1,448 matches
-
tributal deja existent (teoria statului la substituție), formele de exploatare se modifică, tinzând să intre în acord cu specificul fărâmițat al producției agricole. Tributul este treptat înlocuit cu proprietatea feudală de tip european. În relația cauzală dintre productivitatea muncii și stratificarea socială, productivitatea pare să fie un factor de tipul P. Ea afectează posibilul acțional: sub nivelul asigurării subzistenței, neexistând nici un plusprodus, nu există nici un obiect al exploatării. Apariția plusprodusului determină stratificarea societății (Engels, 1967, și verificarea acestei ipoteze de către Sahlin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip european. În relația cauzală dintre productivitatea muncii și stratificarea socială, productivitatea pare să fie un factor de tipul P. Ea afectează posibilul acțional: sub nivelul asigurării subzistenței, neexistând nici un plusprodus, nu există nici un obiect al exploatării. Apariția plusprodusului determină stratificarea societății (Engels, 1967, și verificarea acestei ipoteze de către Sahlin, 1958). Teoria lui Luis Coser (1969) asupra cauzelor violenței ne oferă un alt caz foarte clar. Atunci când obiectivele individuale împărtășite de către colectivitate nu pot fi realizate prin mijloace legitime, dar există
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se desfășoară în cadrul familiei (la domiciliu) sau, în fine, dacă are un caracter sezonier, desfășurându-se în alte locuri decât în cel de rezidență (marinăritul), sistemul de obținere a bunurilor necesare, tipul de proprietate, sistemul de servicii sociale, tipul de stratificare socială etc. Toate acestea sunt aspecte esențiale pentru înțelegerea organizării familiei. Dacă femeia este atrasă în sistemul productiv sau este orientată doar spre realizarea funcțiilor din cadrul familiei este, de asemenea, o condiție ce influențează organizarea vieții de familie. Analiza contextului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exemple. Sistemul industrial/tipul de familie. Este clasică din acest punct de vedere analiza lui Talcott Parsons (Parsons și Bales, 1955). Sistemul industrial, argumentează Parsons, este compatibil cu familia nucleară și incompatibil cu familia extinsă. În societățile tradiționale, în care stratificarea socială se realiza pe principiul castelor, relațiile de rudenie reprezintă instrumentul principal al dobândirii statutului social. Într-un sistem industrial, statutul social este dobândit prin performanțele individuale, fapt incompatibil cu familia extinsă și cu importanța mare acordată relațiilor de rudenie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reproduce, în generația următoare, statutul social sau de a atinge unul superior) în țări ca Franța, Japonia, Germania, țările scandinave,SUA, ei constată lipsa diferențelor semnificative, în ciuda diferențelor mari din alte planuri: nivel de dezvoltare economică, diferențe de tradiție a stratificării sociale (barierele dintre caste sunt tradițional mai marcate în Europa decât în SUA). Douăzeci de ani mai târziu, Raymond Boudon (1979) constată că structura mobilității sociale rămâne aproximativ aceeași în respectivele țări, deși între timp a avut loc o importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceeași în respectivele țări, deși între timp a avut loc o importantă creștere economică și, mai ales, o spectaculoasă dezvoltare a învățământului, o largă democratizare a acestuia. Boudon sugerează că ar exista un mecanism structural mai profund de reproducere a stratificării sociale, care este responsabil de această constanță surprinzătoare a mobilității sociale în ciuda variației celorlalte condiții contextuale. În ultimele decenii s-au întreprins numeroase măsurători ale gradului desatisfacție/insatisfacție cu viața: în diferite țări, în diferite grupuri sociale. Surprinzător este faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele diferențierii etnic-culturale coincid cu sau sunt utilizate ca bază a stratificării sociale, drept criteriu al distribuirii inegale a resurselor. Conflictele etnice sunt deci expresia conflictelor sociale. Discriminările și diferențierile etnice sunt în fapt discriminări social-economice. Este ceea ce unii desemnează prin metafora „colonialismul intern”. Distincțiile de culoare, de tradiție, de religie, de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exterior respectivului sistem, dar care îi afectează în mod clar dinamica. Familia nu poate fi analizată dacă nu se iau în considerare o serie de factori structurali ca: nivelul de productivitate a muncii, tipul de proprietate asupra mijloacelor de producție, stratificarea socială și criteriile sale, tipul de producție. Analiza lui Friedrich Engels (1967b) a dinamicii familiei monogame în diferitele tipuri de societăți reprezintă un exemplu clasic din acest punct de vedere. Războiul afectează sensibil structura demografică a populației, creând dezechilibre în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
număr de fenomene sociale: natalitate, divorțuri, moravuri, delincvență, locuri de muncă. Nivelul de dezvoltare economică reprezintă, de asemenea, un puternic factor structural care trebuie luat în considerare în explicarea, practic, a tuturor fenomenelor sociale: mod de viață, participare la cultură, stratificare socială, sistem politic etc. Sociologia marxistă a explorat pe larg tipul de proprietate asupra mijloacelor de producție ca factor structural important în explicarea unui mare număr de fenomene sociale. De multe ori, ideea de factor structural nu se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate. • Teoria stimulării performanțelor. Teoria funcționalistă a stratificării sociale argumentează că pentru stimularea unor performanțe ridicate în profesiile înalt calificate, care prezintă o mare importanță pentru colectivitate, ocupanții acestora trebuie stimulați cu condiții de viață mai bune. Din această teorie decurge necesitatea unui nivel al calității vieții mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de percepere a temporalității, de raportare la trecut, prezent și viitor. Particularitatea istoriografiei egiptene antice ar fi explicată de sociolog în termeni relativ diferiți de cei ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale și a sistemului politic egiptean extrem de centralizat. Aceasta poate explica de ce faraonul reprezenta figura centrală. În aceeași manieră se pot determina cauzele sociale ale dezinteresului pentru viața socială și orientarea predominantă spre lumea „de dincolo”. Din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timp la formarea unei culturi comune: limbă comună, religie, obiceiuri și tradiții comune. Cu alte cuvinte, pe un teritoriu relativ larg se constituie o populație cu un profil etnic relativ omogen. • Geneza procesului: dezvoltarea economică internă duce la diferențiere și stratificare socială în interiorul fiecărei comunități. Se profilează o organizare socială de exploatare, în care o clasă socială exploatatoare își dezvoltă tot mai mult instrumentele sale de exploatare administrativ politice. Acest proces duce, pe diferite căi, în timp, la centralizarea politică a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reglementată de un aparat administrativ central (forțele de producție au un puternic caracter social, cum se exprima Marx) - de exemplu, o agricultură bazată pe irigații sau o economie fundată, în principal, pe exploatarea prin forță militară a altor comunități -, atunci stratificarea socială se va funda nu pe proprietatea privată, ci pe poziția în ierarhia politico-administrativă; dacă, dimpotrivă, procesul de producție are un caracter fărâmițat, atunci proprietatea privată va reprezenta baza organizării sociale, cu toate consecințele sale. O asemenea ipoteză exclude deci
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru probarea acestor ipoteze îl constituie evoluția feudalismului românesc. Henri H. Stahl a argumentat pe larg teoria „statului de substituție” în geneza instituțiilor feudale românești (Stahl, 1969, 1972, 1977). Această teorie are implicații extrem de importante pentru înțelegerea procesului complex de stratificare socială de la noi. Prima sa consecință este că procesul de stratificare are o origine externă predominantă. Tătarii au organizat un sistem economico-administrativ relativ închegat de exploatare: impozite percepute de la fiecare comunitate sătească, impozite asupra activității comerciale impuse la „vaduri” etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Stahl a argumentat pe larg teoria „statului de substituție” în geneza instituțiilor feudale românești (Stahl, 1969, 1972, 1977). Această teorie are implicații extrem de importante pentru înțelegerea procesului complex de stratificare socială de la noi. Prima sa consecință este că procesul de stratificare are o origine externă predominantă. Tătarii au organizat un sistem economico-administrativ relativ închegat de exploatare: impozite percepute de la fiecare comunitate sătească, impozite asupra activității comerciale impuse la „vaduri” etc. Sistemul social rezultat era deci caracterizat printr-odublă trăsătură: pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Tipul relațiilor de producție are, la rândul său, o influență activă asupra dezvoltării forțelor de producție, dar raportul cauzal are un sens clar: ele sunt determinate. Relațiile de producție,considerate relații sociale fundamentale, determinate în raport cu toate celelalterelații sociale, reprezintă baza stratificării societății, a împărțirii ei în clase și grupări sociale distincte, cu orientări, interese distincte. Baza economică, relațiile de producție, determină profilul suprastructurii, al instituțiilor (politice, juridice, morale, religioase), cât și al ideologiei (conștiința politică, juridică, morală, filosofică, artistică, religioasă). Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
experiență prestructurant specific, Însușit de către fiecare, prin intermediul căruia fiecare nouă experiență posibilă primește o formă și un loc prestabilite până la un anumit punct.” (Mannheim, 1928/1990, 51) Fiecare generație, participând numai la o secvență limitată a procesului istoric, reprezintă o „stratificare a experienței”. Actualizarea unei generații potențiale În generație efectivă nu se face În mod sistematic, doar prin simplul motiv că e supusă condițiilor istorice: accelerarea schimbării sociale este un factor important pentru realizarea potențialităților inerente poziției de generație. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înlocuiesc progresiv În diferite domenii ale vieții sociale. În consecință, tranzițiile de la o etapă a vieții la alta comportă transformări În raporturile dintre generații. Din această perspectivă, am putea vorbi despre o problemă socială generațională În mileniul trei? Despre o stratificare socială cu o poziționare la limita inferioară a tinerilor, a vârstnicilor, a femeilor și a imigranților? Cu siguranță că da, iar dacă ne referim numai la tineri, este suficient să analizăm perioada de la Revoluția rusă și până la evenimentele din mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plan cunoștințe și repere riguroase care sunt indispensabile pătrunderii În acest univers multidisciplinar și util al sociologiei, antropologiei, economiei și psihologiei sociale. Pătrunderea În fiecare dintre aceste domenii ale cunoașterii, analizând spațiul de relații dintre ele, În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc la punerea În valoare a grilelor de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cardiace, definită ca scădere a frecvenței cardiace cu ≤ 18 bătăi/minut după exercițiul fizic. În plus, studiul a dovedit că anomalia recuperării frecvenței cardiace după efort reprezintă un predictor independent al mortalității de orice cauză la pacientul vârstnic, util în stratificarea riscului la această categorie de vârstă. Modificările de tip ischemic ale segmentului ST au fost de asemenea semnificativ asociate cu mortalitatea de orice cauză, dar nu reprezintă un predictor independent pentru mortalitate la persoanele vârstnice (25). Cercetări mai recente au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
efort, precum și valoarea frecvenței cardiace la apariția ischemiei reprezintă doi predictori independenți ai riscului de evenimente cardiovasculare (36). Valoarea prognostică a testării de efort la vârstnicii cu insuficiență cardiacă Testarea cardio-pulmonară de efort are un aport important în evaluarea și stratificarea riscului pacienților vârstnici cu insuficiență cardiacă. Un studiu de cohortă la pacienți cu insuficiență cardiacă, cu vârsta peste 70 de ani, urmăriți pe o perioadă cu mediana de 47,7 luni, a arătat că, pe lângă clasa funcțională NYHA, panta pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
2009, Parikh și colaboratorii săi au evaluat rolul prognostic al VO 2 max măsurat prin testare de efort cardio-pulmonară în evaluarea supraviețuirii pacientului vârstnic cu insufi- ciență cardiacă. Analiza retrospectivă, incluzând 396 de pacienți peste 65 de ani, a permis stratificarea riscului pentru evenimente cardiovasculare, deces, necesitatea implantării de dispozitive de asistare ventriculară stângă sau transplantul de cord în urgență, în funcție de valorile VO2 max. Supraviețuirea a variat de asemenea semnificativ în funcție de valoarea VO2 max, cu rate net superioare pentru valori mici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
fenomenele studiate și cu cât mai multă acuratețe și să explice cât mai mult din ceea ce este observabil. În aceasta stă esența principiului despre care vorbeam, atât de trivială cum pare la prima vedere. Să luăm un exemplu, din domeniul stratificării sociale. Dacă tema cercetării noastre este „De ce există inegalitate socială?”, abordarea funcționalistă este, probabil, cea mai potrivită 1. Ea explică felul în care, pentru a funcționa, societatea trebuie să-și diferențieze sarcinile și pozițiile cărora le sunt atașate. Acestea reclamă
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
egală măsură în infecții unice și în coinfecții. În funcție de diagnosticul citologic, HPV a fost decelat în 75,5% din probele cu aspect normal/inflamator, în 87,5% din probele cu ASCUS, 70,37% LSIL și în 90,9% HSIL/carcinom. Stratificarea după gradul de oncogenicitate al HPV și diagnosticul citologic a arătat că în timp ce tipurile oncogene au fost prezente în 100% din cazurile HSIL, numai 41,67% dintre pacientele cu citologie normală sunt infectate cu HPVhr. Coinfecțiile cu mai multe tipuri
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
egală măsură în infecții unice și în coinfecții. În funcție de diagnosticul citologic, HPV a fost decelat în 75,5% din probele cu aspect normal/inflamator, în 87,5% din probele cu ASCUS, 70,37% LSIL și în 90,9% HSIL/carcinom. Stratificarea după gradul de oncogenicitate al HPV și diagnosticul citologic a arătat că în timp ce tipurile oncogene au fost prezente în 100% din cazurile HSIL, numai 41,67% dintre pacientele cu citologie normală sunt infectate cu HPVhr. Coinfecțiile cu mai multe tipuri
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]