6,207 matches
-
realizarea primului obiectiv, precizat anterior, s a utilizat chestionarul EE (eficiența educațională a adultului). Rezultatele obținute au condus la stabilirea unor aspecte foarte importante cu privire la relația dintre variabilele independente invocate (sex, vârstă, calitatea tutorilor și reședința acestora) și variabila dependentă studiată (atitudinea față de eficiența educațională a adultului). Astfel, s-a evidențiat faptul că: • Există diferențe semnificative între bărbați și femei, în ceea ce privește atitudinea față de eficiența educațională, în sensul că femeile au o atitudine mai favorabilă decât bărbații. • Există diferențe semnificative între atitudinea
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
neluate în calcul (precum: nivelul de studii; starea de sănătate a subiecților; starea de oboseală a acestora; tendința lor de fațadă); care ar fi putut influența rezultatele obținute; • nu pot fi generalizate rezultatele unei cercetări de fațadă, privind dimensiunea psihologică studiată. Ghid de interviu nr.1 (aplicat pe bunici) Consemnul: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru că ați binevoit să-mi cedați o parte din timpul dvs. Mă numesc HARAGA (CARCEA) MARIANA, studiez la Universitatea ,,Al. I. Cuza” si vă contactez din partea Facultății de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și Morris, 1990). Aceste descoperiri oferă dovezi În favoarea bazelor biologice ale agresivității la oameni, și deci, și În favoarea considerării acesteia ca instinct. Totuși, În studiile prezentate, legătura dintre testosteron și agresivitate este, deseori, prea puțin conturată (la mulți dintre subiecții studiați nu s-au evidențiat efectele testosteronului), ceea ce sugerează că determinanții agresivității sunt de altă natură. Agresivitatea ca răspuns Învățat Teoria Învățării sociale se referă la interacțiunile sociale umane, dar Își are originea În studiile comportamentaliste asupra Învățării animale. Teoria se
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
spațiul de învățare (birou, bancă, masă de lucru) departe de ușă și ferestre și în fața clasei. • Notați-vă ideile principale pe cartonașe colorate (engl.“flashcards”), apoi verificați le! • Dacă este posibil, folosiți diagrame, hărți, postere, filme, video, programe computere, atunci când studiați, când aveți de pregătit o temă sau când faceți o prezentare. Stilul de învățare auditiv prezintă următoarele puncte tari: • Își amintesc ceea ce aud și ceea ce se spune • Le plac discuțiile din clasă și cele în grupuri mici • Își pot aminti
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
subiectul cunoașterii este „obiectivat” numai prin discurs, iar de natura discursului va depinde delimitarea și înțelegerea domeniului de cunoaștere al fenomenelor psihice morbide. 8. Metode și tehnici în psihologia medicală și psihopatologie Atitudinea metodologică Pentru K. Jaspers, în psihopatologie „obiectul”, studiat nu se experimentează, ci se gândește. În felul acesta, încă de la început, modalitatea de reflectare asupra obiectului implică o anumită atitudine metodologică. Opțiunea metodologică este o problemă esențială, de ea depinzând succesul sau eșecul cunoașterii naturii „obiectului” studiat. Ca ramură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne poate permite să cuprindem și să investigăm în totalitate obiectul nostru, ci numai o parcelă limitată a acestuia, în raport cu posibilitățile sale tehnice de investigare. Din punct de vedere metodologic, elementul esențial în psihopatologie îl reprezintă dubletul „observare-înțelegere” al obiectului studiat. În cursul actului de „observare-înțelegere” sunt antrenate o suită de etape reprezentate prin „a vedea”, „a privi”, „a înțelege”, „a ști”. Trebuie să vedem în acesta o înlănțuire logică a unor procese sau „etape de cunoaștere” ale obiectului în psihopatologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
4) Listele de criterii diagnostice. Acestea corespund necesității de a ameliora concordanța diagnosticelor diferite rezultate din observațiile clinicienilor cu „concepții psihiatrice” deosebite între ele. Se urmărește prin aceasta stabilirea unui acord comun între diferiții specialiști, prin omogenizarea grupelor de bolnavi studiați, în așa fel încât rezultatele obținute să fie concordante între ele, comunicabile și utilizabile de majoritatea specialiștilor. Diagnosticul Diagnosticul este actul prin care, pornind de la observația clinică a bolnavului, este stabilită de către medic, forma sau tipul bolii acestuia. Pe aceste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
responsabilitatea” cercetătorului față de persoana subiectului său. Etica cercetării în psihologie și psihopatologie trebuie să mai aibă în vedere faptul că dincolo de cercetarea propriu-zisă, cu caracter obiectiv, aceasta reprezintă și o „întâlnire interpersonală” între două persoane: persoana cercetătorului și persoana subiectului studiat. În acest proces are loc o „întâlnire” sau o punere „față-n față” a două „subiectivități umane”, a două „conștiințe”, aspecte absolut esențiale și specifice cercetării științifice în aceste domenii de cunoaștere. Din acest motiv cercetarea științifică în psihologie și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
secretul profesional privind identitatea subiectului cercetat sau a subiecților din lotul de cercetare. Se va căuta să se evite, pe cât posibil, producerea unor situații conflictuale sau ca cercetarea respectivă să aibă efecte nocive asupra subiectului sau a lotului de subiecți studiat. Se va avea de asemenea în vedere ca rezultatele să fie verificate, validate și ulterior corect „comunicate” sau „publicate” în mediile științifice de specialitate. Aspectele mai sus discutate evidențiată faptul că cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie, așa cum spuneam la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tulburări ale persoanei care interesează Eul acesteia, conștiința de sine, simțul și conștiința morală, responsabilitatea și discernământul individului. Deși ele nu sunt considerate tulburări psihice și nici nu pot fi ca atare, ele afectează, ca suferință morală și trebuie studiate și cunoscute. În această categorie intră următoarele: dificultăți de adaptare (izolarea, situațiile critice sau de impas ale vieții), dificultăți de comunicare, consecințele unor evenimente sau situații negative de eșec cu care s-a confruntat individul (frustrări, complexe, situații castratoare, carențe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare de alienație mintală. Din acest motiv, ea va apela la metodele filozofiei, în special la metoda fenomenologică și la analiza existențială, pe care le vor adapta cerințelor obiectului. Metoda psihologică folosită este o „hermeneutică” a vieții interioare a subiectului studiat. Aceasta va căuta să depășească simpla observație clinico-medicală a psihiatriei, care prin caracterul ei va rămâne în limitele formale ale necesităților impuse de stabilirea cadrului nosologic al bolii psihice, și anume diagnosticarea. Psihopatologia va căuta ca înaintând dincolo de diagnostic, să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
development și curriculum improvement s-au impus în cercetarea educațională anglo-saxonă în perioada care a urmat. În a doua jumătate a secolului XX, ele au început să desemneze o știință teoretică și practică a educației care a asimilat numeroase domenii studiate, tradițional, de pedagogia generală și de didactică. Dar optimizarea curriculară / teoria curriculumului nu se reduce la aceste asimilări: noutățile pe care le aduce prevalează asupra tradițiilor păstrate. Pedagogia europeană, dominată de literatura pedagogică francofonă și de cea germanofonă, a acceptat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numită adesea „analitică”, detaliază elementele obligatorii de parcurs la o anumită disciplină (modul etc.), devenind ghidul fundamental al activității cursului didactic. Programele analitice, ca rezultat al proiectării curriculare moderne, „transcriu” în termenii logicii pedagogice a învățării logica științifică a domeniului studiat. Structura programei școlare trebuie să aibă la bază modelul pedagogic al disciplinei, din care pot fi derivate și trebuie înscrise ca atare în programă cel puțin următoarele elemente: a) obiectivele generale ale domeniului, descrise în termeni de competențe și capacități
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comune, de grup. Noțiunea de scară a cercetării, precum și aceea de eșantion au aici o importanță decisivă, deoarece de ele depinde, după cum lesne se poate constata, nivelul (sau anvergura) informației socotite pertinente pentru comunitatea avută în vedere, respectiv palierul social studiat (Lepetit, 1999, p. 103). Dar cum are loc selecția fragmentului social examinat și în funcție de ce criterii i se stabilește reprezentativitatea? În al doilea rând, pornindu-se de la cazurile particulare analizate, cum se pot formula generalizări cât de cât plauzibile? Întrebările
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
semistructurate, precum și la propria mea experiență în chestiune. În materie de documentare teoretică, am apelat, după cum se va vedea, în primul rând la cărțile lui Pavel Câmpeanu și ale Katherinei Verdery, pe care le consider cele mai apropiate de fenomenul studiat. Coada ca efect politico-economic Fenomenul cozii este, cel mai adesea, analizat în contextul declinului economic al regimurilor de tip sovietic. El este văzut ca un corelativ al lipsurilor endemice din aceste regimuri, iar eforturile teoretice se concentrează atât asupra cauzelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
doar de aici se născuse revolta!), erau lovite ficatul, rinichii și stomacul. Iată o scenă de tortură descrisă amănunțit de un schingiuit, scenă care pledează pentru faptul că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau hazardat, ci după metode bine studiate și că brutalitatea metodelor poliției secrete din România se modificase prea puțin sau deloc față de așa-zisul stil stalinist care fusese criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații - dacă nu cumva gemenii - celor care practicaseră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a instituit controlul politic asupra sexualității cetățenilor săi. Limitarea numărului de copii în China lui Deng Xiaoping a condus la instituționalizarea aceleiași practici, cu grave repercusiuni la nivelul mentalului individual și al celui colectiv. Printre consecințele psihosociale ale „fenomenului chinezesc” (studiate mai amănunțit decât cele ale legislației antiavort din România), reținem scăderea stimei de sine a indivizilor societății. „Superiorii și subordonații contribuiau deopotrivă la perpetuarea regimului” - după cum observă J. Gross (1988) -, deoarece societatea de tip totalitar „avea nevoie atât de participarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
baza unor instrumente cum ar fi: chestionarul CIDI (Composite International Diagnostic Interview) elaborat de OMS (pentru stresul posttraumatic), Chestionarul anxietate stare-trăsătură (STAI) pentru anxietate și Inventarul Beck pentru depresie. Înainte de a prezenta rezultatele, considerăm necesare unele precizări privind relevanța aspectelor studiate. Cercetarea asupra consecințelor psihice ale expunerii la traumă prelungită a debutat cu mai mult de jumătate de veac în urmă, încă din timpul celui de-al doilea război mondial. Primul studiu empiric cuprinzător i-a avut ca subiecți pe supraviețuitorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inexactitate a elementelor spațiale (poziție, mărime, formă), ceea ce atestă dificultăți deosebite în reprezentarea spațiului. Una dintre condițiile de bază în formarea reprezentărilor corecte și statornice la elevii cu deficiențe constă în asigurarea contactului direct și activ cu obiectele și fenomenele studiate sau cu înlocuitorii acestora (modele, imagini, mulaje, schițe etc.). Altfel spus, sunt necesare o permanentă orientare intuitiv‑activ‑practică a procesului didactic și utilizarea unei diversități de materiale și mijloace didactice utile în explicarea și înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
memorarea unor legi, formule, rezolvarea de probleme etc.) - învățarea cognitivă. Învățarea școlară este, în cea mai mare și semnificativă parte, o învățare cognitivă, scopul final urmărit fiind constituirea unui sistem cognitiv al elevului și a unor structuri operaționale specifice disciplinelor studiate în școală. O altă clasificare a tipurilor de învățare este cea propusa de R. Gagné (1975). Acesta construiește o ierarhie din opt tipuri de învățare, din ce în ce mai complexe, astfel încât o un mod de învațare mai complex presupune realizarea prealabil a celorlalte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și afective; - sfera proceselor de fixare, păstrare și actualizare - memoria; - sfera proceselor de explorare, investigare, orientare, concentrare, acumulare - atenția; - sfera proceselor de reglare și autoreglare - voința; - sfera proceselor de comunicare, exteriorizare și transmitere - limbajul. Totalitatea subsistemelor și proceselor prezentate trebuie studiată atât sub aspect static, cât și dinamic, structural și funcțional, pentru a putea surprinde cât mai complet și exact complexitatea personalității în ansamblul ei. În lucrarea intitulată Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, Gh. Radu (1999) subliniază că un aspect foarte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unor instrumente și condiții de lucru atent elaborate și verificate și folosirea unui aparat statistic adecvat. Marele avantaj al acestei metode este relevanța crescută a datelor obținute, fapt ce permite efectuarea unor generalizări și predicții cu privire la fenomenul sau situația școlară studiată. În contextul activităților școlare, întâlnim câteva metode specifice care pot fi utilizate și în analiza/studiul elevilor cu cerințe speciale: Analiza produselor activității oferă o sumă de date cu privire la interesele, aptitudinile și capacitățile elevului, concretizate în ceea ce produce în timpul activităților
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a anumitor porțiuni, sub acțiunea unor infecții cu caracter cronic (sifilis, paludism, tuberculoza), la intoxicații lente (alcoolism, medicamente, săruri radioactive), la tulburări endocrine și neuropsihice, la carențe alimentare sau vitaminice, la boli ale sângelui și altele care sunt mai puțin studiate. Cele din a doua categorie privesc acțiunea mediului extern nefavorabilă ce se răsfrânge asupra fătului, prin intermediul organismului matern: temperatura prea joasă sau prea ridicată, umiditatea excesivă, acțiunea razelor X, traumatizarea abdomenului gravidei, condițiile de viață și de muncă necorespunzătoare, vârsta
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întreaga clasă) - educatorul adresează o întrebare care permite o gradare a răspunsurilor între două extreme (spre exemplu, întrebarea poate fi legată de atitudinea unui personaj dintr‑o povestire analizată la lecție sau exprimarea unei atitudini față de un eveniment sau fenomen studiat etc.). După ce fiecare elev are un răspuns, se încearcă alinierea într‑o ordine care să exprime situarea mai aproape sau mai departe de o extremă. După aliniere au loc discuții cu cei din imediata vecinătate și, dacă se consideră necesar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
au provocat și pierderi financiare se pot ierarhiza astfel: 1. viruși (318 cazuri); 2. furtul de laptopuri (222 de cazuri); 3. abuzul de accesare a rețelelor din interiorul organizațiilor (189 de cazuri). Valoarea pierderilor financiare din 2002, înregistrate de către firmele studiate, pe tipuri de atacuri, este astfel structurată: 1. furtul datelor cu caracter personal (aproximativ 116 milioane de dolari); 2. fraudă financiară (aproximativ 116 milioane de dolari); 3. abuzul de accesare a rețelelor din interior (aproximativ 50 de milioane de dolari
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]