7,161 matches
-
despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Derutată, l-am întrebat pe bunicu: - Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri daci? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât o boabă de mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
dulceața primăverilor și a toamnelor, iernile fabuloase, scăldatul în Cerna, cumințenia și răbdarea veșnică, înțeleaptă și îndurerată a vieții de țăran, toate acestea... m-au format ca scriitor. Se cuvine aici să mă înclin în fața părinților meu, a moșilor și strămoșilor, să le mulțumesc din adâncul ființei mele și să mă rog pentru ei, așa cum fac de mulți ani, Tatălui ceresc, spunându-i: binecuvântează-i Dumnezeul meu, în numele Domnului nostru Iisus Christos, căci fără ei nu aș fi existat nici eu
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
fi de fapt animale preistorice pietrificate. Și, uite așa, transformarea în stană de piatră nu ar mai fi doar o acțiune de basm. Țăranii din zona Munților Buzăului obișnuiesc să aducă un bolovan la porțile gospodăriilor lor, pentru că, din moși - strămoși se știe - aceștia aduc spor și îndestulare. Paracelsus, vestitul medic alchimist, susținea, în sec.XV, că pietrele ar avea memorie, ele deținând un vast univers de cunoștințe. Ele știu totul despre originea formării Pământului și-a Cerului. Memoria lor este
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
am aflat, „în trecutul nu prea îndepărtat, ardelenii așezau uneori trovanți în cimitire la căpătâiele celor dragi”. Specialiștii vor afla, cu siguranță, vârsta pietrei vii și noima cuvintelor scrise în urmă cu... - e o simplă presupunere - peste cinci milenii, de strămoșii noștri daci. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Eveniment excepțional / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
așteaptă satele, casele părăsite, femeile voastre iubite... copiii-abandonați, uitați, fără de mame, făr’de tați... nu mai robiți pentru străini, nu mai trudiți o viață-n spini! redeveniți demni iară și reveniți la voi în țară, străvechea vatră milenară...! se zvârcolesc strămoșii în morminte de urgia grea din țară... români, fiți demni urmași, nu epigoni, nu mai fiți lași! veniți-napoi din băjenie în mândra noastră Românie! Ionel GRECU Referință Bibliografică: BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BĂJENIE, ROMÂNIE, BĂJENIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365888_a_367217]
-
este informat greșit, permițându-mi să-l contrazic deoarece, Cioran, a fost tot atât de neflexibil și ciudat chiar și în perioada când era în țară. Românii plecați, cu precădere exilații, nu au fost niciodată dezrădăcinați, fiind legati de țara, prin naștere, strămoși, rude, prieteni, limbă, sentimente, etc. Deci și Cioran ar trebui să se supuna acestei reguli, însă referitor la înfrângere, putem spune că acesta, chiar prin neflexibilitatea sa, a avut cea mai dreaptă coloană vertebrală dintre toți. Rebel cu limba ascuțită
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
MOLDOVA LUI ȘTEFAN Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova, Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slova Să ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră
MOLDOVA LUI ȘTEFAN de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365902_a_367231]
-
prin secolul XIII ungurii și i-o transformat în iobagi pentru latifundiarii lor. Unii or luat din nou drumul pribegiei și or trecut munții în Moldova, dar mulți or și rămas, că doară aici le-au fost îngropați moșii și strămoșii. Da, or avut un dram de noroc când s-o făcut granița Austro-ungară cu Moldova. Prundul Bârgăului a fost cuprins între satele grănicerești și așe, au fost eliberați din iobăgie. Mulți bărbați au fost înrolați în regimentele grănicerești. Bârgăuanii au
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
a-l continua la nesfârșit. Pe cu totul alte căi decât cele folosite de Darvin, știința de astăzi a ajuns la o concluzie, acceptată de absolut toți oamenii de știință, care constă în certitudinea că cimpanzeul și omul au un strămoș comun. În consecință suntem frați, dar cimpanzeul s-a ridicat mai târziu în două picioare decât noi oamenii. El este deci frățiorul nostru mai mic. Studiul despre care vorbesc a comparat cimpanzeul vârstnic cu copii umani. Rezultatele sunt dea dreptul
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
la timpul de azi: „Au trecut mai bine de șaptezeci de ani din acea zi, dar parcă simt și trăiesc și acum jalea evreilor care se vedeau alungați, fără să știe de ce, de pe pământurile în care de sute de ani strămoșii lor trăiseră în pace și în bună conviețuire cu oamenii locului. De ce ne dădeau afară din Târgu Ocna, orașul atât de drag în care am trăit o copilărie frumoasă, alături de părinții, frații și bunicul meu? În sufletul meu de copil
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
poți amâna? Sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat-o strămoșii lor și nu vreau să se piardă povestea. - Ce poveste? - Legenda mărțișorului. O știi? - Nu n-am auzit-o. - Atunci ascult-o, dar să nu mă întrerupi, ca să pierd firul poveștii. - Te ascult cu atenție, știi că te prețuiesc! În
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
păstra o deosebită dragoste și aleasă prețuire pentru că i-a dovedit un nemărginit devotament ca ordonanță în timpul războiului pe frontul de răsărit. Vorbea despre el ca despre un om de mare omenie, cu o înțelepciune ce-și trăgea seva din strămoși. Spre marele nostru regret, nu l-am găsit acasă. Cu o zi înainte plecase în vizită la fiul său în Timișoara. Nu ne-a ajutat șansa, ne-am zis noi și am plecat mai departe întorcând pe toate fețele motivul
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
Omenirea crede că Inorogul, ca făptură benefică, se va întoarce... Aceasta poate fi doar o metaforă a ceea ce oamenii caută astăzi: adevărul, puritatea și iubirea, care s-au pierdut în umbra tehnologiei. Pentru a găsi Inorogul, așa cum l-au găsit strămoșii noștri, trebuie să redescoperim Edenul inițial, să renunțăm la orgoliul de a stăpâni natura. Doar atunci îl vom găsi, la fel ca și pe celelalte făpturi extraordinare din noi, ce abia așteaptă eliberarea mult așteptată... Copii mai mari sau mai
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
inevitabila plictiseală stoarsă de destin din oboseala unei culturi mari. Dar grecii au devenit sâcâitori și plictisitori de-abia când din palma întinsă a istoriei (epoca medievală și modernă) s-au pornit să ciugulească firimiturile rămase de la festinul spiritual al strămoșilor lor. Tot așa, obosiți de greutatea veacurilor de cultură și civilizație pe care au le-au purtat pretutindeni în lume din generație în generație, englezii, francezii și germanii zilelor noastre au dreptul la vacanțe ale spiritului, petrecute în tabere ale
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
-urile stâncoase ale marilor înălțimi. Fiecare așezământ în parte își are istoria sa, monumentul și specificitatea sa. Locuitorii acestor meleaguri sunt oameni harnici, inteligenți și cu credință în Dumnezeu. Ei își păstrează datinile, obiceiurile, tradițiile, etnografia și folclorul din moși strămoși și-l transmit, ca pe o ștafetă, mai departe urmașilor. Cu spiritul lor ospitalier și vesel și își duc cu mândrie existența în acest colț de rai. Vâlcea este județul cu numărul cel mai mare de mănăstiri și schituri din
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
Și totuși pruncul abia născut caută sânul mămicii iar adolescentul începe căutarea partenerului de viață. Această învățătură este gravată în celulă prin genomul specific al speciei. Nu numai boli sau malformații (tutunul, alcoolul etc.) ale părinților pot fi moștenite. Există strămoși de milioane de ani care ne-au lăsat forma corpului și a interiorului său. Cine a învățat de pildă inima să bată? Pruncul nu respiră în burta mămicii, dar cum iese din ea dă un prim strigăt și apoi respiră
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]
-
standard, el făcea multe "Programe": Desene, poezii, povești, plăcute, de pus în rame ! " Din cheia suferinței" sale, "Cântecul clepsidrelor" "Război și pace" ne propune, prin "Lanțul" poeziilor. "Hoinar fără hotar și fără timp",Poet pentru "Trudnic convoi" "Coborât din (moși) strămoși" " Pentru clipa ce -o să vie", peste noi... " Nemuritori", "Vieți păcătoase" sub "Un grăunte de Soare "La priveghi de lună nouă""Descătușare-n închisoare" " Ca un cireș sălbatic","Toamna""Spre stână" ca niște "Nomazi" O "Despărțire pe peron" "Boala", " A
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]
-
măsura puterii mele maxime, LA MULȚI ANI, în deplină sănătate! Și, până veți ajunge la vreo sută de ani, așteptăm să răzbată mereu până la noi, pe malul Moldovei, la Hanul Ancuței, dangătul de dor din inima "ursului carpatin" coborât, prin strămoșii săi, în colinele basarabe! P. S. Fiindcă declarația mea de prețuire e azi, în mod expres, și pe buzele celor doi edili mirosloveșteni, primarul Ionuț Gospodaru și viceprimarul Liviu Aioanei, onorarți și ei să vă fi cunoscut, mi se alătură cu
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
mult inevitabila impunere a propriilor venituri. Toate acestea credem că au influențat atitudinea boierimii oltene față de o problemă deosebit de sensibilă, într-o provincie cu numeroase lăcașuri de cult, mari mănăstiri cu domenii funciare întinse, la edificarea cărora contribuiseră din plin strămoșii boierilor de la 1863. Dacă la acestea adăugăm și atitudinea de respect față de credință și instituțiile acesteia, pe care boierii olteni o întrețineau încă cu sinceritate, ne facem o idee despre natura situației și deci a atitudinii acestei clase, legată mai
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
al iubirii. Alunec în leagănul ramurilor pe care mugurii zămislesc chemarea. Mă cufund tot mai mult în cântecul Dorului Dacic. Acum toate mă bucură: lumina, aerul, doinele, apele cu cântecele lor, liniștea serii, ciripitul zilei, florile înmiresmate, poemele creștine, călăuzirile strămoșilor, Filocalia lui Dumnezeu, frumusețea Fecioarei Maria. Cântarea mi se prinde de suflet, mă ridică spre Frumusețea lui Dumnezeu. Toate cele văzute și auzite cu drag, par altfel de cum au fost: totul și toate sunt pline de negrăită frumusețe. Doamne, păstrează
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Frumuseții. Cerul iubirii mele este verde, cu nouri dantelați în azur. Ridic ochii și sărut stelele, apoi îmbrățișez pământul drag și sfânt al Martirilor noștri. În pridvorul harului, sufletul s-a deschis ca o floare aleasă, pe scoarța purpurie a Strămoșilor dragi inima îngenunchează. Plâng de bucurie și cânt frumusețea lor. Aud cântările Îngerilor. Dangătul cerului se slobozește peste Neam. Se leagănă pădurile și cântă codrii în inima mea. Frumusețea divină deschide noua lume a Ortodoxiei, dincolo și aproape de noi. Clipele
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
bobul de grâu încolțit în azurul Martirilor, în mugurul înflorit al Eroilor, în Ciorchinele Jertfei, plin de lumină ca un candelabru de aur, în care ard Sfinții cerului, în mărgăritarul de rouă divin din care țâșnește mireasma de trandafir a Strămoșilor, în suspinul suav de iasomiei al Preamilostivei Fecioare, în sublimul florilor de Salcâm din care se prelinge mierea Duhului Sfânt, în dorul Potirului cel sfânt al mântuirii. În cerdacul Frumuseții simți în gânduri aromate, parfumul zărilor, surâsul sublim al nemuririi
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
și-a deschis cerurile sale ca să pună cunună albă pământului din care odrăslește țărâna sfântă a Neamului. Trupul Crucii sale hristice, E mustit din Via lui Dumnezeu, ca sens al credinței, al suferinței, al jertfei, al iubirii și al biruinței Strămoșilor. Munții saltă de bucurie, iar văile cântă în apele limpezi, răcoroase, ce duc Doinele noastre spre zările serafice, dincolo de senin, în arealul dumnezeiesc. Armoniile se regăsesc, se întregesc și se înalță în sufletul celor ce se dăruiesc Frumuseții lui Dumnezeu
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
amprenta ei și nu a Ericăi, fără să știe, fără să-și închipuie, că ceea ce o impresionase era rezultatul unei dăruiri reciproce. Tamara era marcată de ceea ce citise din Biblie. A fost fascinată de capitolul în care stă înscrisă „căderea strămoșilor în păcat ”, fiind, totuși, contrariată de motivul izgonirii din rai. Nu doar Creatorul, care a făcut bărbat și femeie, i-a binecuvăntat, mai apoi pe oameni zicând : „creșteți și vă înmulțiți .... ” de ce i-a mai binecuvântat dacă motivul izgonirii... A
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
aceasta, spre mângâierea tuturor. Cântecele sale nu intră brusc în suflet, forțând intrarea prin tâmple ci bat la ușa inimii și pătrund lin ca o mierlă în frunziș, zburată de pe cumpăna unei fântânițe din câmp, săpată și lăsată însetaților de către strămoși. E minunată interpreta Geta Postolache, e văzduh de veselie în cântec și-n lumina albastră a ochilor de cicoare și cimbrișor, e violoncel alinător în glas, e prospețime de grai moldovean, clar și dulce în dicție... Cântă răscolitor, pur, într-
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]