1,728 matches
-
acordă o mare importanță originii lor, felului în care își imaginează că s-au născut" și că "fiecare națiune a încercat să își descopere o origine cât mai nobilă, închipuindu-și că trăsăturile sale de astăzi derivă din cele ale străbunilor care i-au dat naștere" (Mitu et al., 1999, p. 8). Cadrul de referință în interiorul căruia se discută problematica originii românilor este completat de afirmația că "în fiecare dintre aceste mituri etnogenetice există atât o doză importantă de adevăr științific
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ce poate spera continentul, pace sau război? Drept răspuns la atâtea întrebări reproducem numai următoarele pasaje dintr-o foaie vieneză, rămâind ca cetitorul să aprecieze asupra valorii considerațiunilor și concluziunilor: Dacă Alexandru al treilea voiește să mănțină înlăuntrul țării moștenirea străbunilor săi, dacă are de 'gînd, ca un țar absolut, să refuze orice admitere a ideilor moderne, orice concensiune către bolnavul și nenorocitul său popor, atunci el cată, cu voie sau fără voie, să procure o răsuflare pasiunilor naționale celor {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cunoaștem. Împăratul Alexandru I înaintea rezbelului de la 1812 zicea: Constantinopoli este imperiul lumei. Astăzi vederile țarului Alexandru sunt împărtășite și de Anglia și de Germania și de Austria. Când vedem dar pe junele împărat că ia îndatorarea să execute dorințele străbunilor săi, cari priveau Constantinopoli ca imperiul lumei, nu suntem în drept a prevede un rezbel? Și în fața acestui rezbel nu suntem datori a întreba pe d. Rosetti unde are de gând să trimită și de astă dată pe d. Brătianu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cât ne permite imperfecțiunea naturii omenești, fiecine trebuie să caute a compensa prin muncă și prin sacrificiu bunurile de cari se bucură. Atunci numai Domnul va petrece în mijlocul nostru, precum adeseori cu bucurie au petrecut în mijlocul puternicilor și religioșilor noștri străbuni. [12 aprilie 1881] ["A AȘTEPTA SĂ CULEGI... A aștepta să culegi altceva dintr-un pământ decât ceea ce a fost semănat în el ar fi o copilărie. Ni se vorbește de o eră nouă, ni se vorbește mai cu seamă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
are sarcina de-a împăca formele trecutului cu exigențele viitorului, asigurând statului continuitatea de dezvoltare, ferindu 'l de sărituri și de întreprinderi aventuroase și înlăuntru și în afară. În Senatul Romei putem urmări modul în care se creau legile romane. Străbunul propunea reforma, bunul o susținea în același Senat, tatăl întrunea deja o mare minoritate, abia fiul o vedea realizată. Trei generații treceau până să se voteze o reformă, care apoi intra în adevăr in succum et sanguinem. La noi lucrurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la companii străine și-i veți avea. Aceasta nu va dovedi însă că din sine însuși poporul românesc se dezvoltă, că el însuși se bucură în plenitudine de măreața moștenire pe care i-au lăsat-o harnicii și vitejii lui străbuni. [8 mai 1881] ["F. KANITZ, SCRIITOR... "] F. Kanitz, scriitor care-a publicat pîn' acum mai multe opere asupra popoarelor din Peninsula Balcanică, surprins de știrea că macedoromânii au hotărât să se opuie cedării teritoriului lor, face în "Gazeta generală" din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale postului și în care timp se împart bucate între amici și trecători; în ziua de anul nou copii macedoromâni se primblă cu o ramură de oliv, pe când în România, ramurile naturale lipsind, se {EminescuOpXII 336} fabrică artificiale; Moșii, sărbătoarea străbunilor, e aceeași la nordul ca și la sudul Dunării și, spre aducerea aminte a luării Romei de către barbari (gali ), populația, atât în România cât și regiunile balcanice, are obiciul de a bate cânii într-o anume zi din fevruarie. Douăzeci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
istoric în contra imigrațiunii și exploatării străine e o uneltire criminală. Când poporul nu mai găsește nici un sprijin în administrația sa venală, în justiția lipsită de experiență, nicăiri, când el s-ar decide a-și apăra moșia precum și-o apărau străbunii lui, cu parul, atunci d. C. A. Rosetti e virtuosul, poporul e criminal. Dar ce să facă poporul românesc daca legiuitorii și căpeteniile lui nu fac nimic? Să se lase despoiat, să se simtă străin în țara lui proprie, să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ziua victoriei aliate împotriva Puterilor Centrale în Primul Război Mondial. Să fie oare unul din motivele pentru care, născut într-o distinsă familie de germani americani, într-o respectabilă comunitate de germani americani (Indianapolis), Kurt nu a fost învățat limba străbunilor? O întrebare mai interesantă, însă, ar fi legată de circumstanțele în care acestă persoană foarte pașnică cu nume foarte teutonic urma să devină una din figurile iconice ale literaturii ce s-a bucurat de un succes imens atât în rândul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acel timp, pentru că pieirea tragică a voievodului (un domn creștin ce înclina către puterile creștine) aflat în culmea puterii a suscitat imediat atenția autorilor de cronici rimate; un condeier necunoscut (Mihail Kogălniceanu a crezut că este vorba de Enache, un străbun al său) surprinde într-o povestire în versuri (care mai circulă și sub titlul Stihuri asupra domnului Grigorie Ghica, voievod al Țărei Moldovei) uciderea mișelească a domnitorului. Pe imbrohorul turc venit la Iași Ghica îl prezintă ca fiind animat de
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
în 1922, pe când era elev de liceu, la „Universul literar” cu poezia Icoana Fecioarei, semnată Vale. Schițele tipărite în „Bilete de papagal” vor fi strânse în singura lui carte, Geapanale, apărută postum, în 1987. A mai colaborat la „Universul”, „Ordinea”, „Străbunii”, „Linia nouă”, „Facla românească”, „Calendarul”, „Orizonturi noi” (Bacău), „Viața literară”, „Secolul”, „Albina”, „România literară” (condusă de Liviu Rebreanu), „Cronicarul”, „Ultima oră”, „Dacia rediviva”, „Revista de pedagogie”. V. este autorul unor schițe, povestiri și nuvele în care aerul evocator este impregnat
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
cauze ale bolilor. Acest lucru este și mai adevărat pentru oamenii din zilele noastre. Mulți dintre noi stăm Încremeniți la birou și În fața calculatorului În perioada În care nu dormim. Suntem expuși la un nivel mai mare de stres decât străbunii noștri și am Înlocuit sănătosul mers pe jos cu mașinile. Tensiunea mare și stilul de viață sedentar care caracterizează viața modernă au fost legate de toate afecțiunile, de la bolile cardiovasculare până la cancer. Acesta pare să fie prețul plătit de omenire
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Românești care au stăpânit și la nord de Carpați, Vlaicu-vodă XE "Vlaicu-vodă" , Radu I XE "Radu I" și Mircea cel Bătrân XE "Mircea cel Bătrân" . Acest lucru mă poate duce cu gândul chiar la o ascendență mai sudică. Poate că străbunii Corneștilor vor fi descălecat În Transilvania venind din Muntenia, odată cu primii voievozi? Până la urmă, dacă ar fi să-l credem pe autorul Letopisețului Cantacuzinesc, toți Înaintașii românilor au sosit În Ardeal venind de la miazăzi, ba chiar de la sudul Dunării, de unde
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
transetnică a acestei provincii, care să sintetizeze trecutul tuturor comunităților care trăiesc În ea? Și aceasta nu din dorința de a făuri un melting-pot istoriografic, imaginar, ci pentru că oamenii despre al căror trecut este vorba - și care, Întâmplător, sunt chiar străbunii noștri - au conviețuit cu adevărat laolaltă, români, maghiari, germani și alte naționalități, În aceeași provincie, pe același teritoriu, În aceleași unități politice și administrative. După orice definiție dată acestui concept, ei au trăit și trăiesc În aceeași patrie, adică În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
știu care secol obscur, de parcă regulile argumentației istorice s-ar distribui după criterii etnice! Nu găsești, oricât ai căuta, un singur „rătăcit”, un „căzut În eroare”, un istoric, chiar mai incompetent de felul lui, care, român fiind, să creadă că străbunii lui din secolul al IX-lea erau ceva mai rari prin pădurile Carpaților, sau, maghiar fiind, să se lase totuși convins de tomurile pline de argumente semnate de colegii săi români. Oricâtă „lipsă de competență” și oricâtă „eroare” s-ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
către Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" : am venit În Italia „să vedem cu ochii noștri și monumentele mărimei străbunilor noștri”;ale lui Papiu XE "Papiu" , către Simion Balint XE "Balint" : „Îți scriu această carte din Italia, din pământul cel sacru al străbunilor noștri”. Aceste formulări evidențiază existența unui adevărat clișeu verbal al epocii, care se atașa neabătut, printr-un automatism mental, numelui Italiei. În mod relevant, ardelenii de acasă, care Îi scriu lui Papiu XE "Papiu" În Italia, folosesc aceleași expresii, dovadă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Papiu" În Italia, folosesc aceleași expresii, dovadă a răspândirii generale a clișeului. Zece corespondenți diferiți ai lui Papiu, din Ardeal, folosesc, În șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul străbunesc”, „patria protopărinților”, „leagănul românilor, dulcea Italie”, „terra străbunilor”. Acești emitenți aparțin unui spectru socio-profesional foarte larg: intelectuali de marcă, jurnaliști (Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" ), profesori blăjeni (Ioan Faur XE "Faur" ), studenți (Ioan Rațiu XE "Rațiu" ), ofițeri (Ioan Tomuț XE "Tomuț" ), mergând până la un preot de țară, apropiat de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu accente romantice -, nu-și va refuza plăcerea descripțiilor marine Înainte de a debarca la Veneția sau a scaldei În mare, „la Lido”, Înainte de a merge la bibliotecă. Explicația atitudinii lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" ține de persistența imaginii Italiei străbunilor În mentalul noilor generații, ca și de o conjunctură publicistică. El ține să ofere lectorilor săi o Romă adecvată perspectivei și așteptărilor acestora. De altfel, contactul cu Roma, mai mult decât cu oricare altă parte a Italiei, declanșează, prin forța
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Faur XE "Faur" , profesor la Blaj, expunându-i lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" motivele pentru care s-ar duce la Roma, enumeră, În bună tradiție iluministă, și motivul cunoașterii mai de aproape a confraților, de la a căror străbuni escitații istoricii noștri antisemnani străpuseră un spirit și viață naționale În inimile Daciei. Conștiința acestei semnificații culturale a Italiei pentru ardeleni, ca loc de unde aceștia au cules surse documentare și de Întărire sufletească pentru redeșteptarea națională, o mărturisea și George
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a literaturii clasice greco-latine, ca și o sensibilitate adecvată acestor valori. Dintre corespondenții ardeleni ai lui Papiu XE "Papiu" , par a promova această perspectivă Ioan Rațiu XE "Rațiu" - „voi sunteți pe pământul zeilor și călcați pe locurile cele clasice ale străbunilor noștri” - și Alexandru Roman - „intreprinseși o călătorie pe pământul cel clasic”. Cel mai bine ilustrează această imagine Timotei Cipariu XE "Cipariu" . Canonicul din Blaj preferă pământul italic celui austriac, pentru că acesta din urmă, deși are frumusețile Italiei, „n-are interesul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ardelenilor. 10. Concluzii Prezentarea structurii complexe a imaginii Italiei, ca și a dinamicii diverselor ei componente permite degajarea câtorva concluzii. În primul rând, se constată deplasarea perspectivei generale către aspecte contemporane. Chiar dacă imaginea tradițională, a unei Italii sacralizate de urmele străbunilor romani sau ale corifeilor iluminiști, Își menține vigoarea și forța emoțională, elementul nou care apare, și care contează pentru că aduce schimbarea, este cel al imaginii realităților prezente. În al doilea rând, se observă pragmatismul perspectivei ardelenilor asupra Italiei. Interesul pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi cei mai prosperi din istoria Suediei. Descrierea realizată de baronul Herbert, în lucrarea memorialistică The Life of Edward Lord Herbert, of Cherbury, written by himself, sintetizează în câteva cuvinte importanța regelui Carol:„Carol al XI lea, un războinic asemenea străbunilor săi, a fost cel mai ferm rege dintre toți predecesorii săi. A abolit autoritatea senatului, pe care l-a declarat senatul regelui și nu al regatului. Era econom, vigilent, neobosit; atribute care i-ar fi făcut pe supușii săi să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din păcate ne este oferit o singură dată. Mă închin pământului, care mă suportă, mă hrănește și mă primește în sânul lui pentru veșnica odihnă. Urare Românie, ești mamă iubitoare, cu pământ roditor binecuvântat de Dumnezeu și sfințit cu sângele străbunilor. În pântecele tău sălășluiesc bogății la care au râvnit și râvnesc vrăjmașii de altă dată și de azi. Te îmbrățișez, cu dragoste de fiu și îți sărut fruntea încununată de Carpații îmbrăcați cu codri seculari. Îți sărut trupul, scăldat de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pictorului a fost preotul Constantin Stahie. Avem de-a face cu o familie în care, din tată în fiu, preoția era vocația principală practicată și transmisă prin consacrarea unuia dintre copii, practicilor ritualice din fața altarului. Numele inițial de botez al străbunului devine numele de familie pe care îl vom întâlni inscripționat pe pânzele pictorului în forma de “Stachie” la începuturile carierei sale, și cel de “Stahi” apoi, pe majoritatea operelor până la sfârșitul vieții. Proveniența sa dintr-o familie tradiți- onală de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Micu, singurul român din dieta Transilvaniei, ca românii uniți să fie recunoscuți ca a patra națiune politică din principat. Răspunsul a fost departe de cel așteptat: Episcopul unit cere niște lucruri pe care nimeni nu le-a cerut vreodată de la străbunii noștri și nu le va putea primi nici de la urmașii lor. E de Înțeles de aici că drepturile promise au rămas promisiuni. Chiar opinia cancelarului Kaunitz despre Supplex Libellus Valachorum era că a ridica din români o a patra națiune
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]