1,771 matches
-
den povești ce au auzit unul de la altul...” Trebuie să recunosc, mărite Spirit, că din cele câteva vorbe pe care mi le-ai spus unele fapte s-au limpezit deja în mintea mea. Nu mai departe înțelesul cuvintelor: „țara era stricată”. Rogu-te, deci, mărite Spirit, să-mi spui acum cum pot afla mai multe despre sfintele zidiri care împânzesc aceste meleaguri străbune. - Dacă mi-ai pus o asemenea întrebare, sunt sigur că vrei să afli cu adevărat lucruri noi. Despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Mavrocordat voievod poruncește lui Iordache Rusăt, mare vornic - ispravnicul ținutului Neamț - să cumpere 50.000 bucăți de șindrilă „pentru acoperământul bisericii lui Aron Vodă”, prin 1743 biserica se afla tot în „lipsă și slăbiciune, din tâmplarea vremurilor.” Prin 1784 „era stricată și aproape de cea de istov cădere.” Lucrurile nu s-au îmbunătățit prea mult nici după unele reparații, încât pe la 1885 a rămas în picioare doar biserica „dizgrădită și lăsată în izlaz.” Din neglijență, în timpul reparațiilor, biserica a rămas și fără
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc...de la Vasile (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă.” - După aceasta a venit Stefăniță Lupu voievod, mărite Spirit, care la 7 mai 1660 (7168), dăruiește mănăstirii Hlincea satul Hlincea, împreună cu 15 poslușnici. De asemenea, la 9 mai 1660 (7168), spune: „Dat-am carte...rugătorilor noștri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au ales pe un om bătrân...carile ...știe hotarăle precum stau.” După ce vornicul de poartă Cârstian arată pas cu pas locul vechiului hotar, spune: „Pân-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle pân-aici stricate, ce nu se știe de lucrători sânt stricate au de alții...și s-au tocmit iar la loc...precum au fost de vac.” Dintre zapisele care vorbesc de unele pricini ale călugărițelor de la Socola cu megieșii sare în ochi porunca
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hotarăle precum stau.” După ce vornicul de poartă Cârstian arată pas cu pas locul vechiului hotar, spune: „Pân-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle pân-aici stricate, ce nu se știe de lucrători sânt stricate au de alții...și s-au tocmit iar la loc...precum au fost de vac.” Dintre zapisele care vorbesc de unele pricini ale călugărițelor de la Socola cu megieșii sare în ochi porunca lui Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod către slujbașii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vedeau că sfântul locaș e gata să se dărâme. Asta nu-i numai părerea mea, om bun. Despre această atitudine vorbește și episcopul Melchisedec, după ce a vizitat mănăstirea Hlincea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Deasupra porței sunt chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirii casa ei de pe locul acesteia pentru că egumenul nu i-a luat chirie timp de 16 ani.Dacă Safta a fost scutită de chirie 16 ani Maria armeanca nu a putut plăti chiria 15 ani. Ca urmare, își lasă casa, stricată cum era mănăstirii Dancu. Nici Stana - o țigancă - nu rămâne mai prejos și lasă mănăstirii Dancu o dugheană de pe locul acesteia, aflată în Ulița Cizmăriei. Nici țiganii robi nu le-a lipsit călugărilor de la mănăstirea Dancu. Nu prea mulți, dar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
stat conține în sine germenul ruinei sale și a nimicirii sale. Circumstanțele externe lipsesc. Ele vin, se dezvoltă și ajung curând la maturitate. Încă un pas, încă o lovitură și acest imperiu nu mai există. Acest stat, plin de sucuri stricate, menit spre ruină, ca și imperiul grecesc de odinioară, are să-și afle totuși sfârșitul existenței sale printr-o altă mână, dacă chiar rușii, ca Rumeanțev, Weissmann și Suvorov nu ar exista și chiar de la sine ar trebui să înceteze a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a fost cu mult mai ușor, deprinsesem arta comunicării cu Maia din mers, din relația bunicii cu adulții. Cu limba și comunicarea era o cu totul altă problemă și aceasta pentru că Maia vorbea o română arhaică, aș spune eu, ușor stricată și, de cele mai multe ori, trebuia să faci deducții lingvistice, după care încercam să-i explicăm varianta corectă, dar era suficient de încăpățânată și de cele mai multe ori refuza să primească informația. De pildă, niciodată n-a putut pronunța corect cuvântul „facultate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
care se află casa. În 1914, un vizitator indignat scrie următoarele: nepăsarea și nebăgarea de seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică și o lasă în voia întâmplării să se ruineze cu desăvârșire. Vântul șuieră prin ușile și ferestrele stricate, iar păsările își fac cuibul înlăuntru. E o înfățișare tristă casa aceasta dărăpănată și lăsată în părăsire și e o rușine pentru acei care-l cetesc și-l admiră pe Eminescu. S-au ridicat pretutindeni monumente, s-au scris laude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
e de vreo 8 km. Am văzut halul în care se află casa părintească a poetului, nelocuită și în parte dărăpănată, bisericuța amenințată cu distrugerea, căci ploua în ea, mormintele părinților și celor doi frați în complectă părăsire, cu ostrețele stricate și acoperite de buruieni. Într-un cerc de prieteni, fără nici o nuanță politică, am socotit, că o festivitate ca cea săvârșită a fost interesantă și obligatorie, dar ea se va șterge îndată din amintirea multora. Știam că în alte țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mai bine n-ai mai fi dacă n-ai femeie Să ai și tu copii și să știi de rușine. Tu mamă ce-ai născut copil cu-al tău bărbat, Ce faci tu mamă-acuma, îl da-i la ăl stricat ? Ce face el din viață, ce va zice copilul, Când va auzi asta,că tu l-ai dat la altul, La homosexual, cum o să te privească ? Iară tu ce-i vei spune, nu îți va fi rușine Ce-ai făcut
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Alexandu Vlahuță pe la 1881, intitulate: Cârmacii Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor ghiare-nfipte-n pieptu-ți fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi, Și călări pe tine, țară, se cred zei, aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a coborât doamna Murărașu femeia aceea înaltă, subțire, sfioasă și grațioasă; i-am auzit și urmărit pantofiorii cu tocuri metalice, sunând apăsat și ritmat pe mozaicul dintre etaje, în timp ce balustrada scărilor vibra încet și fals, ca o orgă dezacordată și stricată. Nici ea n-a încetinit, nu s-a oprit, nici măcar n-a privit către ușa deschisă larg... După dânsa a urmat Georgel Davidel, de la Banca Țiriac: l-am auzit când a-nvârtit cheia în broasca ușii sale, când a scăpărat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sau bani? Era o casă de bani acolo. Da, o văzusem sub afișul cu tarife și poftisem și io la ce bunătățuri s-or fi găsit În frigiderul ăla, dar tot părințelul a catadicsit să-mi spună că are Încuietoarea stricată ori a pierdut moșu’ cheile, drept pentru care ține acolo doar un teanc de fișe de lucru și bonuri vechi de deconturi, cu termenele expirate de ani de zile. La ce dracu’ le-o mai ține? Păi nu l-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ăla. În rest, abia de reușea să se spele ea la chiuveta aia din bucătărie care țârâia continuu, că de fii-su nu mai spun. Aveau totuși și un fel de baie, cu closet și duș, și ăla cu robinetele stricate, dar acolo era Întuneric și opriseră apa de la robinetele de pe coloană ca să se asigure că nu-i inundă pe cei de dedesubt. Pepino ăla, vai de steaua lor, nu-mi prea venea să cred că lucrează la o centrală termică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pierzându-le urma. Luna era sus... Căpitanul stătea lungit la pământ, pe spate, cu mâinile sub cap, și-și făcea „apelul” grupului... Cinci !... Doar, cinci... atât, mai suntem... I-on, Sofronie, I-chim, Oan-ță, și...!”, silabisi.. și ca o mașinărie stricată repetă de mai multe ori numele lor... părând a fi mai mulți: „.. Ion, Sofronie, Ichim, Oanță..!”. Îi privea cu atâta drag, așa cum dormeau, pe o parte, doborâți de oboseală și de foame... Îi îmbrățișa și dezmierda, pe fiecare, din ochi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
m-ar fi lovit în piept cu ceva. Cloptul bătu rar, cadențat, de două ori, la rând, vălurind văzduhul, ca și cum ai arunca o bucată de piatră în oglinda apei liniștite. Am tresărit. „Oare n-am întârziat..!”, repetai ca o mașinărie stricată. „ - Nu, nu... mai este până la zece..!” îmi șopti rar, un gând. De-a lungul gardului înalt, de fier forjat, atingându-l în trecere, ca o mângâiere, cu vârful degetelor ca în copilărie, inima incepu să-mi ticăie repede în piept
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
948, când am pornit în lunga viață de pribegi, alungați din școala noastră.. și, drumul noilor zări se deslușeau greu dintre neguri. „.. șaizeci de ani.. șaizeci de ani au trecut, de atunci..!” și, mintea îmi repeta mereu, ca o mașinărie stricată... „șaizeci de ani... șaizeci de ani, au trecut de atunci..!” Sus pe fronton, sub cornișă, cei patru Evangheliști, binecuvântează, propovăduind Cuvântul Evangheliei... „Pocăiți-vă,.. s-a apropiat Împărăția Cerurilor”. Mai jos.. denumirea: „Facultatea de Teologie Ortodoxă”, alterna halucinant, într-o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și răbdătoare... El și scriitorul Vasile Filip, au fost cu ideea acestei întâlniri de suflet. „ - Patru !.. Doar, patru... ca și în Grădină sub „Tei”..”, îmi trecu prin minte.. Și, ca să mi se pară că suntem mai mulți, ca o mașinărie stricată, repetam silabisind numele în gând: „Bis-tri-cea-nu...Fi-lip...Coz-ma.. Bis tri..!”. Dar, oricum aș fi dat-o, tot patru ieșeau la număr Îi priveam cu atâta drag... că i-aș fi îmbrățișat.. Îi dezmierdam pe fiecare, din ochi, și îi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe care, cu toate acestea, o promite celor care ajung în grădinile Raiului (versetul 15 din suratul 47): Iată descrierea Raiului care le-a fost făgăduit celor cu frică de Allah: în el sunt râuri cu apă care nu este stricată și râuri cu lapte al cărui gust nu se strică și râuri de vin spre plăcerea celor ce beau și râuri de miere limpede". Această descriere simbolică a paradisului ne trimite la ideea coranică potrivit căreia vinul este în egală
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
suc rece de ananas, servit direct cu paiul, din pulpa fructului. Tonetele și unele tarabe sunt Înghesuite unele lângă altele, direct pe trotuar, Încât spațiul de trecere al pietonilor este aproape inexistent. În zonele periferice străzile și trotuarele sunt foarte stricate, circulația celor mai pitorești mijloace de transport, zgomotoase, colorate țipător, scârțâind din Încheieturi, este infernală la orele de vârf, când nu se mai respectă nici o regulă de circulație. Tineri trec În viteză pe motociclete stârnind praful străzilor și invidia camarazilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
starea de sterilitate. Obtinerea “stării de sterilitate” precum și menținerea ei până-n momentul utilizării reprezintă o normă de calitate care trebuie respectată în practica medicală. Steril = fără microbi viabili (sterilis=neroditor) Septic=contaminat, colonizat sau infectat cu microbi patogeni (septikos=putred, stricat) Toate dispozitivele medicale și materialele care urmează a fi sterilizate trebuie dezinfectate, curățate și dezinfectate, înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat. Serviciul de sterilizare din unitățile sanitare de orice tip trebuie să fie amenajat într-un spațiu
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
expusă racla și se roagă intens, ridicând capetele și mâinile către cer. O adolescentă handicapată, cu o boală neurologică gravă ce pare că i-a sculptat fața, dorește să ajungă aproape de raclă, tremură din toate încheieturile, seamănă cu o păpușă stricată ce se încăpățânează să mai aducă încă bucurie unor copii sărmani. Persoanele aflate în imediata apropiere a raclei nu știu ce atitudine să adopte față de ea, dar până la urmă adolescenta atinge racla și o sărută, balansându-se îngrijorător. Surprinzătoare, și de această
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
descompunerii lente a satului românesc. șchiop, pe jumătate orb, poartă după el, mai mult târându-le, o coadă pentru topor și una de lopată. Nu le mai vrea nimeni, dar bătrânul încă mai speră să vândă ceva, ca o jucărie stricată. Continui periplul în jurul locului de pelerinaj. Parcarea autocarelor și a microbuzelor. și acestea îmi par a fi mai puțin numeroase ca acum doi ani. Cum se construiește „identitatea pelerină” ? Simplu, cu icoane plasate strategic pe bordul autocarului sau, și mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]