2,123 matches
-
îl transportă la stupi. Pe lângă ele, pe corolele florilor se mai găsesc viespi cu acul înfricoșător, dar și fluturi, cavaleri șăgalnici, în căutare de dulceața iubirii... În după-amiaza aceasta(31.08.2011), în timp ce admiram florile care îmi trimiteau parfumul lor suav la fiecare adiere a vântului, mi-a atras atenția un fluture căruia i-am spus, în glumă, „îndrăgostitul tomnatic”. Vara aceasta, florile mele au fost vizitate de fluturi cu aripile pictate în culori vii și pastelate, fiind cu mult mai
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
spus, în glumă, „îndrăgostitul tomnatic”. Vara aceasta, florile mele au fost vizitate de fluturi cu aripile pictate în culori vii și pastelate, fiind cu mult mai frumoși decât acest „îndrăgostit ciudat" ce are aripile nisipii. Făptura lui este o capodoperă, suavele-i aripioare fiind adevărate minuni ale naturii. Preț de câteva minute, i-am admirat mișcările grațioase. La început, a zburat din floare în floare, de la petunii la zorele, de la ele... la florile domnești, iar de aici... la crăițe. Zborul lui
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
n-a gustat nicicând, Uitând parcă de sine, ea poartă spre-mplinire Vise și năzuințe ivite pentru zborul unor alte destine. Femeia e mister...Sub fruntea ei senina Invaluite-n șoapte, durerile se-alina... Purtând pe bratele-i întinse, parfum suav de flori Ea reclădește vise, împrumutând din curcubeu, culori... Femeia e dorința...Pe buza ei arzanda De-o să așezi sărutul, din flacăra plăpânda Ce pâlpâie sub genele-i umbrițe de-o dulce încântare Vor apărea scântei, si darul ei v-
FEMEIA E... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375750_a_377079]
-
plină de magie... La cea mai mică adiere, din flori se scutura o ploaie fină de aur, făcând-o să strănute de se auzea ecoul în toată pădurea. « Sânzienele » sunt iubitoare de soare, iar viața lor este scurtă. Imaginea lor suavă și parfumul care nu seamănă cu al nici unei alte flori, atât de suav și nepământean este, i-a determinat pe oameni să le spună Doamnele Florilor, Sfintele zeițe sau zâne. De la bunica ei, tușa Sia cunoștea povestea despre aceste fete
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
ploaie fină de aur, făcând-o să strănute de se auzea ecoul în toată pădurea. « Sânzienele » sunt iubitoare de soare, iar viața lor este scurtă. Imaginea lor suavă și parfumul care nu seamănă cu al nici unei alte flori, atât de suav și nepământean este, i-a determinat pe oameni să le spună Doamnele Florilor, Sfintele zeițe sau zâne. De la bunica ei, tușa Sia cunoștea povestea despre aceste fete frumoase-sânzienele. Legenda spunea că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
de roua... Să-mi pui pe tâmple fluturi cu aripi care ard, Si sa pictăm uimirea, cu mainile-amandoua.. Hai să valsam cu iarba, pe câmpul de smarald! Să coloram cu vise petalele de flori. Să ne îmbrățișeze zefirul, cu bratu-i suav, cald, Pe-alei de vis și taină, să fim rătăcitori. Hai să valsam cu marea, pe valul înspumat! Să ne-oglindim privirea în valuri argintate... Să ne sărute ploaia, sub cer proaspăt spălat, Si țărmul să adoarmă în clipele pictate
HAI SA VALSAM! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375763_a_377092]
-
acum să-mi fie bine! Nu te mai cred...știu că sunt vorbe-n vânt... Brutal și fără rost ai aruncat spre mine Sagetile-otravite-n tăcerea altui gând.. Azi îți spun eu...mi-e bine fără ține! Au înflorit iar maci suavi în sufletu-mi trudit. Un curcubeu mă leagă strâns de zările senine Și-am prefăcut în răsărit, însângeratul asfințit. Referință Bibliografica: Azi îți spun eu / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2013, Anul VI, 05 iulie 2016. Drepturi
AZI ITI SPUN EU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375757_a_377086]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > DE CE UITĂM? Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului De ce uităm? De ce uităm să admirăm o floare, când pe a ei petala suava scrie "soare"? De ce uităm să mai privim spre stele, cănd cerul, în înalturi, e-mpodobit cu ele? De ce uităm de șoaptă codrului, când e atâta liniște în umbră lui? De ce uităm să ascultăm cum susura izvorul, cănd curgerea lui lină duce
DE CE UITAM? de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375753_a_377082]
-
și cocorii, Culoarea-n frunze nu mai știm de-i verde. Lumina piere în amurg, bolnavă, Chiar stelele, în noapte, sunt topite, Se scurge vara ca un râu de lavă, Iar sufletele sunt prea istovite. Doar marea ne mai mângâie, suavă, Cu valuri albe și neostoite. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PRIGORII / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2054, Anul VI, 15 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PRIGORII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379220_a_380549]
-
cu Dunărea / rășchirându-mi fruntea/ brăzdată de cute albastre...” ( Mă-ncuscrisem...). Se pare că, inevitabil, și Muza a fost (este) fascinată de aceste locuri, întâlnindu-se, adesea, cu poetul, într-un gând transcedental, acolo unde ”Transpoezia” primește lumina cea mai suavă, cele mai calde tonuri și sonorități. Ioan Gheorghiță a publicat în diverse reviste de cultură, în antologii.A adus în lumina tiparului mai multe volume de poezie. Amintim câteva: :”Ora de identitate”, poezii, ed. Porto Franco, Galați, 1993; ”Emigrantiada”- poezii
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului * Totdeauna aștept cu nerăbdare momentul înfloririi. Fiecare floare are frumusețea și farmecul ei, dar liliacul... Nu știu de ce îndrăgesc tot mai mult acest arbust cu parfum suav, delicat, cu inflorescențe de culori variate: albe, violet, albastre. Pe la sfârșitul lunii aprilie, când temperaturile devin mai blânde, în lumina curată a dimineții, are loc mirajul mult așteptat. Îmi amintesc că, sunt ani de atunci..., înainte de a pleca la școală
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
moș Ion spuse stins: Cui...vrei...tu...Ionică... A-haa! Păi tot la Bucureci, la jmechera aia de vară-mea. Poate o gășeșc chiar pe ea. Bâjbâi în caiet și se chinui să formeze numărul. După un timp, răspunde o voce suavă de fată: Alo! Ahaa! Te-am prins, jmechero!Credeai că-mi scapi? Ha, ha! Șcujaci, că mor! Auji, fă? Șcujaci că mor! Ha, ha, ha! Alo? Ce vorbe sunt astea, Paliule? Mă sperii cu prostiile tale. Hă, hă, hă! Așa
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
și adevărul edenic. Oricât au încercat unii, și n-au fost puțini, să destrame acest miraj - s-a dovedit că muritorul de rând nu are acces la absolut... decât după eliberarea spiritului din cătușa trupului de lut. Într-o exprimare suavă, fără a încărca versurile cu metafore încifrate, ne aduce în fața ochilor adevărate tablouri picturale; ” pe prispă două mâțe torc”; ” te văd în poarta de la drum”; ” e trist, în jur sunt nori de fum”; ”când în prisacă se trezeau albinele”; ”în
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
de explozia de verde crud, de îmbrățișările calde ale soarelui, ale unui timp care promite... În aceste condiții, înmiresmate cu parfumul florilor, zumzetul albinelor, murmurul izvoarelor... poezia nu se lasă așteptată. Lirismul se deschide tuturor metamorfozelor lumii - și în sunetele suave ale devenirii - își caută drumul spre culmile înalte ale exprimării, ale elevării spirituale. Și iată ce ne spune poetul Eugen Baciu: ”O poezie ascunde în spate,/ O poveste, o întâmplare, un vis”. Stând, undeva, singuratec, închide ochii și, cu ajutorul imaginației
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
grea este depărtarea”, cât de lungă noaptea în care se strecoară iubirea cu ”gust de flori”și în aceste momente de melancolie și dor - ” În acest colț de lume la oră târzie,/ Scriu pentru tine încă o poezie”. O scriere suavă, tonuri limpezi, asemenea unui cer senin, asemenea unui suflet care cântă ”printre culorile pline de magie”. Pe ”alb covor de lumină” și sub atenta veghere a divinului își face apariția și poeta (Gabriela Mimi Boroianu). ”Și mă revărs... zâmbind în
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
luasem de pe autostradă, dacă se mai afla în zona mea de acțiune, dar am răsuflat ușurat văzând-o așezată acolo, într-un scaun ergonomic, în dreapta mea. Se ridică, se apropie de mine și se cuibări la pieptul meu, șoptindu-mi suav la ureche: - Cât de bine îmi pare că ești din nou aici, iubitul meu ! Fără să-mi pese de urmări, am cuprins-o în brațe și am sărutat-o apăsat, strivindu-i buzele roșii și pline. Mă întrebam în același
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POEM DE IUBIRE Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POEM DE IUBIRE iubirea are culoarea unui chip de femeie pictat între stele suavă, firavă, diafană zeiță în cer se ascunde în ziua ce vine în clipe divine de aripile sărutului purtată alearg printre astre în noapte te caut te ascunzi în falduri de vis un sân obraznic în lumină țâșnește te caut în
POEM DE IUBIRE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374169_a_375498]
-
de culori). Indiferent de vârstă, emoția rămâne constantă :``Azi, în privirea-ți am recunoscut/Aceeași rază ce m-a infiorat``(Gânduri de toamnă``). Desvăluirea iubirii este făcută cu timiditate (Dulce aprindere), iar alunecarea spre ființa dragă se face,``cu aripi suave`` discret :``O, ...ce dor mi s-a facut de tine!`` (Pământul s-a trezit desculț). Exprimată original, iubirea domină memoria afectivă. O apoteoză a erosului într-o zi de Armindeni în care ``inimile noastre ardeau (...) /amândoi ne-nălțam în poeme
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
numai în luni de iarnă (februarie sau decembrie). Poetul însă cânta visător imaginile răscolitoare ale „codrilor făr’ de capăt”... Doar „Povestea codrului” e datată 1 martie 1878: ” Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi... Și cu vocea sa suavă fata recită: ”Pătrunză talanga al serii rece vânt/ Deasupra-mi teiul sfânt/ să-și scuture creanga”.... Elisabeta IOSIF Ianuarie, 2015 Referință Bibliografică: ”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1474, Anul V, 13 ianuarie 2015
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
nu în ultimul rând, nobilelor sentimente și idealuri, ce au făcut ca spiritualitatea românească să fie, dintotdeauna, vie, dinamică, distinctă, cuceritoare. Pentru LEPPA NICOLE poezia trebuie să curgă ritmat, asemenea bătăilor inimii acordate bătăilor aripilor de fluturi, în zborul lor suav către nicăieri. Poate nu atât dorința de afirmare, de colectare de laude, aplauze sau chiar de recunoaștere, o îndeamnă pe autoare să scrie, ci doar nevoia de a desena pe cerul înstelat al nopților de vară, urme de aștri, de
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
Și curcubeiele nasc un izvor. Versuri sunt cerbii care se-adapă Din veșnicul dragostei dor Glasul privirii albastre mă-mbracă În stihuri sunt stoluri de porumbei ... Clipele acestea n-au să mai treacă Înveșnicite-s poemele scrise în noi. Mâna suavă scrie cu slovele albe Versuri șoptite în ochii deschiși... Îngână un cântec pe buzele arse Și totul pare un murmur de vis. Plouă tăcut peste lume cu soare Cu picuri din roua cea dulce a luminii Poetul scrie cu lacrima
MARGARETE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378804_a_380133]
-
e-un fel de paradis. Trecutul despletește, în mută așteptare, Povestea sfântă, de Crăciun, rămasă într-un vis. Desprinsă de prezent, prin ceața vremii deasă Cu ochii în -atunci- amintirea-mi se deșiră... Întrezăresc Crăciunul trăit la noi acasă, Ceva suav, din noapte, simt cum mă respiră! Se scutură-ntâmplarea-n vraja jarului mocnit, Sunt, din nou, lângă voi iubiții mei părinți, Dragostea și măreția eu, iarăși, le-am simțit! Într-un castel din flori de nor -trăiți voi- printre sfinți
CLIPE SFINTE DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377763_a_379092]
-
de ele. Nimicirea existenței spirituale și fizice nu conține nimic concret în sine, iar scufundarea în universalitatea abstractă nu are nici o legătură cu realul. Într-adevăr, indienii par, așa cum s-a spus, un popor nevinovat de flori, plin de sentimente suave și delicate. Ar trebui însă ascultați aceia care au trăit acolo mai mult timp. O valoare deosebită o are, în special, raportul făcut de guvernatorul general al Indiilor Orientale în 1803, care a fost publicat apoi de Parlamentul englez în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de papugii, lucid, lucid, cu ochii măriți: aici, în patul ăsta simplu, de un roșu stins, a murit Carol I, masa de scris a reginei, picturile ei, mica orgă, sala de concerte, pianul la care cînta invitatul Enescu, ușile secrete, suava masă de machiaj, sala de audiențe, I.G. Duca, ultima audiență..., cine a întors lumea asta frumoasă, nobilă, stabilă pe dos? (cum cine?), o răsturnare care, iată, n-a dus la nimic, unde-i Vîrful cu Dor, edenul pictat de Mirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care ținea legat, ombilical, județul de dictatură centrală, cu tot ce presupunea asta, adică duritatea opresiunii, matrapazlîcurile de tot felul, turnătoria, dezinformarea etc. Materie în cele două băi, destinate curățeniei trupului, trupul mandarinului (ultimul, de fapt, o mandarină, cu nume suav, Ghițulică), aflînd ipochimenii, peste noapte, noaptea comunismului, că mens sana in corpore sano. Vă amintiți? Se numea Hala de pește. Și era teribil de aparte ca arhitectură. Dar mirosea a pește și tovarășa Ghițulică făcea alergie la hamsii. Și a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]