1,470 matches
-
uneori, în Vlaicu Vodă, poate și în Sutașul Troian, D. nu este, altfel, decât un tehnician al stihuirii, dexter în combinații prozodice de o lejeră virtuozitate. Un oarecare ecou a avut Balada strămoșilor, în care „a neamului datină” și gloria străbună sunt exaltate cu o energică afectare. În memorialistica de tip anecdotic, două suveniruri, Robert Laurent și Ahmed, păstrează ceva din duhul scrisorilor lui Ion Ghica. Câteva Amintiri din teatru nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
intriganți, director de scenă exigent, promotor al repertoriului original, pledant pentru ameliorarea situației actorilor și a instituției teatrale. Ca și alți actori, scrie ori traduce piese de teatru. Trei drame, Frații din munte (1856, în colaborare cu E. Carada), Virtutea străbună (1864) și Blestemul (1870), afirmă cu exaltare gloria trecutului, sacrificiul măreț întru dreptate. Într-o atmosferă apăsat romantică, la care participă și sceneria foarte complicată ori maniera discursiv-patetică a dialogului, distinctive apar câteva personaje chinuite de vinovăție, de îndoială, anticipând
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
Bagdat, Othello sau Maurul din Veneția de Shakespeare, după versiunea lui Alfred de Vigny, și a transpus în românește un Curs de declamațiune al lui Vicente Joaquim Bastus. SCRIERI: Frații din munte (în colaborare cu E. Carada), București, 1856; Virtutea străbună, ed. 2, București, 1864; Blestemul, București, 1870. Traduceri: Vicente Joaquim Bastus, Curs de declamațiune, București, 1867; Paul Meurice, Cavalerii spiritului. Cesara, București, 1869; Al. Dumas-fiul, Bărbatul-femeia, București, 1872; Tiruvalluva, Cartea datoriilor, București, 1876. Repere bibliografice: Lelia Nădejde, Costache Dimitriade, SCIA
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
lui o formează însă poemele de atitudine, care, în Vatra cu stele (1942), poartă însemne ale luminozității nordice, dar și evidente reminiscențe mioritice. Un lexic suculent îndeamnă retoric spre amintirile copilăriei, spre ieșirea din tristețe și durere, spre imnificarea gliei străbune, cu întreg cortegiul ei de frumuseți baladești și de fapte eroice. Cuvinte ca „baladă”, „legendă”, „stele” și „toamnă” sunt aici simboluri ce conturează obsesiile simțirii. În Însemnele anilor (1973) este evidentă încercarea poetului de a se regăsi pe sine și
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
Pete de lumină revolta neputinței în fața ravagiilor istoriei, complinită de tema reconstituirii nostalgice a universului românesc tradițional. „Un pumn de bărăgan din țară” îl determină să exclame: „Ne regăsim - la câtă depărtare - / De rădăcina sfântă, de izvoare!”, căci invocând „Pământul străbun din țarine umile” el cheamă imaginea trudnică a celui care „Te-a-ntors în brazde și în moine”, chiar dacă „Poate a murit de mult cu răstignite doine” (Regăsire). Coasta soarelui prelungește ecourile și motivația lirică din Pete de lumină. În Cuvânt înainte
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
o altă modalitate narativă, ci și un alt univers uman decât cel investigat anterior. Sub pretextul căutării și regăsirii rădăcinilor pierdute ale eroinei - Marta -, autoarea reface atmosfera unui sat românesc cu vechi tradiții și cu un respect religios față de datinile străbune. La o primă vedere, Privilegiu pare o interesantă reconstituire a realităților românești din veacul al XIX-lea, din perspectiva unui străin - respectiv a francezului Simon, preceptorul familiei Martular. Dar, de fapt, scopul romanului nu este acela de a reface, pe
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
din lucrarea apărută în exil, sub îngrijirea lui Mircea Eliade și G. Racoveanu). Este evidentă predilecția pentru scrierile cu pronunțat caracter patriotic și pentru cele referitoare la teritoriile ocupate (Gr. Nandriș, Despre viață culturală a Bucovinei, D. Mărgineanu, Dobrogea, pământ străbun ș.a.). Rubrica „Datini străbune” este destinată creației populare (Plugușorul, Sorcova etc.), precum și poeziei originale, cu vădită tentă tradiționalistă (Al. Gregorian, Colind fără țară, Teofil Lianu, Colind). Cei mai importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
exil, sub îngrijirea lui Mircea Eliade și G. Racoveanu). Este evidentă predilecția pentru scrierile cu pronunțat caracter patriotic și pentru cele referitoare la teritoriile ocupate (Gr. Nandriș, Despre viață culturală a Bucovinei, D. Mărgineanu, Dobrogea, pământ străbun ș.a.). Rubrica „Datini străbune” este destinată creației populare (Plugușorul, Sorcova etc.), precum și poeziei originale, cu vădită tentă tradiționalistă (Al. Gregorian, Colind fără țară, Teofil Lianu, Colind). Cei mai importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron Cotruș (Rapsodie dacă - text
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
Oarcăsu, Gheorghe Chivu, „Zumbe”, TR, 1966, 22; Nae Antonescu, „Zumbe”, ST, 1966, 10; Negoițescu, Scriitori, 453-457; Florin Manolescu, Gheorghe Chivu, „Apocrife”, RL, 1970, 7; Barbu, O ist., 65-67; Piru, Poezia, I, 322-324; Manu, Eseu, 133-135; Miron Blaga, Gheorghe Chivu, „Brazde străbune”, F, 1985, 2; Emil Manu, Poetul „Zumbelor”, RL, 1986, 44; Dicț. scriit. rom., I, 564. R.S.
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
cerebralitatea monologului interior. A. nu cultivă notația în sine, ci valorile ei de atmosferă. Ambianța crepusculară, propice visării și reflecției, alunecarea în fantastic, ritmica timpului sunt sugerate prin sonoritate și imagine. În Mircea cel Bătrân, poetul salută vitejia și gloria străbună, dar rațiunea refuză exaltarea și redimensionează conturul unei vârste a faptei războinice strălucite, prin comparație cu izbânzile progresului: arta, științele, viețuirea înfrățită a națiilor în pace. Totuși sugestia de impasibilă clepsidră cosmică, de mecanică oarbă a universului domină și, prin
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea Din Iași și Suceava, din Neamț și Hotin Iar buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și știre, Stăpâne, ți-a dat în mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
instrucția și educația", el socotea „că în biserica română s-a păstrat ca într-o școală limba și credința neamului și viitorul său, și că grație monumentelor noastre bisericești putem să ne dăm seama despre jertfele ce făceau înaintașii noștri străbuni, care aveau foarte mult dezvoltat simțul frumosului și iubirea lucrurilor mărețe". Cunoscând, dar mai ales anticipând rostul monografiilor - pe care le vedea dezlegate și de mulțime - Istrati nota: „când odată se va cunoaște bine grafia monografiilor, istoricul fiecăruia din monumentele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la care participă toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am facut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a tine vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costică Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
responsabilitate și în mod constructiv. Mi-ar plăcea ca viitorii dascăli să contribuie la păstrarea și transmiterea obiceiurilor de peste an, să înființeze muzee particulare cu obiecte vechi de artă populară, care întotdeauna au fost de bun gust, redând spiritul tradițiilor străbune. Mă bucur să văd că printre noi există colegi care poartă cu mândrie la astfel de manifestări costumul popular. Este vorba despre doamna profesor dr. Doina Bălan, care anul acesta a venit îmbrăcată la eveniment în costum național, aducând-o
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
care abia le așteptau, pentru a le transforma în prilej de întîlnire și distracție, ce abundă în alimente și băuturi rituale: colacul și turta de Andrei, plăcinta cu bostan, mălaiul, grâul încolțit, vărzarea, usturoiul, covașa. Scopul proiectului Reînnoirea spiritului tradițiilor străbune prin reînvierea unei sărbători populare importante pentru strămo șii noștri, Noaptea de Sîntandrei. Obiectivele proiectului sunt legate de redarea scenică a ritualurilor și practicilor de Sântandrei- colaborarea cu formații populare din școală și comunitate- Fanfara de la Zece Prăjini, descoperirea pasionaților
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Scolii Normale, doamna Agapi a subliniat : “Mi-ar plăcea ca viitorii dascăli să contribuie la păstrarea obiceiurilor de peste an, să înființeze muzee particulare cu obiecte vechi, de artă populară, care întotdeauna au fost de bun gust, redând astfel spiritul tradițiilor străbune. Sper să existe o continuitate și, dacă dintre atâția oameni care s-au adunat în cele șapte ediții ale proiectului, măcar doi sau trei vor dori să facă astfel de activități, înseamnă că efortul nostru nu a fost în zadar
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
parcă în vreme și vremuri, cu un ochi privind spre Civitavecchia, cu un altul spre Cagliari. Pe de o parte, emfaza tehnologică a Irlandei, ce a culminat cu scoaterea la mezat a specificului național, puțini irlandezi mai vorbind astăzi limba străbună (Irish language), și mai puțini fiind în măsură să furnizeze detalii despre datinile și obiceiurile folclorice. De cealaltă parte, grija constantă pentru conservarea produselor artistice tradiționale, fie ele de sorginte feniciană, etruscă, romană, arabă ori creștină. Irlanda - unde populare au
Doua insule by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892]
-
basm cu munți de aur ce pururi se'mpung Păzind palat de zâne în asfințit de țară. Primăvară Livezi în floare, cucul, munți ninși, alt cuc, departe. Trec stoluri de balade, dumineci, prin cătun, Adună, fete, hora, încinsă'n plai străbun Și'nalță'n lume, cântec, de dincolo de moarte. Sfârșit de iarnă Cocorii țipă. Gheața din suflet mi se sparge. Pornesc spre țări de basme și leneșă visare; Tărâm de amintire mă cheamă la catarge Și-mi flutură crengi albe, de
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
venit elemente de valoare este învățământul. Restul, nulități". Și multe, multe alte asemenea pagini, nu doar patetice, ci și izvorâte dintr-un spirit justițiar, preocupat de destinele poporului său pe care se simte chemat să-l țină unit în jurul altarului străbun și al vetrelor strămoșești. Pentru publicistica sa, preotul }epordei a plătit cu ani grei de temniță în Siberia. Ridicat de la domiciliul său din București, în octombrie 1948, a fost judecat de un tribunal sovietic și condamnat la 25 ani de
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
de la Sibiu» pledau pentru o critică estetică ce descindea din Maiorescu via Lovinescu. Supremația esteticului, într-o ierarhie axiologică cerchistă, era manifestă. Bătălia Manifestului se dădea întru apărarea autonomiei artei împotriva unei arte înfeudate politicului, socialului, moralei. «Pășuniștii», apologeții «plaiurilor străbune», militanții naționalismului extremist, ai «războiului sfânt», ca și, ceva mai târziu, militanții comunismului, toți cei ce se vor situa pe «o poziție ferm angajată pentru impunerea ideologiei marxiste», combătând «de pe pozițiile clasei muncitoare...», nu puteau fi decât adversarii cerchiștilor. Dar
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
viața de oraș și cu disciplina școlară, dar n-am uitat prietenii și rudele din sat, pe care le vizitam cu drag în vacanță. Anii treceau, cunoștințele mele se îmbogățeau și mi se dezvolta treptat dragostea de țară, de glia străbună și respectul pentru iluștrii noștri înaintași. Învățam tainele biologiei, formule matematice, istoria și geografia țării. Nemuritoarele versuri ale poeților români și frumoase pagini de proză au făcut să vibreze coardele sufletului meu de adolescent. Și a venit 28 iunie 1940
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
și nu numai împotriva celor două păcate, ci împotriva tuturor păcatelor și pentru totdeauna! De aici, se poate vedea cu claritate lucrarea cea nevăzută a Duhului Sfânt Care a pornit această nelumească lucrare a Oastei Domnului, aici în Biserica noastră străbună, prin slujitorii ei. Mitropolitul Bălan a dat binecuvântarea arhierească acestui început de drum, fiind, prin calitatea sa de înalt ierarh, conducătorul de drept; iar preotul Iosif Trifa, cel căruia Duhul Sfânt i-a inspirat lucrarea de înnoire, - conducătorul de fapt
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
mod consecvent și deslușit, printr-un glas binecunoscut și autorizat și de oameni, însă, mai ales, de Dumnezeu. Aceasta este Oastea Domnului. Nimic străin, nimic din afară, totul divin, totul clar, totul evanghelic; creștinește și românește. E născută în interiorul Bisericii străbune, în cadrul învățăturii care a fost dată Sfinților o dată pentru totdeauna (Iuda 3). Desțelenirea ogorului e grea, dar roadele nu întârzie să apară Pe lângă munca de la redacție, de unde foaia «Lumina Satelor» aducea cuvântul Cărții Sfinte cititorilor ei, săptămână de săptămână, Părintele
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Ioan Marini și de la poetul Traian Dorz, cunoscute azi mai mult numai în rândurile sau familiile ostașilor, când vor ajunge să fie descoperite și prețuite la adevărata lor valoare, alături de lucrările sfinților noștri înaintași, vor face mai roditor ogorul Bisericii străbune. Poetul Traian Dorz a îmbogățit prin creațiile sale literatura religioasă creștină, situându-se pe linia marilor creatori ai poeziei sensibilității religioase. Pe drept cuvânt, el poate fi numit „privighetoarea Ortodoxiei românești“. În 1929, în urma unor eforturi financiare deosebite, Părintele Iosif
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
să-i numească pe aceștia „pocăiți“, adică sectari. Ca urmare, s-a ajuns la un lucru paradoxal: cei care se străduiau să trăiască Ortodoxia erau numiți „sectari“, iar cei care se abăteau de la normele ei erau considerați „drept-credincioși“ ai Bisericii străbune. Dacă e vreo deosebire între ostașii Domnului și unii credincioși din Biserică, aceasta constă doar în faptul că ostașii s-au hotărât și luptă să realizeze ortopraxia, adică apărarea și trăirea la o cotă maximă a învățăturilor Bisericii-mame, din care
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]