2,009 matches
-
zece maldăre de stuf destul de repede pentru că stuful era des. Ce făceam noi, grupa noastră? După ce tăiam repede norma de stuf le clădeam unul peste altul în așa fel încât să nu ne vadă sergenții supraveghetori și ne culcam îndărătul stufului și stăteam câte o după-amiază întreagă într-un dolce far niente. Era nemaipomenit! Eram bucuroși că ne puteam permite să și dormim. De ce? Știam un lucru: sergenții nu mai vin la noi să ne controleze. Altădată stăteau călare pe noi
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dormim. De ce? Știam un lucru: sergenții nu mai vin la noi să ne controleze. Altădată stăteau călare pe noi tot timpul dar i-am lecuit. C. I.: Cum? S. Ț.: Ei veneau în control la noi pe aleile tăiate în stuf. Și ne-am zis, noi cei din grupa noastră: Ia, stai mă, să-i aranjăm! Ce, ăștia chiar sunt mai deștepți decât noi!? Ne lăsăm călcați în picioare de niște analfabeți?" Pe poteca pe care veneau, nu prea lată, am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atunci când au pășit, iar gheața s-a rupt neregulat în mai multe locuri astfel încât n-au putut să-și dea seama că a fost o tăietură. Și din ziua aceea toți cei zece fericiți colegi de grupă puneam maldărele de stuf și ne încălzeam bine la soare câte o după-amiază întreagă, cam până pe la ora 3, pentru că de la această oră trebuiau scoși maldării de stuf la mal. C. I.: Să enumerăm mai departe tipurile de munci efectuate. S. Ț.: Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o tăietură. Și din ziua aceea toți cei zece fericiți colegi de grupă puneam maldărele de stuf și ne încălzeam bine la soare câte o după-amiază întreagă, cam până pe la ora 3, pentru că de la această oră trebuiau scoși maldării de stuf la mal. C. I.: Să enumerăm mai departe tipurile de munci efectuate. S. Ț.: Un alt tip de muncă era în agricultură. Muncile sezoniere: la prășit porumb, cules sfeclă de zahăr, cules de mazăre, de porumb, tot ce se semăna
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mergea treaba și cam așa a mers și în comunism... S. Ț.: Așa mergea treaba și la noi: pe dedesubt apa se infiltra, iar pe deasupra pompele o deversau înapoi în Dunăre. Apoi, am mai lucrat și la desțeleniri: se tăiase stuful care creștea pe uscat, fără apă, au venit cu tractoare și au desțelenit și acum se distrugeau brazdele astea mari și se făceau culturi agricole. Dar canalele pe care le făceam n-aveau legătură cu stuful, deși erau rădăcini de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la desțeleniri: se tăiase stuful care creștea pe uscat, fără apă, au venit cu tractoare și au desțelenit și acum se distrugeau brazdele astea mari și se făceau culturi agricole. Dar canalele pe care le făceam n-aveau legătură cu stuful, deși erau rădăcini de stuf rămase, moarte și vii, care erau tăiate cu cazmalele atunci când se executau canalele de formă trapezoidală, cu maluri la o înclinare de 75 de grade. În afară de aceste munci mai erau și cele din colonie: bucătari
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care creștea pe uscat, fără apă, au venit cu tractoare și au desțelenit și acum se distrugeau brazdele astea mari și se făceau culturi agricole. Dar canalele pe care le făceam n-aveau legătură cu stuful, deși erau rădăcini de stuf rămase, moarte și vii, care erau tăiate cu cazmalele atunci când se executau canalele de formă trapezoidală, cu maluri la o înclinare de 75 de grade. În afară de aceste munci mai erau și cele din colonie: bucătari, mecanici, cei care făceau curățenie
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
hainele în mână că nu mai aveai putere să te îmbraci. C. I.: Și a doua zi erai obligat să mergi la muncă din nou! S. Ț.: Exact, nu exista excepție. Fac o paranteză. La Periprava eram la tăiat de stuf și se mai rupea gheața câteodată. Gheața aia era susținută de stuf care lucra ca un fel de armătură. La minus 20 de grade ieșeai din apă, atunci când se mai rupea gheața, ca un pește la Verhoiansk! Între pufoaica înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: Și a doua zi erai obligat să mergi la muncă din nou! S. Ț.: Exact, nu exista excepție. Fac o paranteză. La Periprava eram la tăiat de stuf și se mai rupea gheața câteodată. Gheața aia era susținută de stuf care lucra ca un fel de armătură. La minus 20 de grade ieșeai din apă, atunci când se mai rupea gheața, ca un pește la Verhoiansk! Între pufoaica înghețată și corp se crea un spațiu, pernă din aer, simțeai că este
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
corp se crea un spațiu, pernă din aer, simțeai că este rece, dar nu înghețai tu. Și apoi, până se trăgea cu pistolul cu rachete, semnalul de adunare, până veneai la locul de adunare, de pe unde erai la tăiat de stuf ca să te ducă la colonie, realizați cam cum era?! În afară de asta, cât se putea usca un costum din ăsta de pufoaică de astăzi până mâine, când trebuia să ieși din nou la lucru?! Bolile mizeriei C. I.: Cum erau spațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
În sensul că erați recalcitranți? S. Ț.: Nu, în sensul că nu mai eram întregi la minte! De ce? Era iarnă, zăpadă, gheața pe Dunăre avea 20 de cm, dar noi făceam o copcă în Dunăre și puneam un maldăr de stuf și făceam baie cu apa aia rece. Eu și cu Herzog Christian, un băiat înalt, frumos, mergeam la copcă și la minus 20 de grade eu îi turnam lui Herzog care se spăla cu săpun... C. I.: Aveați săpun? S.
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
informați. I. N.: Da, te prelucrau și m-au prelucrat și pe mine. Eu am fost eliberat condiționat. A trebuit să mă duc lunar la miliție să-mi pună viză pe biletul de ieșire din penitenciar. Reintegrarea la Movileni, în stuf C. I.: Și ați ajuns acasă. I. N.: Am ajuns acasă, nevasta s-a uitat la mine: "Ce-i făcut, mă?" "Ce să fac mă, nevastă?" "Rău ai mai suferit!". Eram slab, prăpădit, mă gândeam la fel de fel de probleme, mă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din niște snopi de trestie, și mă tot uitam să văd când vin mașinile, când pleacă și cum plecau, ieșeam și eu de acolo și mă duceam la birou. Directorul ăsta se învățase și chiar mă anunța să plec în stuf când veneau de pe la partid. Numai că după un an directorul ăsta a plecat. M-am dus la Nicolau îngrijorat că nu știam ce să mă fac: "Uite, a plecat directorul, ce mă fac?" Lasă, mă, că ăsta a plecat că
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Am încremenit când am auzit asta. Păi, în colonia Salcia era un șanț lung de 150 de metri și erau mii de oameni la muncă. Șanțul era lat de 5-6 metri. Pe mijloc era stufit, că în perioada aceea tăiam stuf pentru nemți. Noi ne făceam necesitățile fiziologice 150 de persoane în văzul a 150 de persoane. Dacă alocăm așa, 1 metru pentru fiecare om. Și nu ne-am plâns niciodată că nu avem uși la toaletă! C. I.: Ce ați
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a murit la Grind în patul de lângă mine. Au rămas două fete fără tată. Eu am luat o cămașă de la el. Știți cum erau îngropați morții? Morții de la Grind, de la Periprava, toți cei care mureau se puneau în sicrie de stuf: o bucată de scândură dedesubt, iar lateral și deasupra mortului era stuf țesut cu sârmă. Așa a fost și cu Gherman: a fost luat cu căruța de la Grind și a fost îngropat la Periprava. Am și dosarul lui aici, la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fără tată. Eu am luat o cămașă de la el. Știți cum erau îngropați morții? Morții de la Grind, de la Periprava, toți cei care mureau se puneau în sicrie de stuf: o bucată de scândură dedesubt, iar lateral și deasupra mortului era stuf țesut cu sârmă. Așa a fost și cu Gherman: a fost luat cu căruța de la Grind și a fost îngropat la Periprava. Am și dosarul lui aici, la Asociație, că are două fiice, Vasilovschi, țin legătura cu ele și au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sunt căutate alternative. Lemnul, a cărui exploatare excesivă poate conduce la grave probleme în geosistem, este tot mai mult înlocuit cu materiale alternative (sticlă, aluminiu) în construcții sau cu deșeuri de la produsele agricole (paie, tulpini de trestie, de cânepă) și stuf în producția de celuloză și hârtie. Proteinele vegetale obținute din unele plante cu randament ridicat din acest punct de vedere (spre exemplu soia) constituie o alternativă la proteinele animale, cu care sunt combinate tot mai mult în produse alimentare de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
protecție climatică în Bărăgan și Dobrogea; - acordarea de credite pentru procurarea de către locuitorii mediului rural de sobe moderne; - separarea compostului din deșeurile menajere din mediul urban și comercializarea acestuia; - credite și/sau subvenții pentru marii întreprinzători în prelucrarea lemnului, pietrei, stufului, argilei, sării, deșeurilor polimerice, rocilor decorative, culturi de fructe de pădure (amplasate în afara pădurii), procesarea produselor agricole conform principiului filierelor de valorificare (anexa 2). Ca exercițiu de gândire se sugerează următoarea temă: din proprietatea statului (Domeniile Statului) să fie împroprietăriți
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
există, dar nu domină o literatură ce nu pare datată, nu se refuză lecturii. SCRIERI: Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, București, 1907; Răsplata, București, 1908; Nuvele și schițe, București, [1909]; Din negura vieții, București, [1912]; Din împărăția stufului, București, [1914]; Vremuri cernite. Călătorind prin Basarabia, Chișinău, 1920; Nădejdi spulberate, Chișinău, 1928; Nuvele și schițe, București, 1952; Oameni și fapte, pref. Demostene Botez, București, 1961; Frumoasa Paulină, București, 1972. Antologii: Prozatorii noștri, I-II, Chișinău, 1921 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
glonț : / Piuuuuuuuu......./ Pe lume să nu mai fiu”; „Mladă Madă, / Vin’ și adă / Trupul tău precum o spadă, / Cu sânii mari și de pluș / De o parte și de alta / De tăiuș. Și mai adă, / Mladă Madă, / Ceea ce-i și stuf și baltă / Dulce / Între craci lungi, de m-aș duce / Ca pe-un drum, pe ei, o viață / Să ajung, spre dimineață / Când mi-e frig, / La rozvânătul cârlig, / Sufletul să mi-l atârn: / Zbârrrn !!!” Se cuvine subliniat că, în pofida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
terenuri unde înfloresc romanița,sânzienele, sulfina, coada șoricelului, rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și sunt mai călduroase
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și sunt mai călduroase în timpul iernii. Tot în aceste locuri mai cresc papura și rogozul din care în vremurile nu prea îndepărtate se făceau diferite împletituri folositoare vieții oamenilor. Diversitatea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vatra i se mai spunea și satul din pădure. Ca urmare a creșterii populației satelor și lărgirea lor a apărut nevoia înființării drumurilor pentru circulația rutieră și mai apoi împrejmuirea locuințelor și grădinilor cu garduri din bețe de răsărită,de stuf și mai târziu din nuiele. în satele mai vechi cum ar fi Vatra, Mlenăuți și o parte din Hudești, drumurile s-au făcut în funcție de locurile unde erau construite casele și ca urmare pe aici drumurile sunt mai întortocheate și nesistematizate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tindă sau erau case într-un perete cu o singură cameră și tinda. Familiile care locuiau în asemenea case erau numeroase și aveau 5-6 copii și chiar mai mulți. Acoperișul era înalt din paie de secară sau mai rar din stuf, prispele mari și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
câte o lampă dacă nu cumva vreun opaiț cu seu de animale. Călătorul care trece astăzi pe ulițele satului poate vedea case noi și arătoase, acoperite cu tablă sau țiglă, model italian sau spaniol și multe case vechi, acoperite cu stuf, în care mai locuiește un bătrân sau o bătrânică, dar cele mai multe sunt pustii. Sunt coturi ale satelor unde nu se mai construiește nimic. Pe unde s-a pus asfaltul și ajunge și rețeaua de apă se mai fac case noi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]