91,990 matches
-
adresa Primăriei municipiului Timișoara. Bolbotincă R. , Timișoara. Am publicat articole cu informații despre locuri de muncă în Italia. Asemenea date puteți găsi pe Internet, pe pagina Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă (www. omfm. ro), și în săptămânalul „Munca în străinătate“. Ne îndoim că sunt acceptate persoanele care au împlinit vârsta de 50 de ani - dar, pe de altă parte, totul depinde de angajator. Țiplea Mihai, Arad. Nu vă putem ajuta în nici un fel; problema poate fi rezolvată numai de Prefectura
Agenda2003-14-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280873_a_282202]
-
documente, fiind preluate, totodată, cereri de eliberare a actelor respective motivate de pierderea (1 300), furtul (22) sau deteriorarea (260) celor deținute anterior. De asemenea, lucrătorii Biroului au operat transcrierea a 630 de certificate de naștere și căsătorie, înregistrate în străinătate, pe numele unor cetățeni români. Domnul Buzdugan atrăgea în egală măsură atenția cu privire la obligațiile ce revin cetățenilor de a se prezenta la Biroul Evidența Informatizată a Persoanei solicitând un nou act de identitate cu 15 zile înainte de expirarea celui precedent
Agenda2003-15-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280887_a_282216]
-
de cerere și chestionarele necesare înscrierii pot fi obținute de la adresa Internet a Bundestag-ului, www. bundestag. de. A. -M. P. Student la Cambridge l Condiții de admitere Absolvenții de liceu care se gândesc la posibilitatea urmării unei facultăți în străinătate, la Cambridge de exemplu, trebuie să știe că pentru aceasta este necesară îndeplinirea mai multor condiții. În primul rând, candidatul trebuie să aibă peste 18 ani, să aibă diploma de bacalaureat și un certificat care să ateste cunoștințele de limba
Agenda2003-15-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280889_a_282218]
-
că enfant prodige al școlii române de violonistica, ceea ce ni se confirmă în pagina de "Date biografice" a volumului recent de versuri Amprente, Ed. PAPYRUS, Țel Aviv, 1999. Aflăm totodată că în paralel cu concertele și turneele în țară și străinătate, aplaudata solista urma cursurile Facultății de Construcții din orașul natal (Iași, 1952), ceea ce îi va prinde bine în noua să patrie adoptiva, Israel, undă va emigra în 1991. Ceva inapelabil a intervenit în cariera sa artistică, daca Bianca Marcovici a
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
Haifa. Fapt e că anamneza muzicală este o permanentă a scrisului sau, dovadă și această carte de "poezii apărute și inedite", un fel de florilegiu ce întrunește texte noi, dar mai ales publicate în volume sau periodice din țară sau străinătate în ultimii zece ani. Sigur că autoarea are circumstanțe atenuante în cel puțin două privințe: nu s-a dedicat trup și suflet poeziei în înțeles profesionist, deși este membră a USR, a UȘI etc.; a întrerupt forțamente contactul cu poezia
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
ei. Orice noua putere e mai bună decît cea dinaintea ei, dar înfiorător de proasta față de aceea care urmează să-i ia locul. Și în sfîrșit, în România, orice s-ar întîmpla, daca nu ne salvează împrejurările, bafta sau bunăvoință străinătății, ne putem plînge de conspirații ale străinilor, de refuzul Baftei și de ghinionul împrejurărilor. Pe o piele atît de tăbăcita, ce mai contează o criză în plus...
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
la Romă, unde are de gînd să își încheie un studiu dedicat lui Giotto. E încă turistul înflăcărat de fascinantă lume în care se află, cu mințile tulburate de perspectivele pe care le vede înainte, dar totodată și timorat de străinătate, îngrijorat că nu îi va face față. Întîmplarea face să îi iasă în cale un alt evreu, ca și el, un oarecare Susskind, încrucișare bizară între cerșetor și afacerist de stradă, ins mai degrabă slinos și nesuferit, care izbutește să
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
cu adevarat, în epoca modernă, este V. Alecsandri, autorul primei culegeri de folclor din istoria culturii române, Balade (Cântece bătrânești) 1852, 1853, care vor fi mult întregite în de toți cunoscută Poezii populare ale Românilor (1866), apreciată aproape concomitent în străinătate. Poetul de la Mircesti a pus în circulație în toate ținuturile locuite de români capodoperele Miorița și Meșterul Manole și a dat un studiu fundamental, Românii și poezia lor, în care acordă o mare importanță baladelor. Se știe că Alecsandri a
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Din Cehoslovacia invadată de ruși, Tomas și Tereza pleacă în Elveția, unde lui i s-a oferit un post de medic la o clinică importantă. La puțină vreme după sosirea în Elveția, femeia înțelege că ea nu poate supraviețui în străinătate. Normal, din simplul motiv că plecarea, în sensul grav și simbolic al termenului, nu face parte din vocabularul lumii ei. Tereza trăiește (că și Tamina, eroina dintr-o altă capodoperă a lui Kundera, Cartea rîsului și a uitării) într-un
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
Se vantura stafia corupției, peste tot văzută și, precum O.Z.N.-urile, nicicând bine apucata și omologata la fața locului. Se alcătuiesc comisii, acestea deliberează, trag concluzii, intră în obșteasca adormire. Estimp, se fac studii de perspectivă, de fezabilitate, vraci din străinătate, nu prea scumpi, sunt angajați spre a oferi soluții. Opinia publică însăși e divizată între partizanii acoperirii gaurilor negre cu o plasă cu ochiuri mici și întinderea deasupra gaurilor a unor folii de plastic. Ar mai există posibilitatea umplerii platoului
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de el la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în 1945, aflat la conducerea secției românești a emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii franceze. Sub titlul A mes amis Roumains (tradus inițial, de Alină Ledeanu, care l-a și descoperit la Bibliotecă Națională a Franței în revistă "Secolul 20", 7-12/1995), prologul face parte dintre ultimele texte scrise de Valéry și
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
în trening, în smoking) cu diverse ocazii mai mult sau mai putin mondene pentru a fi calificat să salvezi țară din prăpastie. După cum nu e destul să te asiguri de neutralitatea - dacă nu chiar de simpatia - unor influenți intelectuali din străinătate pentru a face să ți se uite trecutul destul de misterios, ca să nu spun mai mult. În plus, dl. Meleșcanu are, ca să zic așa, o grea moștenire de familie: nimeni alta decât d-na Felicia Meleșcanu. Personaj profund compromis în cea
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
și Emil Brumaru (cărora le-ați dedicat poeme) cu cine va mai recunoașteți afin în literatura română și cea universală? - Îi iubesc, respect, admir, salut (și de pe loc, și din mișcare) pe mulți confrați defuncți sau vii, din țară și străinătate. Să fac, aici, un lung pomelnic, ar fi de-a dreptul fastidios. (Lui Luca,-n treacăt fie zis, nu-i voi fi dedicat poeme. Îi cer, pe-această cale, scuze!) - Cu o roza "a vînturilor" la butoniera, poetul e un
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
Adamesteanu face mărturisiri complete: "De mai mulți ani observ, în diferite ocazii (...) cât de demodata este bucătăria oficială românească față de cea internațională". Patrioată înflăcărata, scriitoarea se gândește la tărișoara ei chiar și când se află la un banchet fastuos, în străinătate: "nu am cum să evit umbră de umilință, comparând mesele de la Cotroceni sau Palatul Victoria cu cea pe care o văd în fața mea". Nobile (și gastronomice) trăiri! Rămâne numai de văzut dacă regulile politeții permit cuiva invitat la masa (de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
inevitabile. Apoi, în 1953, generalul Rădescu a murit și Const. Visoianu a devenit președintele Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii) a fost activ. Avea publicații (inclusiv literare), acorda burse de studii, își făcea loc în presa din străinătate, publicînd articole clarificatoare, rosteau cuvîntări (că, de pildă, Visoianu în celebre universități americane) apărînd cauza țării subjugate, pătrunseseră la posturi de radio ascultate și în țară (că M. Fărcăsanu la "Europa Liberă" încă de la înființare, sau Monica Lovinescu și Virgil
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
trecutul, descifrează figură difuza pînă atunci a morților, înțelege rațiunile viilor, și prin toate aceste acte de implicare devine el însuși. Martin este un tînăr că atîția alții din România de acum un sfert de veac, care a rămas în străinătate cînd i s-a oferit prilejul, si si-a înjghebat la New-York o existență oarecare; oarecare numai din punctul de vedere al reușitei sociale, căci altfel a ajuns să trăiască o dragoste adevărată, adică neașteptată și acaparatoare, lîngă o ființă
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
Cristian Teodorescu Cu cîțiva ani în urmă, cînd "Dacia" Pitești exporta încă un mare număr de mașini în străinătate, ideea privatizării acestei uzine ar fi fost privită drept un fel de atentat la un simbol național. Aș fi fost încîntat dacă prin eforturi proprii "Dacia" ar fi făcut un automobil care să reziste cu bine șocurilor pieței de automobile
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
în gardă. Idilismul așternut de-a dreptul peste nenumăratele traume ar fi trebuit să ne pară suspect... Într-o zi solară a primăverii Marilor Speranțe, m-am întîlnit, pe Calea Victoriei, cu nimeni altul decît cu Nicolae Breban, proaspăt revenit din străinătate. Abordîndu-mă cu carisma-i apolinica de odinioară, vechiul coleg mi-a oferit un post (concretizat, pînă la urmă, la un soi de jumătate de normă, cu o retribuție foarte modestă și intermitenta) la revista cu titlu geminat, Contemporanul - ideea europeană, la
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
alte domenii ale vieții publice: Noutatea neașteptată a acestui moment literar este însă apariția pe scena noastră literară (mai ales în presa culturală) a unui număr mare de autoare tinere, multe din ele sofisticate, poliglote, cu doctorate și specializări în străinătate. Ele au atacat, în principal, două probleme: primenirea limbajului literar simultan cu interpretarea critică de pe poziții calificate, orgolioase, științifice, nonimpresioniste a textelor literare. De exemplu, numai în ăRomânia literară fac recenzii sau critică de întîmpinare vreo 5-6 autoare, dar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
vede salvarea întreprinderilor din Brașov prin validarea "interesului exprimat de societăți străine față de care România are datorii mai vechi"! Care interes, domnule președinte? Interesul occidentalilor care se întrec în a ne trânti ușa în nas? Sau interesul societătilor-fantomă create în străinătate de oamenii lui Ceaușescu? Dacă aceasta e logică restructurării și a relansării economice a României, atunci e de preferat să ne reîntoarcem la economia de tip feudal, a comunităților închise, si la troc. Dl Constantinescu le vinde azi brașovenilor cioară
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
se sesizeze (Heidegger apare scris Heidegher, prestigioasa instituție pariziana capătă grafia L^École Normal Superieure, cineva e profesor agregè etc.) - ceea ce l-o fi necăjit pe eruditul intervievat. Dînsul spune, între altele, că din elită tinerilor trimiși să studieze în străinătate, nici unul dintre cei care au terminat cu calificări superioare nu mai dorește să revină în țară și e normal ca ei să vrea să se afirme acolo unde performanță lor poate fi maximă: "Nu poate să nu te doară această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
Pavel Șușară Mulți dintre artiștii români stabiliți în străinătate înainte de 1989 și care, într-un fel sau altul, se resemnaseră la gîndul că regimul comunist le-a blocat definitiv accesul la istoria artei românești, s-au întors, după 1990, în țară. Unii definitiv, integrîndu-se chiar profesional în diferite instituții
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
în loc de compresa cămașă de forță, iar în loc de termometru electrodul unui scaun electric. Zece ani de istorie liberă ne-au demonstrat că râul României provine din interior, si nu din exterior. Sigur că e mult mai ușor să dai vină pe străinătate și în același timp să asmuți la războaie civile (cum s-a întâmplat la Târgu-Mureș, cum au făcut de cinci-șase ori, la București, minerii, cum procedează românii când dau foc satelor de țigani). Din păcate, toate acestea se contabilizează. Nu
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
timp să asmuți la războaie civile (cum s-a întâmplat la Târgu-Mureș, cum au făcut de cinci-șase ori, la București, minerii, cum procedează românii când dau foc satelor de țigani). Din păcate, toate acestea se contabilizează. Nu e obligatoriu că străinătatea să aibă o memorie la fel de scurtă - și chiar dacă ar avea, există destui binevoitori dispuși să le-o reîmprospăteze! Reprezentanții Convenției Democratice au căzut, și din acest punct de vedere, în propria capcană. Ajunși la disperare, felcerii care au maltratat iresponsabil
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
secretariatelor, al direcțiilor orchestrelor simfonice, cu greu mai pot fi ajustați parametrii firești ce condiționează realizarea unei seri de muzică. Mă gândesc la ponderea, la echilibrul ce trebuie stabilit privind programarea soliștilor autohtoni, a celor din țară, a celor din străinătate, la alternanta șefilor de orchestră, a dirijorilor, unul dintre factorii ce asigură sănătatea - să o numim - profesională a orchestrei. Am în vedere rulajul la fel de firesc al partiturilor, al lucrărilor, unele trebuind a fi închiriate sau cumpărate de la edituri situate în afara
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]