3,238 matches
-
cu efecte imediate asupra destinatarului. Împrejurarea ar putea să surprindă, mai ales dacă avem în vedere că, în versurile sale, trăsăturile prea bine cunoscute ale liricii șaizeciste standard (confesiunea abstractă, transfigurarea realului, stilul scriptic, încifrarea mesajului în linia ermetismului barbian, subiectivitatea, patetismul și toate celelalte) nu dețin, nici pe departe, ponderea absolută, esențiale dovedindu-se de la bun început tentația fanteziei ironice și directitatea limbajului. Ceea ce a stârnit interes a fost mai cu seamă delimitarea tranșantă a poetului de o serie de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
aceea a cosmosului economic În care acestea sunt solicitate și recompensate.” (2000:20). „Agentul social, dotat fiind cu un habitus, este un individ colectiv sau un colectiv individualizat prin Încorporarea de structuri obiective. Individualul, subiectivul, este social, colectiv. Habitusul este subiectivitate socializată ale cărei scheme de percepție și apreciere (preferințele, gusturile) sunt produsul istoriei colective și individuale.” (p. 259). Preferințele, dispozițiile și conduita economică În general sunt mai degrabă rezultatul socializării, Învățării, formării de deprinderi și obișnuițe și acumulării unui anumit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mulți dintre noi, anume cei care am fost ținuți în tăcere, începem să cerem dreptul de a ne defini pe noi înșine, de a acționa ca subiecți mai degrabă decât ca simple obiecte ale istoriei, de ce chiar atunci conceptul de subiectivitate devine problematic? Exact în momentul în care încercăm să ne formulăm propriile noastre teorii despre lume, își face apariția incertitudinea despre teoretizarea lumii. Chiar atunci când gândim în privința schimbărilor pe care le dorim, ideile de progres și de schimbare rațională a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a utilității cardinale a devenit din ce în ce mai puțin acceptabilă. În (1912) von Mises propunea o nouă teorie a valorii<footnote De fapt, prima apariție a acestei idei este la Böhm-Bawerk (1886), însă nu este vorba despre o exprimare clară a principiului subiectivității valorii. footnote>: „Actele de evaluare nu sunt susceptibile de a fi măsurate. [...]. Măsurarea valorii subiective este imposibila” [Mises, 1912, 1953, p. 38]. Apoi, în (1932), Robbins formulează un argument împotriva comparațiilor interpersonale de bunăstare<footnote De fapt, împotriva redistribuirilor guvernamentale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vor doar un minim fundal epistemologic pentru înțelegerea mai cuprinzătoare și mai nuanțată a anchetei și sondajelor de opinie, a locului și rolului lor în cunoașterea socioumanului. Prin urmare, nu ne angajăm în discuții filosofico-semantice privindconcepte precum cel de „realitate”, „subiectivitate”, „intenționalitate”, „cunoaștere”etc., ci vom opera cu ele în înțelesul consacrat, al consensului tacit din comunitatea științifică, al așa-zisului „luat ca atare” (taken for granted). Se vor întreprinde unele clarificări conceptuale, dar precizări terminologice de detaliu ne-ar abate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sex, îmbrăcăminte, locuință), ci cuprinde și trebuințe de ordin superior, cum ar fi realizarea plenară a personalității, norma reciprocității în relațiile interpersonale, atașamentul față de valori general umane (solidaritate, dreptate, adevăr etc.). Pe lângă motivația propriu-zisă, care implică nevoile, trebuințele și scopurile, subiectivitatea mai presupune un aspect, și anume acela că oamenii nu se raportează direct la lume și semenii lor, ci o fac prin intermediul simbolurilor, al codurilor, de mai mică sau mai mare generalitate, de la limba comună până la argouri, semne și coduri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cifrate, specifice unor grupuri sau organizații mai mult sau mai puțin secrete. În al treilea rând, indivizii interpretează continuu microși macromediul sociocultural în care trăiesc, comportamentele celorlalți și comportamentele proprii. Apoi, interpretările, la rândul lor, nu sunt elemente pasive ale subiectivității, ele traducându-se în acte de conduită. Într-o măsură considerabilă, modul în care acționăm depinde de felul în care percepem și interpretăm celedinjurul nostru. Altfel spus, agenții umani, în calitate de indivizi, grupuri, popoare și culturi, construiesc mereu, prin interacțiune, atât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
grupuri, popoare și culturi, construiesc mereu, prin interacțiune, atât realitatea subiectivă, cât și pe cea obiectivă. Putem afirma deci că sociologia, ca știință a întregului social, vizează realitatea socială atât pe dimenisunea ei obiectivă, strucurală, cât și pe cea a subiectivității, a „interpretat-construitului”, a ideologicului, în sens larg. Un exemplu concret, în acest sens, ar fi situația și comportamentul categoriei de persoane de vârsta a treia; există niște determinanți obiectivi-structurali de care nu se poate face abstracție în nici ocercetare serioasă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sociale și a relației inextricabile cu obiectiv-structuralul are o mare importanță în înțelegerea statutului epistemic al cercetărilor bazate pe anchetă și sondaje. Aceasta pentru că respectivele metode au prioritate în investigarea sistematică a ideilor, reprezentărilor, valorilor, atitudinilor, opiniilor etc., deci a subiectivității. Mai cu seamă când e vorba de intențiile oamenilor, e greu de închipuit că putem avea acces la ele altfel decât prin intermediul chestionarului sau al interviului. Să remarcăm însă că înseși informațiile privitoare la obiectiv-structural - mai exact, la faptele indivizilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
erorilor pe care acest tip de cunoaștere le comportă, deducând de aici necesitatea demersului de tip științific și în domeniul sociouman. a. În descrierea, explicarea și interpretarea structurilor și fenomenelor (psiho)sociale, la nivelul conștiinței comune, intervin, în măsură considerabilă,subiectivitatea, interesele, aspirațiile și valorile unei persoane sau ale unui grup social, ceea ce poate deforma percepția corectă a realității. Funcționează expunerea și filtrarea selectivă, adică tendința ca, deliberat sau nu, oamenii să se expună și să rețină mai mult informațiile care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vom înregistra, de exemplu, părerile privitoare la cauzele tensiunilor în familie, acestea pot diferi semnificativ la soți (bărbați) față de soții (femei). Prezența redusă la unele cursuri va fi explicată într-un fel de studenți și altfel de profesorii în cauză. Subiectivitatea nu este exclusă nici în cercetările sociologice sau din alte discipline. Acolo însă, ponderea ei este mai mică și există, în principiu, posibilități de a o circumscrie. În epistemologia socială figurează în prim-plan principiul neutralității axiologice a cercetătorului, adică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la nivel ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectiv-ideologici (simbolici) se întrepătrund, ființează împreună
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
actul de comprehensiune, nu ne plasăm neapărat în afara raționalului și că acest act poate fi, la rândul lui, „înțeles” și descris în termeni raționali. d. În fine, ca un rezumat al considerațiilor de mai sus, trebuie subliniat faptul că despre subiectivitatea, interioritatea umană avem varii și multiple semne și semnale sensibile (vorbe, gesturi, manifestări, comportamente). Inferența de la datele exterioare (inclusiv comportamentul verbal) la cele interioare nu este simplă și fără riscuri. Însă ea se poate realiza, și nu doar prin interacțiuni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
așa cum se întâmplă îndeobște în cazul anchetelor și sondajelor. După cum am spus în primul paragraf al acestui capitol și cum o vom presupune de-a lungul întregii lucrări de față, chestionarea indivizilor ca metodă științifică se bazează tocmai pe premisa subiectivității și intenționalității umane dezvăluibile. De aceea, nu se poate pretinde în mod serios că doar metodele calitative au acces la punctul de vedere al actorului, la „interpretat-construitul”, așa cum în mod tipic susțin „calitativiștii”. Cu această din urmă remarcă, discuția despre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și, de asemenea, din acest punct de vedere, ele recepționează toate, în mod identic, un același mesaj (uniformizarea „stimulului”), adică răspund efectiv la aceleași întrebări. Desigur, un alt lucru este că respectivele întrebări pot avea o rezonanță semantico-conceptuală diferită în subiectivitatea indivizilor (vezi și secțiunea „Erori datorate respondenților”). 3. Al treilea argument, de aceeași natură, se leagă de înregistrarea răspunsurilor. La întrebările libere, fără variante de răspuns, în ancheta orală, cel care transcrie (de regulă, rezumând, concentrând, stilizând etc.) răspunsurile subiectului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
deloc. O specie aparte de întrebări o constituie cele de motivație, care sunt, în înțelesul foarte larg (explicat la începutul acestui paragraf), întrebări de opinie, dar de o distinctivitate sporită. Relevanța lor derivă din aceea că sondează o zonă a subiectivității umane de o importanță capitală, și anume cea a universului cauzal-motivațional al aprecierilor, deciziilor și acțiunilor umane. Deși există un strat motivațional mai superficial și schimbător, putem vorbi și de o infrastructură motivațională mai solidă și mai stabilă, pe baza
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de exemplu, pe un țăran de ce vrea să-și vândă un lot de pământ, e greu de presupus că nu știe de ce. Desigur, este o altă problemă cum factori de mediu microși macrosociali, structurile obiective acționează și se transpun în subiectivitatea și motivația umană. Și iarăși, este o altă problemă dacă motivele și intențiile declarate de subiect coincid cu cele asumate în mod real de el. Această din urmă problemă străbate implicit întreaga noastră lucrare și face obiectul special al capitolului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
artă și fler. Am menționat că este o evaluare subiectivă, fapt ce poate stârni unele nedumeriri.Însă aprecierea este corectă, de vreme ce se emite un fel de judecată de valoare asuprachestionarului, chiar dacă persoana care o face are multă experiență în domeniu. Subiectivitatea unui proiectant de chestionar poate fi însă corectată - și deci validitatea ameliorată - prin folosirea metodei experților. Utilizarea experților ca evaluatori independenți sau, cu un randament și mai mare, în interviul de grup sporește validitatea de conținut. Spredeosebire de fidelitatea intraoperatori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
numai anumite categorii de oameni au șansa de a se afla pe stradă, în centrul orașului, fapt care exclude complet (sau aproape) chestionarea unei serii întregi de tipuri de persoane. Apoi, oricât ne-am strădui să-i alegem la întâmplare, subiectivitatea își va pune amprenta pe aceste selecții: conștient sau inconștient, vom prefera anumiți indivizi care ne sunt mai apropiați ca status social, care ni se pare că sunt mai „potriviți” pentru scopulanchetei, ba chiar vom încerca să corectăm întâmplarea, când
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o remarcă. Chiar dacă procedura folosită nu este perfect probabilistică, tendința de a introduce elemente de selecție apropiate de tehnicile aleatorii are efecte benefice asupra cercetării, nu doar pentru că înlătură în bună măsură distorsiunile, inevitabile atunci când alegerea e total dependentă de subiectivitatea operatorilor, ci și pentru simplul fapt că acestea reclamă, de regulă, o circumscriere mai clară a populației de referință. Remarca nu e lipsită de interes, dacă vom observa că, nu de puține ori, se fac cercetări pe eșantioane fără a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
schemă de eșantionare, ci și un principiu de cercetare, în general, pentru domeniul științelor socioumane. 3.5. Eșantionarea pe cotetc "3.5. Eșantionarea pe cote" Este cea mai cunoscută și mai utilizată procedură de eșantionare nealeatorie. Ea încearcă să limiteze subiectivitatea operatorilor în alegerea subiecților de anchetat, prescriind încadrarea acestor alegeri în anumite „cote”, adică indicând frecvențele indivizilor care prezintă anumite însușiri. Formal, procedeul se aseamănă cu eșantionarea prin stratificare, în sensul că se folosesc și aici, în linii mari, aceiași
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
simplu care se poate imagina, căci s-au avut în vedere doar două variabile, fiecare dintre ele având două clase. În cercetări, practic, cotele se construiesc folosindu-se mai mulți parametri, cu scopul de a restrânge cât mai mult câmpul subiectivității operatorilor în alegerea indivizilor din eșantion. Totuși, un număr foarte mare de factori ar putea să constituie un obstacol prea puternic pentru operator în găsirea persoanei, cu atât de multe caracteristici prescrise. De pildă, aflat într-un sat, operatorul nostru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În cazul de față, acest gest devine aproape obligatoriu, cu deosebire atunci când chestionarul este construit pornind de la zero, adică dacă nu se recurge doar la câteva modificări ale unui instrument testat deja. Rostul intervenției experților este acela de a minimiza subiectivitatea uneia sau câtorva persoane ce proiectează chestionarul și de a sesiza și înlătura acele multe mici erori inerente unei asemenea munci. A doua categorie se referă la ordinea întrebărilor și la aranjarea chestionarului în pagină, la stabilirea modului de înregistrare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rigorile sale morale și scriptuale pînă la despotism. Lasă și plăcerii un loc În acest scenariu al băgărilor de seamă. „Siliți-vă a o Învăța - scrie el - sau faceți cum vă place.” Acest cum vă place respectă principiul individualității, flatează subiectivitatea vorbitorului (sau scriitorului), recunoaște dreptul de a Încălca normele pe cale de constituire. Însă spațiul plăcerii este destul de limitat În proiectul Văcărescu. Foarte Întins este acela al datoriei. Celebrul lui testament (politic și cultural) este, În această privință, fără echivoc: „Urmașilor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
atopic, căci a scrie asupra unui lucru este a-l perima. Cum poate o ființă Îndrăgostită să riște, În aceste condiții, să perimeze propria-i pasiune? Situație, Într-adevăr, dificilă. Romanticii aspiră, totuși, să scrie o capodoperă bazîndu-se pe propria subiectivitate (pasiune), iar grecii (prin Socrate) tind să convertească, observă tot Barthes, mitul erotic Într-un mit estetic. Citatul dat de Barthes din Suferitele tînărului Werther („Am pierdut... forța sacră, vivifiantă, cu care cream În jurul meu universuri”)... nu-i, totuși, concludent
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]