2,376 matches
-
să conducă la o doctrină mai durabilă. De altfel, în secolul al XX-lea, teoriile mari ale valorii au fost abandonate în favoarea diferitelor teorii ale prețurilor. Școala utilitaristă a furnizat, în bună măsură, instrumentarul de analiză al viitoarei științe economice. Strădania și, în același timp, eroarea lor, a fost că au vrut să facă din aceasta o știință pozitivă, naturală, iar pentru că realitatea nu se conforma, au introdus niște axiome false, cum ar fi: toți consumatorii sunt raționali; toți agenții au
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
afirma, pentru a câștiga respect față de sine și de alții, pentru a intensifica raporturile cu ei înșiși și cu timpul trăit. Identitatea individuală și valorizarea sinelui vor continua să aibă căutare, cel puțin pentru aceștia, prin ceea ce presupune muncă, efort, strădania autodepășirii, adică dincolo de principiul plăcerii consumatorii. Dacă o latură a hiperindividualizării duce la cereri hiperbolice de recreere și de conservare a sinelui, o alta încurajează construcția meritrocratică 42 și „expansiunea sinelui”. Epoca noastră favorizează prima dinamică, dar nimic nu ne
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dorim pentru satisfacția pe care ne-o procură, în măsura în care aceasta nu scade capitalul de pace și de seninătate acumulat. Plăcerea interzisă coincide cu jubilația care zdruncină starea de tihnă mentală, fizică și psihică la care se ajunge printr-o neîncetată strădanie asupra propriei ființe. Ruptura de Epicur pare mai clară pe terenul politic. Magistrul îndemna la un fel de secesiune față de lume. El propunea despărțirea de cetate, nu violent, brutal, ostentativ, ci lăsând pur și simplu în urmă viața trivială și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
urbană, geometrie, haos. Pentru Faulques, acea fotografie era reprezentarea grafică nimerită: incertitudinea teritorială. Amintirea discuției cu Markovic i-a smuls o strâmbătură de uimire. Croatul putea să nu aibă educație teoretică, dar nimeni nu-i putea nega intuiția și subtilitatea. Strădania de a supraviețui oricărui fapt, mai ales războiului, era o școală bună. Te obliga să revii asupra ta și-ți oferea un mod de a privi. Un punct de vedere. Filosofii greci aveau dreptate când spuneau că războiul era mama
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Gödel deoparte - aidoma procedeelor matematice: sunt atât de sigure, clare și inevitabile, că Îi liniștesc intelectual pe cei care le cunosc și folosesc. Sunt analgezice, aș spune. Așadar, ne Întoarcem la un Aristotel cam maltratat, dar Încă util: Înțelegerea, inclusiv strădania de a Înțelege, ne salvează. Ori, cel puțin, ne consolează, deoarece transformă oroarea absurdă În legi senine. Continuaseră să mănânce și să tăifăsuiască despre toate acestea, pe când Faulques punea Întrebările adecvate și asculta răspunsurile În tăcere, ca un student interesat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și-a spus. Și nu venise vremea. Nu putea fi aceea. Și-a luat ochii de la ea, a privit dușumeaua și a dat ușor din umeri. Într-adevăr, s-a gândit, uimit În sinea lui, nu era nevoie de nici o strădanie ca să lase lucrurile așa cum erau. Nu mai era nevoie. Așa că a trecut pe lângă femeie (i-a intuit zăpăceala, când a atins-o), a ieșit din turn și a așteptat-o afară. Ea a venit agale, studiindu-l gânditoare, și, ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
puțin sens pare să aibă. - Atunci, nu există nici o ieșire? - Există consolări. Fuga prizonierului care, chiar când se trage În el, se crede liber. Înțelegi ce vreau să zic? - Mi se pare că da. - Uneori asta e de ajuns. Simpla strădanie de a Înțelege lucrurile. Întrezărirea ciudatei criptograme. Într-un fel, o tragedie te liniștește mai mult decât o farsă, nu ți se pare? Există și analgezice de moment. Cu puțin noroc, te fac să reziști. Și, bine administrate, te ajută
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe care el se bazează. Din acest motiv, puterea, prudentă, a practicat, în timpul fiecărui regim polițienesc, o supraveghere „activă”, grație agenților ei infiltrați în public, furnizori ai unor rapoarte ce confirmă, pe măsură ce arhivele se deschid, vigilența, cât și neobosita lor strădanie. Aceștia pândesc prezența în sală a unor personaje suspecte din punct de vedere politic, reacțiile lor entuziaste, comportamentele atipice... Așa cum o arată Visconti în Senso, sala poate deveni uneori un spațiu social al răzvrătirii. De ce să uităm că procesul prin
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sub numele de Stînga, Prounikos și Bărbat-femeie. Sophia pogoară deasupra Apelor nemișcate, le agită și Își face din ele un trup apos, care o trage În jos și o Îngreunează Într-atît, Încît nu se mai poate desprinde de el. În strădania de a se ridica la loc pe Înălțimile Pleromei, ea se Întinde ca o fîșie de pînză, formînd cu trupul ei cerul vizibil. O vreme rămîne sub cer, Însă În cele din urmă izbutește să-și lepede trupul material, numit
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pere; pix; plăcut; plăcută; plătit; plictiseală; povară; proces; program; mai puțin; respect; retragere; reușită; rezolvare; ritual; roade; rob; rod; rodnică; rost; salarii; sarcină; sănătate; sclav; scop; semnificație; sens; seriozitate; silitoare; sîrguința; sîrguință; sîrmă; slab; solicitare; somnolență; sport; sprijin; stabilitate; stat; strădanie; student; succese; șuncă; tata; tată; tiranie; tîrnăcop; translator; trebuie; treburi casnice; unealtă; ură; valoare; viață cotidiană; vine; vitală; vizite; voință; voluntar; voluntariat; de zi cu zi; zidar; zombi (1); 804/244/79/165/0 munte: înalt (102); mare (59); înălțime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noblețe; note bune; nu; obiectiv; om; departe; perseverent; perseverentă; personalitate; piatră; plan; poftă; prelegeri; prieteni; profesie; progres; promovare; pură; puteri; rău; răzbatere; reacție; realizări; rezultat; rîvnire; fără sentimente; sete; sfat; sigur; silință; silnică; sîrguință; slăbi; sper; stare; stăruință; stilou; stimul; strădanie; stres; student; suflet; suflețel; școală; triumf; tupeu; unic; urla; usuci; viață; viitor; violet; virtute; vitejie; voluntar; vreau; nu vreau; vrei cu adevărat; vrînd (1); 785/242/64/ 178/1 vorbă: cuvînt (107); dulce (87); cuvinte (41); bună (39); multă (39
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jur. M-am gândit că multor oameni și familiilor lor le-ar putea fi de folos lucrurile pe care le știam. Era datoria mea, ca om, să dezvălui lumii ceea ce știam despre leacurile „la îndemână”, iar această carte este rezultatul strădanilor mele. Am scris cartea de față cu speranța că experiența mea de pacient și de vindecător le poate fi de folos celor care suferă de diferite afecțiuni și îi poate inspira. În lupta cu boala este nevoie nu numai de
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
cele două naturi, Descartes stabilește și o distincție Între două lumi: una internă subiectului, inteligibilă și comprehensivă prin acțiunea cogito-ului, și o alta, externă subiectului, perceptibilă prin simțuri, dar inteligibilă datorită tot acțiunii cogito-ului, lumea lucrurilor fizice. Abia acum, Îndelungata strădanie de definire a celor două substanțe distincte, res cogitans și res extensa, a fost dusă la bun sfârșit. Abia acum, se poate spune cu toată siguranța că În cogito-ul cartezian trebuie să Înțelegem mai mult decât concluzia unui silogism, o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și a vieții ca existență în relație, din care face parte și MAP, Adevărul, Bunătatea și Credința, ca valori de neînlocuit într-o societate unde și oamenii contează. Să învățăm să cunoaștem legile lumii noastre interioare, dar și exterioare, ca strădania cea mai de preț căreia trebuie să-i închinăm efortul nostru de a fi. Iubiți ceea ce faceți, dragi prieteni, spre a putea transforma setea de cunoaștere în proprie înțelepciune, cât mai aproape de ceea ce spunea Einstein, că „nu merită trăită decât
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
noi și prin noi se află de fapt izbânda de a trăi mai bine, de a fi împliniți și fericiți. Înainte de toate, să nu uitați să faceți ceea ce iubiți și să descoperiți ceea ce v-ar plăcea să faceți, astfel ca strădaniile voastre de a învăța, dar și de a vă dezvăța la timp, să fie alimentate de o sete de cunoaștere întru înțelepciune, cum este setea de apă într-o zi de vară, când căldura de afară ne-a aprins „interiorul
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Manuilă (1939), găsește că „opera constructivă” pe care o înfăptuiesc echipele nu se poate realiza decât prin „metoda educativă”, metodă cerută nu atât în munca „directă” a echipierilor, cât în munca „indirectă” pe care o depun aceștia, antrenând pe beneficiarii strădaniei lor. Această muncă „de caracter educativ” înseamnă ajutorul acordat sătenilor pentru a înțelege că ceea ce se face e al lor, în folosul colectivității și că ei trebuie să continue ce s-a început de echipă. Echipele trebuiau să devină - și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a nota și notele masoretice, acesta a făcut tot ce i-a stat în putință, trimițând oameni în toate țările ca să caute ce putea fi găsit din masora; și slavă Domnului, a aflat majoritatea cărților masoretice”1. Însă, în ciuda tuturor strădaniilor lui Bomberg, Ben Chayyim se plânge, în prefața Bibliei sale, de faptul că manuscrisele dobândite erau foarte greu de descifrat din cauza abrevierilor și a ornamentelor; de aici putem deduce că tradiția masoretică încetase a mai fi parte integrantă a procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mărturii textuale în plus, pe care urma să le analizeze cu minuțiozitate în vederea clarificării sensului unor cuvinte; în același prospect precizează că va consulta toate manuscrisele iudaice, textul samaritean al Pentateuhului și toate celelalte versiuni mai vechi. După toate aceste strădanii de a compila manuscrise, în secolul al XIX-lea apar primele încercări de a stabili un text care să prezinte garanții sigure în privința autenticității; pentru aceasta, era nevoie atât de stabilirea unui set de principii și metode, cât și de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
elogiază răspicat ceea ce consideră valoros la orice poet indiferent de cota lui de reputație și denunță tranșant, fără trac, ceea ce găsește neizbutit în versurile poeților admirați chiar de ea însăși: Nichita Stănescu, Nina Cassian, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu. Strădania de-a stabili notele individualizante ale producției fiecărui poet e însoțită de cea de încadrare a poetului într-o serie configurativă, de semnalare a ceea ce îl apropie, sub vreun aspect, de alții, a ceea ce el datorează marilor creatori autohtoni și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alte formule de expresie. În "Oul și sfera", lumea se desfășoară între doi poli: poetul și absolutul. Poetul încearcă să se situeze în sfera absolutului, dar aceasta rămâne un permanent miraj, un fel de Mecca ce lasă în urmă, semnificativ, strădania: "...Dar el s-a dus alunecând,/ împins din rai ca de un vânt,/ sau, poate, de apăsarea unui gând/ cu mult mai mare" ("Îngerul cu o carte în mână"). Cu "Laus Ptolemaei", Nichita Stănescu atinge maturitatea poetică, modalitatea estetică fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care au participat la toate discuțiile și prin implicarea permanentă în acest proiect. Mariana Fotescu: A fost o experiență deosebită. O mare provocare! Faptul că am văzut cum au lucrat colegi de-ai mei și m-au văzut și ei. Strădaniile noastre de a face întâlnirile cât mai deosebite de precedenta. Pregătirea fiecăruia dintre noi pentru "ora" lui. Elevii ne-au ajutat foarte mult. Cu implicarea lor, cu onestitatea lor, cu inteligența lor. A fost un câștig pentru că am abordat o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
le stabilise la un nivel care depășea conjuncturalul. A încheiat brusc, de parcă ar fi răsucit un comutator, revenind pe pământ cu un alt surâs, parcă sfios, jenat. întotdeauna o fi fostașa, sau această încordare de arc răsucit până la limită în strădania de a realiza comunicarea cea mai densă, mai concentrată, este rezultatul numeroaselor experiențe de punere în scenă și interviuri în străinătate? m-am întrebat și l-am întrebat. Căutam explicații, ca să ies din neobișnuita stare de fascinație în care pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
autorului care contestă pentru întâia oară acest punct de vedere) se referă de asemenea la tentativa de obiectivare treptată a viziunii lui Dilthey. Spunem "tentativă", pentru că A. Marga remarcă doar efortul lui Dilthey de "a se elibera de psihologism". O strădanie pe care autorul citat o socotește inutilă, dacă ținem seama de afirmația lui, potrivit căreia Dilthey "a continuat să considere că științele istorice sunt posibile doar ca <<științe ale spiritului>>, ceea ce antrenează o perspectivă până la urmă psihologică asupra fenomenelor istorice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey "o corelație istorică" (pentru întregul context vezi II, 2Be). Privind retrospectiv lucrurile, ni se poate crea într-adevăr impresia că depistăm în derularea lor un sens ascendent, un progres; probabil, acesta nu este însă decât rezultatul clarificărilor noastre, al strădaniilor pe care le depunem ca să înțelegem procesul respectiv; căci pentru a înțelege, trebuie să dăm coerență unor fenomene disparate, corelându-le din perspectiva unei rațiuni superioare, așa cum o spune și Dilthey. Iar în măsura în care nu credem în existența unui plan al istoriei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mai profunde idei ale filozofiei devin nesatisfăcătoare, precare, contradictorii în momentul în care performanțele lor sunt verificate în raport cu fenomenele și problemele particulare. Poate că motivul acestui fapt se află în acea contradicție profundă cu care natura spiritului nostru întâmpină orice strădanie filozofică, și anume aceea că exigența universalității și a unității atotcuprinzătoare se poate realiza numai printr-un conținut unilateral, definit individual"67. Tocmai fiindcă sesizează imposibilitatea de a cuprinde într-o teorie totalitatea existenței, Dilthey se vede nevoit să revină
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]