5,777 matches
-
în țările dezvoltate, dar și de calitatea tehnologiei utilizate, mai rudimentară în statele în curs de dezvoltare. Posibilitățile de control al reziduurilor acumulate sunt în multe cazuri limitate. În felul acesta se determină forme de degradare și la nivelul celorlalte subsisteme. d) Amenajarea teritoriului. Ocuparea oricărui sector din spațiul terestru și valorificarea resurselor existente sunt posibile numai ca urmare a unor acțiuni bine fundamentate, menite să asigure utilizarea cu maximum de eficiență a potențialului de care dispune fiecare comunitate umană. Acțiunile
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mediu nu este totdeauna posibilă. 2.2.Funcțiile geosistemului Geosistemul are o funcționalitate proprie, rezultată din interacțiunile multiple ale componentelor sale. În egală măsură, fiecare din sistemele componente are subunități spațiale și dinamice, legate interactiv. Același tip de legături menține subsistemele și unitățile respective într-o rețea ierarhizată tridimensional. Astfel, fiecare unitate, indiferent de poziția ei în sistem, este legată interactiv cu unitățile de pe același nivel ierarhic, controlează unitățile subordonate și este controlată de una sau mai multe unități sistemice de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
copilului. El se conformează deciziilor parentale de teama consecințelor și nu urmare a unei decizii morale bine gândite. Permisivitatea este opusul stilului autoritar subiectiv, ea combinând un grad scăzut de control paretal cu un nivel ridicat al afectivității. Granițele dintre subsistemul paretal și cel al copiilor sunt extrem de permeabile. în această practică educativă, părinții nu constituie o resursă importantă pentru copil, agenți activi care să-i formeze sau să-i modifice comportamentul. Deși părinții își exprimă în mare măsură afecțiunea față de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
chiar copil problemă. Neglijența parentală este și mai problematică. Acest stil se caracterizează prin utilizarea limitată, în mică măsură, atât a controlului, cât și a afecțiunii. Este cazul părinților centrați pe propriile interese, care ,,fugˮ de responsabilitățile parentale. Granița dintre subsistemul parental și cel al copilului este destul de permeabilă dar, acest lucru se datorează refuzului părinților de a se implica prea mult în relația cu copilul. Dezavantajele acestui tip de îndrumare parentală rezultă din slaba socializare a copiilor, care nu au
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
apatic, mai pragmatic. Supraprotecția reprezintă un alt tip de îndrumare parentală, care combină un nivel ridicat al controlului cu o afectivitate ridicată. Ambele dimensiuni ale relației părinte-copil sunt folosite într-o manieră intruzivă, care permite manipularea experiențelor emoționale ale copilului. Subsistemul parental este foarte puternic, părinții încercând să manipuleze granițele dintre subsisteme pentru a obține subordonarea copilului. în scopul obținerii unei mari coeziuni familiale, părinții sunt tentați să practice supraprotecția, utilizează un control excesiv și tind să sufoce copiii cu dragostea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
care combină un nivel ridicat al controlului cu o afectivitate ridicată. Ambele dimensiuni ale relației părinte-copil sunt folosite într-o manieră intruzivă, care permite manipularea experiențelor emoționale ale copilului. Subsistemul parental este foarte puternic, părinții încercând să manipuleze granițele dintre subsisteme pentru a obține subordonarea copilului. în scopul obținerii unei mari coeziuni familiale, părinții sunt tentați să practice supraprotecția, utilizează un control excesiv și tind să sufoce copiii cu dragostea lor. Părintele protector este aparent un părinte model: el este extrem de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
psiho - motrice ale jucătorilor din echipă și tehnica plus eficiența individuală în execuția componentelor tehnice individuale , a structurilor jocului, a combinațiilor tactice și sistemelor de joc în atac și în apărare. PROBELE DE CONTROL se constituie și ele într-un subsistem propriu oricărui model de pregătire, situație în care apar mai multe elemente, respectiv: a) probe de control finale; b) probe de control intermediare; c) probe de control curente. Fiecare element, la rândul său, poate genera operații și evaluări proprii, specifice
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
echipei (m și f) reprezentative de baschet a școlii Selecția este o componentă importantă în orice model de joc al unei echipe datorită implicațiilor directe în realizarea obiectivelor modelului de pregătire. Ea cuprinde mai multe elemente care pot genera un subsistem aparte, cu propriul model operațional. În jocul de baschet selecționarea copiilor și tinerilor, elevi de școală generală sau liceu, este un proces continuu, sistematic, are caracter activ și obiectiv. Ea vizează un evantai larg de laturi ale personalității celor care
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
decât în orice moment, de un efort comun pentru a revigora încrederea în școală și în educația din România, ca mijloc de promovare socială. Unitatea de învățământ din România trebuie să facă față unui mediu concurențial stimulat și de existența subsistemului învățământului particular, din ce în ce mai bine aspectat. Cea mai bună și corectă evaluare a calității o face însuși clientul, consumatorul. Elevii sunt primii care ar trebui să ceară calitate, ca beneficiari direcți ai educației, dar și părinții, beneficiari indirecți, care vor să
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
de educație; d) crearea unei culturi a calității la nivelul organizației furnizoare de educație; e) fundamentarea politicilor și strategiilor sectoriale în domeniul educației. Monitorizarea reprezintă procesul continuu prin care se oferă informații și se asigură suport și consultanță subordonaților sau subsistemelor unei organizații pe parcursul derulării activităților stabilite prin funcția de planificare. Monitorizarea servește ca suport pentru implementare și ca bază de date pentru evaluare. Rezultatele învățării sunt exprimate în termeni de cunoștințe, competențe, valori și atitudini care se obțin prin parcurgerea
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
calității procesului instructiv-educativ, accesul egal la educație. promovarea unei reale colaborări intre autoritățile locale, comitete de părinți, agenți economici, inspectorate școlare etc. Unitățile de învățământ din Romania de azi trebuie să facă față unui mediu concurențial stimulat și de existența subsistemului învățământului particular, din ce în ce mai bine aspectat. Mai mult, proiectele de legi fundamentale ale educației, înaintate Parlamentului României, prevăd posibilitatea finanțării per elev, în sensul că statul român își va asuma obligația stabilirii unei sume de bani pentru fiecare elev din învățământul
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
locală, angajatori, sindicate, organizații profesionale etc.) la definirea și asigurarea calității. Toți acești actori trebuie sensibilizați și cointeresați în definirea și promovarea noului concept de calitate; 3. elaborarea standardelor de calitate și dezvoltarea sistemelor de asigurare a calității pentru fiecare subsistem, nivel și formă de educație. Standardele de calitate trebuie să fie omogene din punct de vedere conceptual și metodologic pentru a asigura posibilitatea comparării calității diferitelor niveluri și sectoare ale educației; 4. realizarea procedurilor de autorizare, acreditare și evaluare periodică
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
mondial, Internaționala Comunistă* (IC), curea de transmisie a strategiei* și a tacticii decise de partidul-stat* sovietic. Dar, cu începere din 1945, acesta se structurează într-un sistem comunist mondial - definit și analizat de istoricul francez Annie Kriegel -, format din trei subsisteme: cel al partidelor-stat apărute între 1945 și 1949 în țările învecinate URSS, cel al partidelor comuniste care nu se află la putere și cel al alianțelor stabilite pe plan mondial în jurul temelor apărării clasei muncitoare*, luptei pentru pace* și mișcărilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Modzelewski de o „birocrație politică centrală”. Toți aceștia percepeau această birocrație ca fiind fundamentul major al regimurilor comuniste și viciul lor redhibitoriu. Birocrația clasică și birocrația comunistă. Sunt numeroși sociologi care au subliniat tendința aparatelor administrative de a colabora „subsisteme de acțiune” parțial autonome destinate să se protejeze de efectele unei ierarhii greoaie și ale unor reguli schimbătoare. în aceste cazuri, se dezvoltă o mentalitate care se învecinează foarte repede cu iresponsabilitatea. Aceste critici, care n-au încetat niciodată în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
manifestă (este vorba, desigur, de un caz teoretic) sistemul se numește închis. Transferurile ce au loc între elementele sistemului sau între sistem și mediu sunt de două categorii: fizice și informaționale. Structura întreprinderii ca sistem deschis este alcătuită din următoarele subsisteme aflate în permanentă interacțiune: 1. subsistemul tehnic, format din tehnologie, utilaje și know-how; el definește procesul de producție și a fost privilegiat în mod deosebit de către managementul științific; 2. subsistemul psihosociologic, luat în considerare de teoreticienii comportamentului; se compune din
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
caz teoretic) sistemul se numește închis. Transferurile ce au loc între elementele sistemului sau între sistem și mediu sunt de două categorii: fizice și informaționale. Structura întreprinderii ca sistem deschis este alcătuită din următoarele subsisteme aflate în permanentă interacțiune: 1. subsistemul tehnic, format din tehnologie, utilaje și know-how; el definește procesul de producție și a fost privilegiat în mod deosebit de către managementul științific; 2. subsistemul psihosociologic, luat în considerare de teoreticienii comportamentului; se compune din indivizi, grupuri, comportamente, statuturi, roluri și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
informaționale. Structura întreprinderii ca sistem deschis este alcătuită din următoarele subsisteme aflate în permanentă interacțiune: 1. subsistemul tehnic, format din tehnologie, utilaje și know-how; el definește procesul de producție și a fost privilegiat în mod deosebit de către managementul științific; 2. subsistemul psihosociologic, luat în considerare de teoreticienii comportamentului; se compune din indivizi, grupuri, comportamente, statuturi, roluri și definește ceea ce numim “climatul” întreprinderii; 3. subsistemul structural, cuprinzând modalitățile de repartizare și coordonare a sarcinilor, ierarhii și sisteme de comunicare; 4. subsistemul de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
know-how; el definește procesul de producție și a fost privilegiat în mod deosebit de către managementul științific; 2. subsistemul psihosociologic, luat în considerare de teoreticienii comportamentului; se compune din indivizi, grupuri, comportamente, statuturi, roluri și definește ceea ce numim “climatul” întreprinderii; 3. subsistemul structural, cuprinzând modalitățile de repartizare și coordonare a sarcinilor, ierarhii și sisteme de comunicare; 4. subsistemul de obiective și valori; 5. subsistemul de management, ce are drept scop fixarea obiectivelor, dezvoltarea strategiilor, realizarea planurilor și desemnarea structurilor firmei. Acest subsistem
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
2. subsistemul psihosociologic, luat în considerare de teoreticienii comportamentului; se compune din indivizi, grupuri, comportamente, statuturi, roluri și definește ceea ce numim “climatul” întreprinderii; 3. subsistemul structural, cuprinzând modalitățile de repartizare și coordonare a sarcinilor, ierarhii și sisteme de comunicare; 4. subsistemul de obiective și valori; 5. subsistemul de management, ce are drept scop fixarea obiectivelor, dezvoltarea strategiilor, realizarea planurilor și desemnarea structurilor firmei. Acest subsistem poate fi: omogen (cu un singur centru de decizie); neomogen (cu mai multe centre de decizie
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de teoreticienii comportamentului; se compune din indivizi, grupuri, comportamente, statuturi, roluri și definește ceea ce numim “climatul” întreprinderii; 3. subsistemul structural, cuprinzând modalitățile de repartizare și coordonare a sarcinilor, ierarhii și sisteme de comunicare; 4. subsistemul de obiective și valori; 5. subsistemul de management, ce are drept scop fixarea obiectivelor, dezvoltarea strategiilor, realizarea planurilor și desemnarea structurilor firmei. Acest subsistem poate fi: omogen (cu un singur centru de decizie); neomogen (cu mai multe centre de decizie având fiecare obiectivul său). Operațiile de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
subsistemul structural, cuprinzând modalitățile de repartizare și coordonare a sarcinilor, ierarhii și sisteme de comunicare; 4. subsistemul de obiective și valori; 5. subsistemul de management, ce are drept scop fixarea obiectivelor, dezvoltarea strategiilor, realizarea planurilor și desemnarea structurilor firmei. Acest subsistem poate fi: omogen (cu un singur centru de decizie); neomogen (cu mai multe centre de decizie având fiecare obiectivul său). Operațiile de bază realizate de un sistem de întreprindere sunt: a) operații de transformare a fluxurilor de intrare materiale și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
centre de decizie având fiecare obiectivul său). Operațiile de bază realizate de un sistem de întreprindere sunt: a) operații de transformare a fluxurilor de intrare materiale și nemateriale de intrare (inputuri) în fluxuri de ieșire (outputuri); un sistem sau un subsistem de întreprindere ne apare astfel ca o “cutie neagră”; b) operații logice care privesc aplicarea regulilor de decizie pentru transformarea inputurilor în outputuri; de exemplu: culegerea de informații privind nivelul stocurilor de materii prime și comandarea unei noi aprovizionări atunci când
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
dintre momentele J și K precum și durata de timp dintre aceste două momente (DT). I.5.2. Modelul lui Stafford Beer Stafford Beer, în cartea sa “Brain of the Firm” (1972), consideră că sistemul de întreprindere este format din cinci subsisteme notate S1-S5, având fiecare o structură și un mod de funcționare proprii. Sistemul S1, denumit “unitate descentralizată de bază” este celula principală a organizației. De exemplu, în cazul unei întreprinderi structurate pe diviziuni geografice, fiecare diviziune geografică poate fi considerată
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ale consiliului de administrație, proprietarilor, puterii publice, sindicatelor ș.a.m.d. În cadrul acestui sistem sunt importante mai mult decât oriunde intuiția, creativitatea, diplomația. I.5.3. Modelul lui Jacques Mélèse Sistemul de întreprindere în viziunea lui J. Mélèse cuprinde următoarele subsisteme: 1. Subsistemul fizic (F), care se ocupă cu operațiile de transformare (tehnice, economice, administrative). El utilizează mijloace umane și materiale interrelaționate și se află în legătură directă cu mediul (M); 2. Subsistemul de exploatare (E), care asigură o funcționare permanentă
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de administrație, proprietarilor, puterii publice, sindicatelor ș.a.m.d. În cadrul acestui sistem sunt importante mai mult decât oriunde intuiția, creativitatea, diplomația. I.5.3. Modelul lui Jacques Mélèse Sistemul de întreprindere în viziunea lui J. Mélèse cuprinde următoarele subsisteme: 1. Subsistemul fizic (F), care se ocupă cu operațiile de transformare (tehnice, economice, administrative). El utilizează mijloace umane și materiale interrelaționate și se află în legătură directă cu mediul (M); 2. Subsistemul de exploatare (E), care asigură o funcționare permanentă și regulată
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]