2,093 matches
-
Diet intră fără ezitări în rezistența antinazistă. Cînd începe deportarea evreilor, ea se ocupă de aflarea unor adăposturi secrete și izbutește să salveze cinci concetățeni evrei. Participă la acțiunile de distribuire a ziarelor și manifestelor rezistenței, la diverse alte acțiuni „subversive” în cursul cărora îl cunoaște și pe viitorul ei soț, biologul Jan Kloos. Refuzul acestuia de a semna declarația de loialitate față de forțele de ocupație îl costă postul la universitate și la Institutul de cercetări. Jan se alătură unui comando
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
în fel și chip plicticoase lucruri vechi cu scandaloase nebunii noi, să se maturizeze și să dea înapoi, în irezistibile, bosumflate copilăreli. De aici, scăderile (oare?) prin comparație cu pașoptismul, revendicat, deseori, ca model: ezitarea la start, estetismul (nonșalant și subversiv) preferat activismului, antifraza de salon din care, la un secol și jumătate distanță, n-are cum mai ieși o revoluție. Optzecismul e, așadar, un trend cultural cu premise, trădate, de filozofie socială. O întoarcere, în forță, a scriitorului ,citit", cultivat
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
despre ea). Personaje feminine masochiste s-au mai văzut, dar Dorothy face din ea însăși o mascaradă a feminității. Se oferă pe ea însăși ca un spectacol, și, în același timp, subliniază artificialitatea acestui spectacol. De aceea, masochismul ei e subversiv și nu încurajează vreo identificare cu spectatoarele. Și jocul ei expresionist, inegal, cu gesturi bruște și schimbări dese ale timbrului vocii, sugerează labilitatea psihică a personajului. Dar finalul filmului confirmă ipoteza feministă: Dorothy renunță la statutul ei de obiect al
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
CHE AUȘESCU (el cârmacho), NIE TZSCHE bine-mi stă, DOSTOIEVSKI FM ș.a.m.d., de găsit în marile librării bucureștene, la târgurile de carte și în garderobele tinerilor scriitori, sunt create de el împreună cu cei câțiva prieteni arădeni care alcătuiesc subversiva și amuzanta grupare Celebrul animal. Poate că nu întotdeauna haina face pe om, dar cu puțină imaginație, putem intui destule lucruri semnificative despre stilul lui Leac cam de la distanța de la care privești o helancă imprimată. E un exercițiu potrivit în
Celebrul dicționar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9984_a_11309]
-
1889 maiorul Teleman, reprezentantul județului Fălciu, chestorul Camerei Deputaților, primește cârmuirea județului Roman. Se aștepta de la maiorul Teleman, „a cărui energie și atitudine calmă sunt bine cunoscute”, intervenția benefică în problemele prefecturii județului Roman, căzută „în prada ideilor celor mai subversive”. Maiorul Teleman, deputat și fost prefect, este numit prefect al județului Roman în locul lui G. Dimitriu Brănișteanu, demisionat. Prin decretul cu nr. 2445, din 9 mai 1895, regele Carol I înaintează la gradul de general începând cu ziua de 10
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
din lume, spre a atinge libertatea, ca în analogia încurajtă în economia reprezentării, între dezbrăcarea și despărțirea definitivă a lui Ariel de Caliban. Totuși, reflectând mai adânc la semnele simbolice și factorii semiotici presărați în acest spectacol, descoperim o paradigmă subversivă la adresa Instanței sau Instituției ecumenic-atotputernice întruchipată în ficțiunea scenică de persoana lui Prospero. Sub mantia sa subtil concepută în două culori, umanul Prospero are o bluză de Pierrot, de Arlechin proaspăt cosmetizat. Arta actorului Alexandru Repan reintegrează muzicii și unei
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
în arhive, Greenblatt și Gallagher propun o înțelegere a literaturii bazată pe vînătoarea după amănunte și contextul lor. Inevitabil, o asemenea critică literară mizează pe anecdotic, pe contraistorie, promovează marginea spre centru și destabilează ordinea preexistentă. Noul istorism e fundamentalmente subversiv. Capitolele acestei cărți sînt o ilustrare a metodei pe care am expus-o, deși metoda în sine nu e riguroasă și nu poate fi preluată de alte studii. Analizele lui Greenblatt și Gallagher sînt fascinante și inimitabile. Ele nu te
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
călăria; după 10 luni de rînit la cai și corespondențe la ziarul regiunii militare, e detașat ca ziarist la Cluj. Aici descoperă farmecul subtil al cofetăriei Vita dulci (titlul unei alte povestiri a Supraviețuirilor), cu savarinele ei și lectura deloc subversivă a franțuzescului L’Humanité; e, o spune el însuși, un substitut cît se poate de străveziu al cămării mamei, cu bezelele și mai ales chou-à-la-crème-le ei (de a căror frișcă se leagă primul sărut al lui Relu, cu juna Pusi
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
care au visat-o și au așteptat-o generațiile postbelice (de la „șaizeciști” la „optzeciști”) și în care literatura contemporană, pierzându-și rolul central într-o societate malformată de stat, și-a câștigat o dimensiune de libertate: nu numai lăuntrică, rezistentă, subversivă; ci și exterioară, socio-politică, „firească”. Ce se mai poate pierde, totuși, în acest context de libertate (auto)celebratoare, în care alte și alte cărți, noi și noi autori apar sub ochii cititorilor și ai cronicarilor literari? Care ar fi riscul
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
față. Mai apoi, din clipa în care Soljenițîn și disidenții sovietici au dat tonul, angajamentul politic a ajuns să îmbrace și forma opoziției fățișe: scrisori deschise adresate lui Ceaușescu și trimise la „Europa liberă", publicarea în străinătate a unui text subversiv, redactarea și răspândirea de manifeste, ralierea la un gest de insurecție sau la o „mișcare". Atenție, însă! Aceste gesturi insurecționale aveau loc într-o societate în care șansa de a se produce o masă critică a protestului era nulă. Iar
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
Hertei Müller, apolitismul. Cât despre cărțile unui Vadim sau Adrian Păunescu, ele nu ridică dubii: țin de categoria fanfarei oficiale. Straniu este că în ultima vreme au apărut atâtea persoane care taxează drept „apolitice" cărți pe care Securitatea le considera „subversive". Acești oameni ori nu știu ce se întâmpla atunci, ori sunt de rea credință. În dosarul meu de urmărire informativă, pe care l-am primit acum trei ani de la CNSAS, apoi în dosarul de urmărire a lui Noica, pe care îl cunoașteți
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
anii aceia stăteau să se nască după fiecare colț de stradă. Toate rapoartele ofițerilor de securitate către superiorii lor, bazate pe materia primă a notelor informative venite de la turnătorii „din teritoriu", taxează tot ce se tipărea sub semnătura noastră ca „subversiv", „împotriva orânduirii socialiste", „dușmănos", „neangajat". Paradoxal pentru felul în care funcționa „sistemul" în această a doua perioadă a lui era că, pe de o parte, cenzura dădea drumul la cărți a căror publicare ni se părea imposibilă (nu mi-a
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
amintim că Mircea Iorgulescu propunea în 1988 tocmai pe fondul acestei epuizări un eseu cu totul liber și capricios despre lumea lui Caragiale), Florin Manolescu vine nu doar cu o interpretare nouă, dar cu una revoluționară și în anumite privințe subversivă politic. Chiar dacă totul se întîmplă la nivelul eterat al reconsiderărilor academice, un strop de venin la adresa sistemului închis, în care numai de jocuri și strategii nu era bine să vorbești, venea probabil să mărească faima acestei cărți în epocă. Nu
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
dintre artă și viață. Abolind realul convențional, năzuiau să actualizeze un real virtual, inepuizabil: Imaginația constă, scria René Char, în Partage formel, în a alunga din realitate mai multe persoane incomplete, pentru a obține, punînd în mișcare puterile magice și subversive ale dorinței, întoarcerea lor sub forma unei prezențe pe deplin satisfăcătoare. Atunci obții nestinsul real necreat". Pentru ca Artaud să preconizeze o poezie în afara textului, în afara formei, id est revărsată în existență: ,Trebuie să punem punct acestei superstiții a textelor și
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
românesc actual, cititorul fiind atras de stilul degajat în care autorul își exprimă fără crispare unghiul propriu de percepție, deși D. R. Popa se dovedește, așa cum iși propune, un neliniștit, un incomod. Diferența o face eleganța stilului sensibilizat prin ironie subversivă și umor care se dovedește deseori mai lucid și mai usturător decât gravitatea, pentru că acest râs, nu prea senin, este în cazul său o formă subtilă de asimilare a contextului la modul critic (din carte nelipsind nici polemicile directe sau
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
est inteligența propriu-zis critică a eseistului care și-a ales o temă pe potrivă. Nu întîmplător scrierea în cauză a avut parte de dificultăți torturante, prelungite în timp. Scrisă în 1972 și înfățișată de îndată spre editare, cartea, deși deloc „subversivă”, s-a văzut interzisă pînă-n 1990 (a apărut în 1991): „după tezele din iulie ’71, Popescu-Dumnezeu și Dodu Bălan s-au grăbit să interzică toate reprezentațiile cu teatrul ionescian din Capitală și din provincie. Au fost ani în care numele
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
obligă bîlbîiala, e un păcat de moarte: Mizoguchi e vinovat chiar de dinainte de a fi comis vreo faptă mîrșavă, e vinovat de a fi unicul cunoscător al gîndurilor sale, care, incomunicabile fiind, devin secrete. Iar ca secrete, ele devin periculoase, subversive, criminale. Aceasta e logica povestirii lui Mishima, dacă o înțeleg eu bine. Narațiunea se dezvoltă, cum se vede, dintr-un raționament cu o construcție aproape poematică, simplu și șocant deopotrivă, cel puțin pentru omul european: a nu fi capabil să
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
prin al cărei labirint călătorisem neîncetat”, remarcă Horea. Cum-necum, „în afurisiții ani nouăzeci”, soarta îi potrivește pe eroi în profeția mateină. Alexandru Pantazi e un maistru linotipist, lui potrivindu-i-se cel mai bine numele eroului matein; tipărește un ziar subversiv, „Românul”, și va fi încarcerat în grupul Petre Mihai Băcanu. Se sinucide, eșuând, ca toți ceilalți, în acceptarea dezvrăjirii prezentului. Dan Stanca adună în fața istoriei mari indivizi emblematici ce trăiesc cu inocență ruperea de iluzie. Pacienți ai lumii noi, craii
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiați. Gheorghe Ursu, care a fost arestat de Securitate, ținea un jurnal ce conținea câteva poezii scrise de Nina Cassian, în care aceasta satiriza regimul comunist. Securitatea a considerat aceste poeme ca fiind "subversive". Aflând toate acestea, scriitoarea a luat hotărârea de a rămâne în SUA. Imediat, apartamentul său din România a fost confiscat, iar cărțile i-au fost interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceaușescu. În Marea Britanie i-a apărut volumul
Poezii de Nina Cassian și Doina Ioanid, în TOP cele mai frumoase poezii de dragoste din lume by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/61990_a_63315]
-
nu continua, ci abia începea la începutul anilor '90. Aceeași contradicție între outsider și forța lui politică intervine și în "bătălia politică" pe care insistă Andrei Bodiu. Păcatul autorului este că privește lucrurile prea din interiorul fenomenului optzecist. Caracterul, nu subversiv, ci direct anti-regim, al multor autori, nu le dădea un statut de luptători politici, tocmai pentru că se aflau în margine. O altă caracteristică ar fi "refuzul compromisului". Pare o sintagmă fără sens pentru un marginal. Autorii tineri erau din ce în ce mai greu
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
politic, comuniștii români denunțau Partidul Social-Democrat ca fiind un Ťcal troianť al burgheziei, infiltrat în rîndurile clasei muncitoare" (p. 84) Au spirit analitic, finețe și grijă pentru detalii, Vladimir Tismăneanu scrie lucruri fundamentale despre contrastul dintre retorica legalistă și comportamentul subversiv al liderilor comuniști, dinamica PCR de după 1944, enigma Gheorghe Gheorghiu-Dej, evoluția politică a lui Nicolae Ceaușescu, descifrarea exactă a mesajului transmis de Nicolae Ceaușescu în momentul invadării Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia (era un mesaj antisovietic, nu unul de
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
de factori extrem de diferiți, care țin de contextul ideologic și cultural, de sensibilitatea și cultura, de tradiția și forța fiecăruia de a rezista conformisului. Firește că a invoca aceste argumente, extrem de importante în înțelegerea literaturii ca fenomen, poate părea nu subversiv, ci, dimpotrivă, evazionist. În bună măsură, a revizui înseamnă în acest moment... istoric a reface o ierarhie, după alte criterii decît acelea care funcționau înainte de 1990. După zece ani de la momentul în care s-a instituționalizat chiar libertatea de gîndire
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
text, dar derizoriul e condiția necesară a satirei sociale. Râsul e suspect, transmite alarma unei nereguli a comunicărilor oficiale, vestea ajunge repede, prin turnătorii de ocazie, la urechile stăpânirii locale, care face un caz deosebit din această sfidare. Râsul devine subversiv, autoritățile solicită explicații, faptul banal se transformă într-un conflict existențial și ideologic cu ecouri până la vârful puterii politice centrale. Protagonistul a ieșit, spontan, prin râsul ocazional, din "neutralitatea istorică" a funcționarului care fusese ("ortograf la Vinalcool", după cum își recomandă
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
Nici nu ar fi putut fi publicat. Nici romanul lui I. D. Sîrbu nu a fost publicat decât după 1990. Dar, mult prea verbios și prea teoretic, ideologizant-eseistic, Adio, Europa! nu se ridică la înălțimea unor romane care denunță insidios, dinlăuntru, subversiv, regimul comunist, cum ar fi Refugii și Vocile nopții de Augustin Buzura sau Galeria cu viță sălbatică de Constantin }oiu. Diferența de atitudine e considerabilă. I. D. Sîrbu ar fi putut deveni un disident de talia lui Paul Goma. Mesajul deznădăjduit
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
personalității în cauză, insuficient prizate înainte de ’89, iar azi împinse oarecum pripit într-o zonă a „clasicizării”. În ce măsură, ne putem întreba, autorul Ingeniosului bine temperat ar putea face figură de „clasic”? Într-un sens paradoxal desigur, date fiind pornirile sale subversive, dizolvante. Poate că embrionul acestei viziuni se află în Urmuz. Deoarece M. H. Simionescu e un „postmodernist” adică un soi de „avangardist” (Matei Călinescu afirma că postmodernismul „poate părea uneori fratele geamăn al avangardei”), care n-a evitat a-și
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]