4,708 matches
-
spiritualitate și ritual. Pe de altă parte, „un număr de cercetărori științifici moderni au dovedit cu date copleșitoare că religia nu s-a dezvoltat nici din animism, nici din magie, nici din totemism, ci își are originea într-o amintire străveche, prezentă pretutindeni la popoarele vechi, că Ființa Supremă a creat lumea și omul și că o vreme a avut o relație personală cu omul, aici pe pământ.” „Amintirea străveche” Din păcate, zeificarea rațiunii și a științei a condus la îndepărtarea
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
magie, nici din totemism, ci își are originea într-o amintire străveche, prezentă pretutindeni la popoarele vechi, că Ființa Supremă a creat lumea și omul și că o vreme a avut o relație personală cu omul, aici pe pământ.” „Amintirea străveche” Din păcate, zeificarea rațiunii și a științei a condus la îndepărtarea societății contemporane de această „amintire străveche” și „s-a ajuns să se creadă că prin rațiunea umană și prin descoperirile ei numite știință, omenirea se va elibera de orice
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
că Ființa Supremă a creat lumea și omul și că o vreme a avut o relație personală cu omul, aici pe pământ.” „Amintirea străveche” Din păcate, zeificarea rațiunii și a științei a condus la îndepărtarea societății contemporane de această „amintire străveche” și „s-a ajuns să se creadă că prin rațiunea umană și prin descoperirile ei numite știință, omenirea se va elibera de orice credință în supranatural și își va crea astfel, o societate avansată, o societate ideală. Fiindcă Europa era
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
să se dea împotriva Bibliei.” De aceea, în continuare, autorul ne oferă o serie de fundamente transculturale cu privire la autenticitatea Sfintelor Scripturi și la modul în care putem să intrăm într-o relație personală cu Dumnezeu, așa cum este menționat în „amintirea străveche” ce poate fi identificată în geneza tuturor popoarelor lumii. Astfel, Iosif Țon ne prezintă principalele teme ce apar în cuprinsul Vechiului Testament, conturând esența închinării la Viul Dumnezeu, precum și decăderea poporului evreu de-a lungul veacurilor, ajungând la forme de
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > LA MULȚI ANI ROMÂNIA! LA MULȚI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Inima străveche a țării... La Alba Iulia în Cetate, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională a proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Și tot aici, s-a cântat atunci „Deșteaptă-te, române!”, devenit astăzi imnul de stat al României. La 1 Decembrie
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
Alba Iulia în Cetate, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională a proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Și tot aici, s-a cântat atunci „Deșteaptă-te, române!”, devenit astăzi imnul de stat al României. La 1 Decembrie 1918, în inima străveche a țării s-a înfăptuit Marea Unire, cea mai mare dintre minuni. Și, iată că îmi vin în minte niște versuri dintr-o poezie pe care am scris-o în anul 1988 pentru fetița mea Monia, cu ocazia zilei Unirii
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
și nici în stilul filmelor de sâmbătă seara, deoarece autoarea cunoaște și chiar ne introduce în misterul cosmic al unui asemenea eveniment. Chiar dacă o face cu o fină ironie la adresa unor tradiționaliști care dansează în ritmuri antrenante îmbrăcați cu ținutele străvechi din mătase neagră purtând uneori căciuli din blană de samur la temperaturi cu totul diferite față de cele din locurile de origine, știe cu precizie cum să ne prezinte sentimentele de bucurie, dar și de grijă, uneori chiar umbrite de o
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343877_a_345206]
-
un sacrificiu absolut necesar perpetuării vieții. Iar acest lucru, cel mai bine îl știu, evident, femeile. Descrierea ceremonialului cu care este înconjurată mireasa, actul cununiei și ceea ce se petrece în spațiul rezervat, în spiritul tradiției, femeilor, duce cu gândul la străvechile mistere ale acestui ritual. Totul cu acea delicatețe și sensibilitate de care sunt capabile, o spun chiar dacă mă repet, numai femeile. În context, tehnica punctelor de vedere aduce în atenția cititorului experiențele personajelor principale, derulate de-a lungul timpului. Unele
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343877_a_345206]
-
Vereș Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Acad. Emil Burzo, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, s-a născut în 30 iulie 1935, în Moreni (Dâmbovița). Fiu al inginerului Teodor Burzo, mara¬mureșean dintr-o străveche familie nobiliară din Suciul de Sus, și al Mariei (fiica pr. Emil Sigarteu), Emil Burzo a absolvit ca șef de promoție Liceul „G. Barițiuˮ (1952), apoi Facultatea de Mecanică (1958) și Facultatea de Fizică (1969). Imediat după terminarea liceului, a
ACADEMICIANUL EMIL BURZO A ÎMPLINIT 80 DE ANI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344013_a_345342]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > GEORGE PETROVAI - AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Reflexoterapia - străvechiul mijloc de lecuire fără leacuri În dialogurile anterioare am pus în evidență două din căile prin care doctorul Dragomir a acționat întreaga viață pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirii semenilor săi: calea profesională de reputat medic igienist (controlul riguros al alimentelor) și pasiunea
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
Poezie > Sonete > LEGILE ZAMOLXIENE ÎN 45 DE SONETE - PRIMA SERIE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Prolog: Din Legea Legilor prin vremi De vremuri din vechime, Neam pentru neamuri te întremi, Străveche Românime! De șase mii de ani, veget Pe tronul marii Dacii, Zamolxe - rege, zeu, profet, Ocârmuiește bacii Și strajnicii apărători De neam și de meleaguri, Din zei cu toți coborâtori, Cu cap de lup pe steaguri. Iar Legile ce le-
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului PERSONALITĂȚI ALE LOVIȘTEI FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI MITE MĂNEANU În mijlocul Țării Loviștei, străveche țară românească, înfrățită istoric din primele secole ale mileniului al doilea cu o altă țară românească, ” Terra Zeurini”- Țara Severinulu, se află POSADA. Interersanta zonă pentru echipa de cercetători din Craiova(Universitate), Drobeta Tr Severin, Rm. Vâlcea, venită în vara
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
Națiune ??? Să aruncăm apoi și o privire asupra legăturii sale înflăcărate, intrinsece, adânc responsabile, profund naționaliste, a relației dintre Națiune (comunitatea prezentă) și Stat, aprofundând rolul etnicului, al cetățeanului, al pseudo patriotului, al Neamului, sensul unor toponime, pravile, drepturi vechi, străvechi, legi ale pământului, nescrise, ci moștenite din străbuni, etc. Destinul poetului, filosofului, profetului Mihail Eminescu poartă pecetea Duhului Sfânt, astfel că aura înțelepciunii Geniului rămâne pururi prezentă și evidentă oricărei epoci istorice: „ ... Adeseori am enunțat în coloanele noastre un adevăr
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
feminitate. “Dragoste de Cernăuți”, deși este o povestire, ne pare fi un roman, desigur un micro român, fiind una dintre puținele proze din literatura română dedicată zonei Cernăuțiului ce era parte a regatului Moldovei condus de Ștefan cel Mare, teritoriu străvechi al românilor moldoveni, acum aflat în componență Ucrainei....” 1'. Escritor, periodista, editor Juan Alborná Salado, U.S.A. & Cuba en “ REVISTA LITERARIAS SIGLO XXl“: La presentacion en “Primera plana“ del libro de la escritora internacional Cornelia Păun Heinzel: "El cartero nunca más
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
sincer Ce nu mimează doar un rol! Nu m-am gândit că undeva Se va naște ceva frumos, Când potrivirea, este cineva Care sa logat în cosmos! Există suflete pereche, Ce se găsesc din când în când, Care din vremea străveche Se profilează, ne-apar în gând... O potrivire-n gând și suflet, Din al inimii ascuns unghier, O rază cu-un spectru violet Mă inundă, mă face prizonier! Este vocea iubirii ce se leagă În mii de ițe în suflete
DESTIN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342990_a_344319]
-
steagul și l-ați bătut în cuie de martir pe trupul dumneavoastră, dând marele semn de chemare străjerilor de neam, obosiți prin cotloanele istoriei. Grigore Vieru Basarabie,/ Trecută prin foc și sabie./ Pământule, tu cel de glorii,/ Te caut prin străvechi istorii,/ Ca-n vremea noastră, de acuma,/ Ce-a mai rămas din tine? Huma!/ Doar huma cu de aur fire,/ Ce, de atâta siluire,/ Degrabă nici pe ea, o, Doamne,/ N-o vom cunoaște-n veri și toamne./ Ridică-te
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
ei aproape./ Ci să nu închideți cartea,/ Ca pe recile-mi pleoape./ S-o lăsați așa deschisă,/ Ca băiatul meu ori fata/ Să citească mai departe/ Ce n-a reușit nici tata./ Iar de n-au s-auză dânșii/ Al străvechii slove bucium,/ Așezați-mi-o ca pernă,/ Cu toți codrii ei în zbucium. Lili Bobu Un post-scriptum la Eminescu? Grigore Vieru Descoperindu-l pe El mi-am descoperit sufletul. Dacă a existat cândva România ca Imperiu, acel Imperiu se numește
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
la poartă. Mama - fântâna, adâncul și înaltul, femeia - aripă, femeia - teiul, istoria în curgerea evenimentelor ei tragice. Icoana mamei adună în ea, ca într-un altar al sacralității: satul, copilăria, casa părintească, iubita, izvorul, lacrima, pâinea, ploaia. Grigore Vieru Un străvechi proverb spune: ,,Cum Dumnezeu nu poate fi pretutindeni, El a inventat mama.” Dintre toate religiile, cea mai frumoasă este mama. Și eu țin atât la mama,/ Că nicicând nu îndrăznesc/ Dumnezeul din privire/ Să mă vâr să-l mâzgălesc. Lili
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
steagul și l-ați bătut în cuie de martir pe trupul dumneavoastră, dând marele semn de chemare străjerilor de neam, obosiți prin cotloanele istoriei. Grigore Vieru Basarabie,/ Trecută prin foc și sabie./ Pământule, tu cel de glorii,/ Te caut prin străvechi istorii,/ Ca-n vremea noastră, de acuma,/ Ce-a mai rămas din tine? Huma!/ Doar huma cu de aur fire,/ Ce, de atâta siluire,/ Degrabă nici pe ea, o, Doamne,/ N-o vom cunoaște-n veri și toamne./ Ridică-te
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
ei aproape./ Ci să nu închideți cartea,/ Ca pe recile-mi pleoape./ S-o lăsați așa deschisă,/ Ca băiatul meu ori fata/ Să citească mai departe/ Ce n-a reușit nici tata./ Iar de n-au s-auză dânșii/ Al străvechii slove bucium,/ Așezați-mi-o ca pernă,/ Cu toți codrii ei în zbucium. Lili Bobu Un post-scriptum la Eminescu? Grigore Vieru Descoperindu-l pe El mi-am descoperit sufletul. Dacă a existat cândva România ca Imperiu, acel Imperiu se numește
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
la poartă. Mama - fântâna, adâncul și înaltul, femeia - aripă, femeia - teiul, istoria în curgerea evenimentelor ei tragice. Icoana mamei adună în ea, ca într-un altar al sacralității: satul, copilăria, casa părintească, iubita, izvorul, lacrima, pâinea, ploaia. Grigore Vieru Un străvechi proverb spune: ,,Cum Dumnezeu nu poate fi pretutindeni, El a inventat mama.” Dintre toate religiile, cea mai frumoasă este mama. Și eu țin atât la mama,/ Că nicicând nu îndrăznesc/ Dumnezeul din privire/ Să mă vâr să-l mâzgălesc. Lili
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
-și făcea. N-a pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite, din trup și-a înălțat suflet la Domnul. Eu scriu ce știu din cărțile citite, de Domnitorul Ștefan-Voievodul. În istorie intrând biruitor, e-ntâmpinat cu trâmbițe și torțe. Dangăt de clopot bătând răsunător, anunță
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
Parcă am fi la fața locului, în acel timp, cînd trăia împăratul Galeriu, pe carel-l vedem pășind prin curtea palatului, urcând scările, vorbind cu slujitorii: “Arhitectura Palatului Romuliana se adresa văzului ca un simbol, cu artele reprezentate aici, prin scrierea străveche, semnele fiind ele însele o fixare a limbajului. În lumea terestră, arhitectura a constituit întotdeauna un semn de civilizație. Și Felix Romuliana a rămas cel mai important exemplu de conservare a arhitecturii tradiționale a palatelor, care au rezistat incursiunilor barbare
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
patru și cinci“ din Tratatul de pace ruso-turc încheiat în București, la 16/28 mai 1812 (extrase din Documente turcești privind istoria României, vol. III, 1791 - 1812, București, 1986, p. 361 sq.), articole care atrag atenția asupra limitelor geografice ale străvechii provincii, ale „țării de râuri/munți“, din Pelasgo- > Valaho-Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, Bassarabia (pe hărțile străvechi, cum s-a mai spus, toponimul este caligrafiat „mai înrădăcinat în semnificat“, Bessarabia, adică „deșertul“/„arabia“ neamului bessi-lor - trib pelasgo- > valaho-dac, „spaima hunilor“, îndeosebi, ce a
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
mai 1812 (extrase din Documente turcești privind istoria României, vol. III, 1791 - 1812, București, 1986, p. 361 sq.), articole care atrag atenția asupra limitelor geografice ale străvechii provincii, ale „țării de râuri/munți“, din Pelasgo- > Valaho-Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, Bassarabia (pe hărțile străvechi, cum s-a mai spus, toponimul este caligrafiat „mai înrădăcinat în semnificat“, Bessarabia, adică „deșertul“/„arabia“ neamului bessi-lor - trib pelasgo- > valaho-dac, „spaima hunilor“, îndeosebi, ce a „ținut sub control“ migrațiile de la Dunărea de Jos, nume la care face trimitere și
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]