2,407 matches
-
încă de-a i se acorda favori și preponderanță în apele noastre și pe țărmurii noștri, bineînțeles în detrimentul suveranității statului romîn? Dar destul ne desprețuiește dincolo, destul tratează peste picior o jumătate a poporului nostru în țara lui proprie și strămoșească - să ne mai puie piciorul în piept și dincoace, să aibă satisfacțiunea de-a trata întreg poporul românesc în chipul în care-a fost călcat palidul Stătescu? Iată ce găsim de cuviință a-i observa d-lui Brătianu în evoluțiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un agent guvernamental episcop; guvernul face cele mai nepomenite presiuni pentru a introduce un idiom finotartaric în școalele primare și secundare, precum și în biserici; se amenință zilnic cu stingerea intelectuală și etnică milioane de români în țara lor proprie și strămoșească, în județele lor, românești ab antiquo; se introduce limba maghiară până și în ținutul Făgărașului, până mai ieri al Țării Românești. Ei și? Din aceste interese naționale ale noastre rezultă un drept pentru noi de-a ne amesteca în lucruri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lucrul acesta. Fie cineva 112 {EminescuOpXIII 113} ateu și păgân, când va auzi muzică de Palestrina sentimentul întunecos, neconștient al creștinătății îl va pătrunde și păgânul sau ateul va fi, pe cât ține impresia muzicii, creștin pîn-în adâncimile sufletului. Și limba strămoșească e o muzică; și ea ne atmosferizează cu alte timpuri, mai vrednice și mai mari decât ticăloșia de azi, cu timpuri în care unul s-au făcut poporul și una limba. Suta a șaptesprezecea e purtată de ținta de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
directorate de bancă. Răposatul Strat avea dreptate admirând natura democrației române. Democrată la dări, arhiaristocratică la lefuri. Aci unul ia drept leafă de la națiune, numai pentru că aplică abecedarul, ceea ce Filipescu - vulpe abia o fi avut ca venit de pe moșiile sale strămoșești; iar noua aristocrație are trebuințe înzecit de mari, pe cari le împlinește din banul public, decât aristocrația veche, ale cării trebuințe apelau la averea proprie, iar nu la buget. [6 mai 1882] ["ÎN ȘEDINȚA DE VINERI A CAMEREI"] În ședința
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
articole străine de lux naște într-o societate primitivă cum e a noastră pofte și trebuințe cu totul disproporționate cu puterea ei [de] producere și că, atunci când această din urmă nu ajunge pentru a acoperi trebuințele nouă, se atacă capitalul strămoșesc, trec moșiile în mâna străinilor sau se încarcă cu sarcini ipotecare, scăzîndu-se astfel însuși capitalul fix al poporului. Dacă însă produsele importate sunt în stare a altera atât de mult gusturile și trebuințele oamenilor încît toți acei industriași cari le
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
iau curăturile și i se dă în schimb pădure. S-au restrâns dreptul de pășune, încît numărul vitelor de muncă a scăzut în proporții enorme. Sate deposedate, familii aruncate pe uliți, mii de locuitori amenințați a fi alungați din vetrele strămoșești - iată justiția, iată administrația maghiară. Pe de altă parte cârciumele constituie un privilegiu, evreii le arendează și acolo - și debitează băuturile lor nesănătoase; populațiunea română descrește și degenerează. Și, deasupra acestei mizerii produse în mod artificial de cătră înțelepciunea de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
populare, tendență substituită, care dă circulării caracterul unei denunțări aproape. Mai întîi se zice că adunările "au un caracter politic". Daca e neapărat de-a li se atribui un asemenea caracter, am întreba de când românii în țara lor proprie și strămoșească au căzut, prin vro sentență judiciară, sub interdicțiune politică, de când li s-a detras numai lor liberul exercițiu al dreptului întrunirilor, garantat chiar de-o Constituție ca cea ungară, în cari să poată discuta liberi și neîmpiedecați atentatul făcut asupra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rang academic și se va înființa în București o capelă în care serviciul divin se va celebra în românește, conform cu ritul oriental, de cătră niște preoți români uniți cu biserica papală. Papa nu voiește să ne ia naționalitatea, ci religia strămoșească... Ce vor însă cei din Viena și cei din Pesta?! În numărul de la 1 iunie, "Allgemeine Zeitung" din Munich publică, sub titlul: Propaganda catolică la slavii de sud un articol cu desăvârșire asemănat celui publicat de noi sunt acum opt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de eroi în capetele acestor reptile, acestor agenți provocatori ai străinătății. O Doamne, Doamne, că mare mult ne-ai uitat! Tu, scutul Creștinătății și cetatea Crucii, ai ascultat pe un C. A. Rosetti care-și bate joc de legea Ta strămoșească și care ca mâni se va îngropa ca patrupedele, fără preot și fără lumină. Tu, care de patruzeci de ori, în patruzeci de bătălii te-ai aruncat în rândul întîi al oștirii, căutând martiriul pentru țară, asculți oameni pentru cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Guide to 50 British Novels al lui Abraham Lass: Imediat după conceperea lui Tristram, care s-a petrecut undeva între prima zi de duminică și prima zi de luni din martie 1718, tatăl acestuia a călătorit de la Shandy Hall, moșia strămoșească, la Londra, călătorie pe care sciatica de care suferea îl împiedicase să o facă pînă atunci [...]. În noaptea în care se naște Tristram, tatăl său și unchiul Toby dezbat confortabil o problemă complicată și interminabilă în fața unui foc voios. Cînd
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
productivitatea scăzută, în timp ce pe plan cultural se sublinia analfabetismul. Vulcănescu considera însă că afirmația inferiorității culturale era și ea neîntemeiată, atât timp cât țăranul stăpânește în întregime orizontul său spiritual, orășeanul fiind specializat, orientat doar către anumite aspecte. În plan juridic, obiceiurile strămoșești, iraționale, complicate și greoaie marcau de asemenea negativ. Inferioritatea politică ar fi fost observabilă în dezinteresul față de treburile publice, rezistența la schimbare și lipsa conștiinței cetățenești. Dintre toate acestea, Vulcănescu îi acordă o relativă întemeiere doar inferiorității tehnice. Arată însă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
specifice satului. 2. Practici culturale * purtarea portului popular; * apartenența la un grup artistic (cântec, dans, etc.); * preferințe muzicale (populară, ușoară, clasică, manele, etc.); * practici religioase: postul, rugăciunea, mersul la biserică (frecvența); * opinia asupra modului în care se păstrează azi graiul strămoșesc; * păstrarea obiceiurilor strămoșești; * organizarea de activități în sat pentru transmiterea acestor obiceiuri, tradiții copiilor; * menționarea câtorva obiceiuri pe care subiectul le-a învățat de la părinți și le-a transmis copiilor săi; * existența unor obiceiuri, tradiții care s-au pierdut; * aparatură
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Practici culturale * purtarea portului popular; * apartenența la un grup artistic (cântec, dans, etc.); * preferințe muzicale (populară, ușoară, clasică, manele, etc.); * practici religioase: postul, rugăciunea, mersul la biserică (frecvența); * opinia asupra modului în care se păstrează azi graiul strămoșesc; * păstrarea obiceiurilor strămoșești; * organizarea de activități în sat pentru transmiterea acestor obiceiuri, tradiții copiilor; * menționarea câtorva obiceiuri pe care subiectul le-a învățat de la părinți și le-a transmis copiilor săi; * existența unor obiceiuri, tradiții care s-au pierdut; * aparatură electrocasnică în posesie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și bărbații, tinerii și bătrânii) 45. (F4) Există în satul dumneavoastră obiceiuri mai deosebite cu ocazia anumitor sărbători din an? Povestiți despre ele. 46. (F5) Oamenii din sat se mai îmbracă în portul popular? 47. (F6) Cum se păstrează graiul strămoșesc în satul dumneavoastră? 48. (F7) Există obiceiuri mai deosebite la nunți, botezuri, înmormântări? Recomandarea de către subiect a unor posibili informatori. ANEXA 3 1. Vârsta încheierii studiilor în diferite țări europene Sursa datelor: EVS 1999 2. Itemii din EVS 1999 ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a conduce un stat. Fără concursul unor oameni devotați cauzei, al unor prieteni de nădejde, consideram o asemenea întreprindere de nerezolvat. Dar asemenea oameni nu erau ușor de găsit. Statul nostru trecea printr-o criză a obiceiurilor și a rânduielilor strămoșești. Pe de altă parte, a le repune cu ușurință în drepturi, nici așa ceva n-ar fi fost bine. Legile scrise de odinioară și cutumele erau în continuă decădere, așa încât eu, la început plin de însuflețire să fac o carieră politică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Anghelescu, Gh.F., Ioniță, Șt. (coord.) (1999), Viața religioasă din România, Editura Paideia, București. Antim, R. (1996), Societatea „Martorii lui Iehova” în contextul fenomenului sectar, Editura Arhidiecezană, Cluj-Napoca. Antoche, I. (2000), Religia și știința puse în slujba lui Dumnezeu, Editura Credința Strămoșească, București. Barbu, D. (2000), Firea românilor, Editura Nemira, București. Barnard, C.I. (2003), Funcțiile executivului, Editura Cartier, Chișinău. Bădulescu, D. (2001), Împărăția răului: New Age, Editura Christiana, București. Berar, P. (1976), Religia în lumea contemporană, Editura Politică, București. Berea, C. (2004
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1907 - mai ales cînd vedem numărul mare al românilor care emigrează la America și dintre care puțini sînt care se mai reîntorc. Și pentru Împiedicarea acestui rău nu e destul să dăm sfaturi poporului, Îndemnîndu-l să nu-și părăsească vatra strămoșească, ci trebuie să lucrăm cu toate puterile noastre pentru Înlăturarea cauzelor emigrării oamenilor noștri peste ocean. Oricît s-ar simți de slabi conducătorii firești ai poporului român, au totuși destule mijloace pentru a reduce la minim numărul emigranților români care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
carte de atmosferă și o monografie poematică. Evocarea se oprește uneori asupra unor detalii de ordin lexical, folcloric și etnografic. SCRIERI: Corabia autohtonă, București, 1969; Măști de zăpadă, Timișoara, 1973; Vacanța perpetuă, București, 1975; Tărâmul de flacără, Timișoara, 1976; Paloșul strămoșesc, București, 1977; Privighetoarea albă, București, 1979; Voicu și craiul șerpilor, Timișoara, 1980; Nălucile de aur, București, 1980; Orarul păstrăvului și al mierlei, București, 1982; Albastra putere a lirei, Timișoara, 1984; Aur și scrum, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Timișoara, 1987. Repere
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
ființă Societatea muzicală „Armonia“, un activist important al ei fiind compozitorul, dirijorul și actorul Tudor Flondor. La începutul secolului XX, țăranii din mai multe sate românești s-au organizat în Arcășii, care prin activitatea lor au cultivat limba și datinile strămoșești în zona rurală. Românii din Bucovina au întemeiat și alte societăți, precum Societatea cantorilor bisericești „Lumina“, Societatea pedagogică română din Bucovina, Școala Română din Suceava, Societatea corală „Ciprian Porumbescu“ și multe altele. Un moment important pe calea emancipării naționale a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și socială a românilor, progresul economic și cultural. Istoria constituia, în viziunea sa romantică, temeiul înțelegerii destinului unui popor. De aceea el s-a îndreptat mai întâi spre studierea trecutului românilor, pentru a descoperi alcătuirile sociale specifice, tradițiile și obiceiurile strămoșești, dar și pentru a extrage premisele realizării idealurilor de înnoire. Istoria, limba comună și tradițiile reprezentau chezășia păstrării naționalității în fața oricăror presiuni din afară. Schimbările care asigură progresul societății trebuie să pornească de la ceea ce este viabil în tradiția națională, făcând
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
vor popula, în literatura noastră, și alte scrieri. G. întemeiază cu nuvelistica lui o tradiție. Se poate spune că îi premerge lui Mihail Sadoveanu. Țăranul, cu mentalitatea și obiceiurile, cu superstițiile și credința lui, purtător al înțelepciunii și al virtuților strămoșești, pătrunde acum - într-o lumină idilică - în proza românească (Astronomul și doftorul, Petrea Dascălul). O vână a talentului lui G. se vădește în istorisirile de vânătoare. Ca peste ani la Sadoveanu, personajele, oameni istoviți de alergătură, se dedau, pe la popasuri
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
adesea lipsa de profunzime. Cunoscător al mediului sătesc, D.-D. încearcă să lămurească probleme legate de specificul etnic și de situația țăranilor. Așa apare, în 1903, broșura Avem cu ce să ne mândrim. În capitole despre grai, cântec și moșia strămoșească, schița de istorie și teorie etnofolclorică a românilor este bogat ilustrată cu fragmente de cântec popular. Perioada tulburărilor țărănești din 1907 avea să-i inspire alte două texte: O părere în chestia țărănească (1907), în care, nepărtinitor, preconizează rezolvarea crizei
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
pentru „cea mai bună tălmăcire dintr-o limbă străină apărută în 1985 în Japonia”, și Shokei no mori [Pădurea spânzuraților] (1998). În Ion l-a impresionat nu drama protagonistului, ci a învățătorului Herdelea, exclus din învățământ pentru că își apăra limba strămoșească. În diverse periodice și antologii a publicat traduceri din scrierile lui D. R. Popescu, Gib I. Mihăescu, Urmuz, Ruxandra Niculescu, Adrian Rogoz, Horia Aramă, Vladimir Colin, Gheorghe Săsărman. Traduceri: Rumania no minwa [Antologie de basme românești], Tokio, 1978; Mircea Eliade
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
intenționează să fie un recviem pentru satul românesc, iar în figura, memorabilă, a lui Simion Albu, ciobanul dârz, profilat în fața casei sale înconjurate amenințător de blocuri, S. sintetizează semnificațiile dramei. Densitatea textului vine din perfecta susținere a temei - stingerea vetrei strămoșești - pe conflictul dintre acest ultim mohican al ruralității și partizanii tot mai numeroși ai „progresului” istoric. Dar piesa este viabilă estetic numai până la actul al III-lea, care aduce o neverosimilă răsucire a protagonistului. Conflictul se „rezolvă” prin cumpărarea de către
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
1938), raționalitatea creației, a firii omenești și a lumii în genere - totul dezvoltându-se în lucrări ce realizează o remarcabilă sinteză de teologie dogmatică a Bisericii Ortodoxe. Preocupat de mersul prin timp al ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în Transilvania (Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Făgărașului, Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii și
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]