1,469 matches
-
lui prin grija și sprijinul I.P.S. Sale Înaltpreasfințitului Iustin al Moldovei și Sucevei și sprijinul Monumentelor Istorice. Admir grija și dărnicia pentru păstrarea mănăstirilor noastre spre adăpostirea în cele mai perfecte condiții, trăirea vieții noastre monastirești și păstrarea credinței noastre străbune, garanția viitorului țării și bisericii neamului românesc. Cu arhierești binecuvântări osârduitorilor viețuitori ai acestei de Dumnezeu păzită așezări mănăstirești. † Victorin Episcopul Episcopiei Misionare Ortodoxe Române în America Arhim. Adrian Hrițcu Arhim. Justinian Dalea Mare Eclesiarh al Sfintei Patriarhii * Din încredințarea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Episcopiei Misionare Ortodoxe Române în America Arhim. Adrian Hrițcu Arhim. Justinian Dalea Mare Eclesiarh al Sfintei Patriarhii * Din încredințarea Înaltpreasfințitului Justin Mitropolitul Moldovei și Sucevei, am săvîrșit Sfânta Liturghie, de ziua hramului Mănăstirii Secu, vechi lăcaș de cultură și istorie străbună, care prin grija conducerii de stat își recapătă vechea înfățișare, prin lucrările de reparație și restaurare. Fie ca bunătatea lui Dumnezeu să fie neîncetat asupra acestei mănăstiri și asupra viețuitorilor ei, ca să ducă cu vrednicie mai departe, tradiția acestei mănăstiri
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și părinteasca dragoste a Preafericitului Părinte Justin, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și amabilitatea frățească a P.S. Adrian Botoșăneanul, am slujit cu multă bucurie duhovnicească la hramul Sfintei Mănăstiri Secu. Visarion, Episcopul Aradului și Hunedoarei * 31 iulie 1980 Închinându-mă la străbunul altar de la Mănăstirea Secu, venit în aceste părți moldovenești cu prilejul înmormântării fostului episcop Partenie Ciopron, am simțit fiorul evlaviei vrednicului ctitor și iubitor de țară Nestor Ureche. Părinții trăitori de astăzi în frunte cu harnicul Părinte Stareț Gherontie Ștefan
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și a Mitropoliei Moldovei, se scoate din paragină acest lăcaș, ca să fie înfățișat închinătorilor în toată splendoarea sa. Am nădejdea că prin râvna și hărnicia starețului de azi, Părintele Gherontie Ștefan, ctitoria lui Nestor Ureche va înflori spre lauda evlaviei străbune. Pr. Prof. Dr. C. Moisescu Parohul Bisericii Ortodoxe Române din Viena * 3 august 1972 Pr. Prof. Dumitru Stăniloae și soția Maria, cu inimile înălțate am îngenuncheat la mormântul Mitropolitului Varlaam, în ctitoria măreață a lui Nestor Ureche. 3 august 1972
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
vizitând și muzeul am rămas impresionați de valorile de cult grăitoare, de bejenia vremurilor trăite de închinătorii acestui așezământ și care astăzi ne-au edificat simțămintele față de așezămintele monahale ce s-au dovedit și rămân mereu adevărate focare de credință străbună, de cultură și patriotism. Protop. G. Benchea, Câmpeni-Alba Pr. Gheorghe Crișan, Roșia Montană-Alba * 30 iulie 1984 În fiecare carte sfântă este înscrisă istoria și gloria acestui neam. 105 Fie binecuvântați acei care au înscris spre înălțimea cerului turle ale Bisericii
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în undele liniștitului argint, ce a fost cândva altar al sacrificiului. Sângele cald al miilor de jertfe se înalță acum din adâncuri dansând monoton și parcă răsfățat în valurile rubinii ale împlinirilor. Apele sfintei istorii îngemănate cu cele ale credinței străbune, dansează și ele un dans al adevărului înfăptuit în sânul luminii adevărate, pe altarul eternei fericiri. Purtați-vă români, luntrea vieții voastre pe clara oglindă a înaltului țel fondat de străbuni ! Savurați la umbra codrilor secani apa cea vie a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ne-a ajutat să putem sărbători Învierea Domnului în acest lăcaș de trăire și evlavie. Dragostea de Dumnezeu trebuie să ne unească întro simțire și după pildele Sale să facem și noi numai bine aproapelui, să păstrăm cu sfințenie credința străbună. Dr. Tănase Vladimir Președinte al Consiliului Județean Iași În aceste „timpuri” de astăzi de grea încercare morală, Mănăstirea Secu a rămas și este un vechi și reputat centru religios de rugăciune și înălțare sufletească, binecuvântat de bunul Dumnezeu pentru întărirea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ai de toate... Sebastian Ciprian Terniceru 10 ani, Piatra Neamț * 3 august 2006 Loc binecuvântat, loc plin de har și spiritualitate creștină; aceasta este Mănăstirea Secu. Dumnezeu să îndemne cât mai mulți credincioși să se adape de la acest izvor de credință străbună. Mihai Găină 9 august 2007 Am rămas profund impresionați de ceea ce am văzut la Mănăstirea Secu. Un loc minunat, de liniște și tihnă sufletească unde putem să ne reîncărcăm „bateriile” cu energie și putere. Rămânem cu dorința de a reveni
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Darie, a scris chiar o poezie pe tema aceasta, poezie, care speră să rămână în patrimoniul poporului român de-a pururi. Urmează poezia numită „Poezie” subintitulată patriotic : „De 1 decembrie”. Hai să dăm din mână-n mână, să-mpărțim țuica străbună, să lățim bețivănia peste toată România. Mahmureala-n fine piară, piară vodca din cămară, în vene să nu mai fie decât șpriț și-alcoolemie. Unde-i vin e și putere, dacă nu-i, băgăm și bere, unde-i țoi puterea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de tine... Ți-am citit o rugăciune Pentru sufletul tău dus, Cu tămâie pe cărbune Să ajungă-n ceruri, sus. Am vorbit de una, alta, Cu săteniice-au rămas Împăcați de-acum cu soarta; Piere satul pas, cu pas... Doar biserica străbună Și un preot plin de har, Sub clopotniță-i adună Să se roage la altar. Poate că auzi de sus Rugăciunea lor, fierbinte; Mamă, roagă-l pe Isus, Niciodată să nu-i uite!... Amiază Umbre pe pământ, Norii din cer
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
copilărie, Ești o zână mijlocie; Curgi din dealul muntelui Pân’ la poala câmpului, Și acolo te transformi În apă plină de comori Pe care o beau locuitori. Copilărie, mândră fată, Rămâi mereu mângâiată De copiii care-s buni Din moși străbuni. Copilăria-i fată de-mpărat Și stă la castelul din sat. Acolo toată lumea știe Cum să-și facă o jucărie. Cântece învață toți, Și par niște roboți. La ei toată ziua mare Pare câte-o sărbătoare. Copilărie, dragă ne ești
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Este codrul, e izvorul, Este cânt de ciocârlie Și freamăt de bucurie. Toma Maria-Emanuela, clasa a VIII-a Școala Gimnazială “M. Sadoveanu” Vaslui profesor coordonator Gheț Octavian Veșnica lună Din cer veșnica lună Coboară-ale ei raze De parc-ar fi străbună Printr-ale ale ei faze. Ca pe o stea plăpândă, Ca pe un vechi catarg Lumina tremurândă De tot se pierde-n larg... Și-a nopții strălucire Cuprinde-ntreg pământul Rămâne o lucire Se-aude numai vântul... A codrului cântare
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cânte falnic la ferești Căci eu nu sunt o muribundă A marii lumi ce o privești. A lumii dragoste A lumii dragoste se-neacă În apa unor vechi minciuni, Căci au plecat fără să facă O pace cu ai mei străbuni. S-au dus în lumea-ndepărtată, S-au dus în lumi fără folos, De mamă lor îngândurata S-au depărtat fastidios! De s-or întoarce știu doar codrii Și apa falnicelor mari, Căci în capcană fericirii Căzut-au mulți din
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cristale de gheață. Venea spre el Încet, cu mâinile pe lângă trup. Însă, de fapt, mușchii săi erau Încordați ca ai unei fiare gata să se repeadă asupra prăzii. Părea mai Înalt, acum când Își lepădase masca surghiunitului umil, iar sângele străbunilor corsari Îi vuia din nou În vine. Pentru o clipă, Dante avu impresia că se pregătea pentru priza cruciatului. Făcu un salt Înapoi, concentrându-și greutatea pe piciorul drept, plasat ușor În față, și se pregăti să administreze lovitura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
rabzi o iarnă cu ninsori năuce, Bunule mesteacăn pururea tăcut! Vreau din tine să-mi cioplească cruce, Când va fi să mă întorc în lut. La casa părintească Mă-ntorc la mica mea bucată de pământ, Rămasă de la tata din străbuna-i glie în sat, mai toată ulița-i pustie Și nici copii la joacă nu mai sânt. Căsuțele prin vremi s-au coșcovit Stând să alunece spre mal de apă Căci timpu-n trup și-n maluri sapă Și buruienile-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-mi tremură fără veste. Doar casele mi se par mai mici, Față de cele ce-acum se clădesc, Iar noaptea... nu mai sunt licurici, Degeaba aștept să-i privesc. De ce am venit? Nu pot să răspund! Mă cheamă ceva din vatra străbună, Privesc un bătrân, mă vede plângând... îi plâng pe acei ce-acum sunt țărână! îi plâng pe bunici, îi plâng pe părinți, îi plâng pe acei ce-n lume-au plecat; E tare ciudat, în inimă simți, Un straniu fior
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de-i rău ori de e bun, Căci nu vrea să mai vadă cum a văzut odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că cerul îl răscoală cu mintea tulburată Pîn-ce trăsniți se prăvăl în caosul străbun; De-aceea-în om ce naște, din îngeri ori și care Odată-n vecinicia-i coboară spre cercare. Când sună-n viața lumii a mieze-nopții oră Atunci prin ceruri îmblă zâmbind amorul orb, De îngeri suflete-albe văzîndu-l se coloră Și ochii lor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se resfir, Prin care trec în cântec genii cu părul blond, Ce cânt reverii mândre cu glasul vagabond Și albi ca neaua nopții, și îmbrăcați de raze. Privește însuși cerul din nouri ca să-i vază Pe când din fundul mărei Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată cu cer, pământ și mare O feerie mândră - un vis măreț îi pare. Aceste-s visuri dalbe - ce-aievea le crează Străbuna miazănoaptea, ce doarme când veghiază
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată cu cer, pământ și mare O feerie mândră - un vis măreț îi pare. Aceste-s visuri dalbe - ce-aievea le crează Străbuna miazănoaptea, ce doarme când veghiază; Străbuna miază-noapte, a visurilor mumă, Ce-n nori visează stele și fericiri în lume, Când marea cea adâncă, cu miliarde valuri Pe placa-i oglindează înveselite maluri Și cerul o câmpie și luna ce visează Trecând printre palate de nori - o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
care se va face deci și până la bătrânii noștri veterani care cu pieptul încărcat de decorații și glorie de luptă deci îi avem astăzi în mijlocul nostru deci au venit pe drum de izbânde și glorie strămoșească deci prin urmare patriotismul străbun care este încrustat ca nestematele pe bijuteriile din Tezauru’ de la Pietroasele, dar mai e și Tezauru’ de la Moscova de recuperat că atunci era țarism și ne aliasem cu el, nu cu bolșevicii să facem unirea cu toți frații noștri așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
da’ sentinela de ce nu se precizează și asta când e vorba de Europa, adică-i bun și Dracula că-l esportăm, dar să nu uităm și sentinelele noastre vii, veteranii care, prin urmare deci cum ar deveni după datinile noastre străbune căci să-i cinstim deci să-i aplaudăm călduros și să invităm să vină să-și ia diploma de experență (Spanțu: „Excelență“), ha, ha, deci și escelență că e de la experența care au avut-o în viață, deci noi cinstim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
către vidanjorul-șef, curățitorul haznalelor, să-mi desfunde privata din fundul grădinii. Făcusem imprudența să-i dau acelui șef o carte de-a mea. O și citise, împărtășindu-mi chiar că sunt „al dracului, cu simțul dezvoltat al miștoului românesc, străbun“. Acum, când mă are la mână cu cererea prost redactată, se simte dator să mă atingă: „La talentu’ dumneavoastră nu e posibil să scriți așa. Io n-am talentu’ ce-l aveți, da’ tot v-arăt cum se face un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
printr-o fază de neseriozitate culturală umoristică”. „Mucoșii” erau Comarnescu, Eliade, Noica & compania. La rîndul lor, aceștia afirmă, prin pana lui Polihroniade, că „trăim o epocă de jalnic ruralism cultural în care suprema țintă creatoare este reproducerea credincioasă a balegii străbune”. Eugen Ionescu este la fel de categoric, revoltîndu-se împotriva acestei culturi a predecesorilor, „caracterizată printr-o uimitoare confuzie de planuri, printr-o unică lipsă de simț critic”. „Expirații” sînt în acest caz nu doar Vlahuță sau Coșbuc, ci și Camil Petrescu, Arghezi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de mânie și răutate, punând pe fugă întreaga haită. În ochii lui era oglindită și strălucirea sufletului său. „Ucide sau vei fi ucis; sfâșie sau vei fi sfâșiat“, asta era legea; și el se supunea acestor porunci transmise din timpuri străbune, așa cum i-a poruncit Dumnezeu. ...Și, deodată, Suru își aduse aminte de Anuca și de Toma, dar și de Pârvu, prietenii lui, dar mai ales de Anuca... și, cu toată chemarea ancestrală pe care o simțea, porni agale spre casă
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
picior de plecare. Sobrul: "Să nu credeți că am terminat cu voi". Tata din nou confirmă valoarea arborelui său strămoșesc: "Știu..." Pe drum, în troleibuz, pe jos, nicio vorbuliță. Ajungem în fața blocului nostru. Tata, același spirit de observație ca al străbunilor lui înțelepți: Avem tomberon nou la bloc. S-au mișcat repede băieții". Eu, din același neam, dar ceva mai deschis către universalitate: "No problem..." Pe casa scărilor îmi amintesc și mă pregătesc de plătit polițe: "La tuns iarba. Frizer de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]