mână sau un picior, i se strâmbă gura, mâinile sau picioarele, este pocit. Frecții cu oțet sau cu spirt și descântarea pociturii. I se spală fața cu aghiazmă. LEȘIN (bătaie de inimă, greutate la inimă, lipotimie) În medicina populară, pierderea cunoștinței este tratată prin diferite mijloace și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tare des îmi vine să plâng, Brațul tău drept, legat de al meu Mai scurt cu un lat de mână este Ca brațul tău stâng. Tâmpla ta de argint strâmbă este Asemenea icoanelor vechi, Ieronim, Tâmpla mea cu desene frumoase Strâmbă începe să fie și ea Și țeapănă-n oasele roase. În strategia vizuală a poetei acționează pluriform mirajul, însă nu în direcția sublimităților; aproapele și departele întristează, deopotrivă, atât în Apa morților, în Asemenea ielelor, cât și în alte priveliști
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
foarte surprins la o propunere din partea celeilate părți. Ei nu se așteaptă să primească ce vor, dar dacă nu te arăți suprins, le comunici cumva că există posibilitatea să accepți. Un rictus este urmat de un compromis. Dacă nu te strâmbi un pic, atunci omologul tău va negocia mai dur. Dacă nu ai pe ce te baza, e bine să presupui că persoana cealaltă este vizuală. Chiar dacă nu te afli în fața persoanei respective, tot ar ltrebui să te arăți surprins. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
atât de important, hai să o facem.” În acest fel îți convingi clientul să gândească ca tine. Să spunem că vinzi echipament de ambalare și încerci să îți convingi clientul să aleagă cel mai performant model, dar acesta se cam strâmbă la ideea unei astfel de chetuieli. Te retragi, dar înainte de plecare, revii cu acestă tehnică. După ce v-ați înțeles asupra tuturor celorlalte subiecte, poți spune: „Ne-am mai putea uita o dată la acel model performant? Nu îl recomand oricui, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
a reflecta la aparențele înșelătoare ale strălucitorului metal, înscrisă pe sulul de pergament plasat în orbitele goale ale capului de mort. Prințul de Aragon optează pentru sipețelul de argint și găsește înăuntrul lui desenul unui cap de idiot care se strâmbă la el clipind din ochi (a blinking idiot), mutra unui țicnit (a fool’s head) în care își recunoaște propria imagine, în timp ce textul de pe sul vorbește de data asta despre cei ce, alergând după umbre, merită să primească doar umbre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit cu această parte a corpului: a strâmba din nas când e vorba de cineva, a nu putea să-i suferi nici măcar mirosul și alte asemenea expresii din vorbirea curentă. Pentru că nesocotirii sau uitării nasului în istoria filosofiei merită să li se consacre un studiu în exclusivitate! Zadarnic
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
-mi ceva, te rog. Ai fotografiat războaie, revoluții. Munca dumitale de acum e un rezumat ori o concluzie? Vreau să zic dacă te limitezi să reproduci ceea ce ai văzut ori Încerci să explici. Să ți-o explici. Faulques s-a strâmbat deliberat. Antipatic. - Vino iar la turn când vrei și mai privește. Apoi hotărăște singur. Ca și cum ar fi luat În considerare avantajele și dezavantajele propunerii, Markovic și-a mângâiat bărbia nerasă. Barba și ochelarii murdari nu erau singura lui neglijență: avea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pătate de vopsea. - De ce ai luat parte? Ai fi putut doar să privești. Poate că ai fi putut chiar să-i Împiedici. Markovic a dat din umeri. - Erau camarazii mei, Înțelegi? Există ritualuri de grup. Coduri. - Firește - Faulques și-a strâmbat gura, sarcastic. Și ce-ai fi făcut dacă ar fi fost un viol? Ai fi respectat codurile? - N-am violat niciodată pe nimeni - croatul se foia, supărat. Nici n-am asistat la așa ceva. - Poate că n-ai avut ocazia. Privirea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-l pocnească Înainte ca acesta să aibă vreme să reacționeze. Luându-l prin surprindere. S-a uitat de jur Împrejur: avea nevoie de un obiect contondent. Flinta era sus. Prea departe. - Nu-i treaba dumitale, a spus. Celălalt și-a strâmbat neplăcut gura. - Nu-s de acord cu asta. Tot ce are de-a face cu dumneata e și treaba mea. Inclusiv acest șah despre care vorbești cu atâta sânge rece. Și femeia pe care ai fotografiat-o moartă. Pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o auzise Faulques murmurând odată, sângerează ca oamenii. Una dintre obsesiile ei erau fotografiile găsite În case devastate. Le fotografia așa cum le găsea, fără să le atingă ori să le aranjeze vreodată: călcate În picioare, arse de incendii, atârnate și strâmbate pe perete, cu geamurile ori ramele sparte, albume de familie deschise și rupte. Fotografiile părăsite, spunea, sunt ca petele deschise la culoare pe un tablou tenebrist: nu luminează, ci Întunecă umbrele. Prima și singura dată când Faulques o văzuse plângând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vremuri. Peisajele frumoase nu Însemnau Întotdeauna lumină și viață, nici viitor după cinci după-amiaza ori după orice altă oră pe care oamenii ar fi stabilit-o cu inexplicabil optimism - Faulques s-a gândit iar la Ivo Markovic și și-a strâmbat buzele scurt și crud. Olvido și el vorbiseră despre asta În fața unor acuarele de Turner, la Tate Gallery din Londra: Veneția În zori, spre San Pietro di Castello ori dinspre hotelul Europa, putea fi un peisaj idilic perceput cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
imaginile de la televizor, care se filmaseră chiar În acel moment mai din spate, apărea Faulques făcând prima poză, apoi În genunchi, cerând ca omul să nu fie omorât. Cu un gest de rugă ori implorare. Pictorul de război s-a strâmbat. - N-am fost convingător. Nici asta nu figura printre cele mai bune amintiri ale lui. Dacă orice război era o călătorie În infern, Africa era scurtătura. Țac, țac. Pocnetul cuțitoaielor care loveau În carne și oase nu se putea nici
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
general, zorii zilei care avea să intre curând pe fereastră, bărbatul care aștepta afară ca pictorul de război să-și Încheia munca. Mai era un singur lucru de făcut. Pe neașteptate, părea atât de evident, că gura i s-a strâmbat Într-un surâs. Dacă ar fi fost acolo, Olvido Ferrara ar fi râs În hohote de tot: și-a Închipuit-o dându-și pe spate capul blond, privindu-l batjocoritor cu ochii ei lichizi și verzi. Mai curând o chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
264), Onești (1954/3.004), Onești Baraj (1954/467), Peninsula/Valea Neagră (1953/5.521, 1954/2.875), Periprava (1964/ 1.500), Periș, Poarta Albă (1954/3.545), Popești-Leordeni, Roșia Montană, Roșia Pipera, Roznov, Salcia (1954/ 1.435, Grădina, Băndoiu, Strâmba, Stoenești, Piatra-Frecăței), Saligny (femei), Sibiu, Simeria (1954/683), Slatina, Spanțov, Tătaru, Târnăveni (1954/198), Toporu, Vlădeni, Zlatna 112. Capacitatea, după o statistică din 1964: Văcărești (4.665), Gherla (4.282), Poarta Albă (3.929), Aiud (2.941), Pitești (2.990
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
moralitate; muncă; necesară; negăsire; neînțelegere; nicăieri; sau nu; părere; părinți; patriotism; pix; politică; polițist; porumbel; povață; prăjituri; prieteni; profesor; pură; pustie; puternică; puțină; rară; mai rară; rațional; răutate; realitate; relație; relativ; respect; riguros; sentiment; seriozitate; sîrguință; soluție; speranță; strîmb; strîmbătate; strîmbe; strînge; suprem; susține; a ști; știință; știu; tristă; triumf; triumfa; în țară; uneori; vale; variabilă; viață; victorie; vină; virtute mare; în zare (1); 761/217/65/152/0 drum: cale (181); lung (85); cărare (51); potecă (44); bun (31); șosea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oficială; organ al gurii; organ genital; organ gustativ; papilă; papile gustative; păr; piele; piere; plăcere; ploi; pom; populară; de porc; poveste; prietenie; prima; pură; rea; românească; rotund; rusa; găgăuză; schimbă; scuipat; senzație gustativă; senzual; sfințenie; sfîrc; simțire; socializare; spaniolă; spune; strîmbă; strună; subțire; sunete; școală; știință; tare; tot; tradiție; umedă; util; vacă; vagin; nonvaloare; valoare; vene; vie; vorbărie; vorbe urîte; vorbesc; vorbește; a vorbi; vorbire fără rost (1); 798/216/71/145/0 limpede: clar (234); apă (190); curat (81); izvor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]