KorAP: Find »[drukola/base=subversiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...83 >

2,052 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

respective. Comandanții de Gărzi Naționale locale au fost instruiți în domeniul informativ/contrainformativ după un plan bine stabilit, care să eficientizeze efortul acestora în domeniul securității naționale. Acest plan a cuprins următoarele puncte: A. Acțiuni subversive. B. Modul de acțiune subversivă împotriva siguranței statului, siguranței publice, ordinei și liniștii publice: a. Propaganda. b. Acte teroriste. c. Acte de sabotaj. C. Cum lucrează dușmanul. D. Cum sunt armați. E. Sosirea în regiune. F. Exemple de organizări de bande și atacuri. Câteva zile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și reprimării unor „eventuale” acțiuni potrivnice ordinii și siguranței, prin înființarea în mediul rural a unor unități de Gărzi Naționale, alcătuite din Gărzile Naționale F.R.N., posturile de jandarmi și unitățile de premilitari. Aceste gărzi aveau misiunea de a neutraliza elementele subversive care ar fi apărut în zona de reședință care puteau influența starea de spirit a populației sau întreprinde acte ilegale. Începând cu al doilea trimestru al anului 1940, în urma unor înțelegeri cu Marele Stat Major și Corpul de Jandarmi, Gărzile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și militare. În acest context, Consiliile de Colaborare județene au fost însărcinate să aducă la îndeplinire și să rezolve sarcini multiple, rezultate din noua configurație politico-administrativă a țării. La granița de vest, problemele privind creșterea curentului revizionist și a propagandei subversive maghiare a impus adoptarea unor măsuri de contracarare, atât din punct de vedere militar, cât și pe diverse paliere ale societății. Unul dintre acestea a constat în construirea unei linii de fortificații militare denumită chiar «linia Carol II», pentru o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
socio-economice. Cu toate acestea, autoritățile locale au avut în atenție, în toamna anului 1938, trei probleme importante: menținerea ordinii publice și siguranței naționale; situația socio-economică în zona de frontieră; eliberarea permiselor de port-armă, în scopul prevenirii utilizării acestora în scopuri subversive. Din punct de vedere al siguranței naționale, Consiliul de Colaborare din 22 septembrie 1938 a constatat că pe raza județului domnește „cea mai perfectă ordine și liniște”, iar starea de spirit a populației era „pe deplin mulțumitoare”. Aceeași caracterizare a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
legionare în zonă. În plus, a fost constatată o revigorare a propagandei revizioniste prin posturile clandestine de emisie din Ungaria, care a produs „o pronunțată agitație a spiritelor” din mediul urban și rural bihorean. Primele efecte vizibile ale acestei acțiuni subversive au fost lichidarea averilor și mutarea în alte zone ale țării a unor familii de români stabiliți în zona de graniță după 1918. Ședința Consiliului de Colaborare din 15 noiembrie 1938 a hotărât inițierea unei campanii de contrapropagandă, susținută de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
să fie comunicate săptămânal. Situația creată la frontierele României în ultima parte a anului 1939 și în prima parte a anului 1940, prin fluxul de refugiați polonezi, tentativele de trecere frauduloasă a frontierei la granița de vest și intensificarea acțiunilor subversive la granița de est au impus noi măsuri de supraveghere și control. Pentru coordonarea unor măsuri pe acest palier, prin Decizia nr. 44.226 a luat ființă o Comisie compusă din directorul general al Poliției (președinte), un delegat al Marelui

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
corespondența din unitățile militare și urmăresc pe cea semnalată ca suspectă; S.S.I.-D.G.P.: - interceptează corespondența celor semnalați în legatură cu încălcarea ordinii în stat; - interceptează convorbirile telefonice și telegramele celor suspecți și semnalează discuțiile/materialele suspecte. 8. Acțiunile politico-sociale (subversive, politice minoritare, iridente, emigrație): M.St.M.: rapoarte informative, starea de spirit în armată; D.G.P.: în general, rapoarte informative, urmărire, supraveghere, cercetare și schimb de informații; S.S.I.: în special chestiunile care au atacat politica de stat, interesele superioare și apărarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fără să fi văzut și auzit; - Să dormi și totuși să vezi; - Să fi prezent și totuși să pari absent. Conform materialului, la data respectivă în România își desfășurau activitatea mai multe structuri care trebuiau documentate informativ: - organizații și acțiuni subversive; - organizații de acțiuni „de surpare” a autorității statului; - organizații ale minorităților; - organizații sociale și economice; - problema evreiască. Spionajul, apreciat ca fiind „preocuparea de căpetenie” a tuturor statelor beligerante, a fost definit astfel: „El urmărește preocuparea [culegerea] informațiilor referitoare la situația

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
economice, sociale etc., care interesau ordinea și siguranța statului. A selecționat materialul informativ primit și l-a comunicat departamentelor în competența cărora intra rezolvarea problemelor, a verificat mișcările populației române și străine din țară, a întocmit evidența generală a elementelor subversive și suspecte, precum și dosare pentru organizațiile supravegheate. O preocupare importantă a fost monitorizarea presei și a publicațiilor cu caracter tendențios apărute în țară sau introduse clandestin peste graniță, elaborarea de studii și sinteze asupra problemelor aflate în preocuparea guvernului. Prin

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
investigațiile privind două cazuri de scurgeri de informații din D.G.P., iar cei vinovați au fost deferiți justiției. În primul caz, comisar ajutor Ion Dumitru și agentul Ion Mustață, ambii din Prefectura Poliției Capitalei, au fost dovediți „în serviciul unei organizații subversive”, căreia i-au comunicat măsurile de urmărire și dispozițiile informative privind membrii mișcării. Cel de-al doilea caz a implicat pe comisarul Brighiu, de la Comisariatul de Poliție Calafat detașat la Ministerul Înzestrării Armatei și Producției de Război, care, împreună cu un

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
izbucnirii unor dezordini publice. Spre sfârșitul aceleiași luni, la 23 noiembrie 1940, inspectorul regional de poliție din Iași, Giosanu, a raportat că informatorii săi din „cercurile intime” ale mișcării comuniste locale au aflat despre intenția de răspândire a unor manifeste subversive, de cinci tipuri, în noaptea de 22/23 noiembrie 1940. Unul dintre informatori a primit un pachet de manifeste și o zonă din oraș în care să le distribuie. Întreg lotul de materiale propagandistice a fost adus de la București la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
70.000 membri și un număr cel puțin egal de simpatizanți, conduși de generalul Vitez Suos. Organizația era utilizată în crearea de «gărzi libere» în teritoriile ocupate, acte de terorism, revoltă în masele populare din statele vecine și alte acțiuni subversive. În cadrul acesteia funcționau două secții - a propagandei, respectiv cea paramilitară - unde cei încadrați urmau cursuri intensive de limba română, parașutism, mânuirea explozibililor etc. 2. „Turul Szovetseg” („Asociația Turul”), condusă de dr. Ambrus Iosif, care a atras tineretul universitar și avea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
polițienesc la care s-a ajuns în urma reformelor puse în aplicare de regimul legionar”. Serviciul Jandarmeriei a anunțat structurile teritoriale, prin Ordinul Circular nr. 36.491/12 noiembrie 1940, despre măsurile întreprinse de serviciul de spionaj sovietic pentru intensificarea acțiunilor subversive în România. Profitând de marea masă de cetățeni români din Basarabia și Bucovina, care doreau să revină în România, sovieticii au recrutat, prin șantaj și amenințări, diferite elemente care au trecut granița ca refugiați sau clandestin. Având în vedere afluența

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
desăvârșire slab”, în pofida ordinelor de refacere a revitalizare a structurilor centrale și teritoriale. Propaganda comunistă în armată a luat, la sfârșitul anului 1940, „o dezvoltare deosebită”, care a impus o reacție pe măsură din partea structurilor de securitate. În vederea combaterii propagandei subversive, a identificării și arestării instigatorilor, Serviciul Jandarmeriei a dispus măsuri specifice, în special în mediul rural. În primul trimestru al anului 1941 a primit noi orientări prin mai multe ordine circulare. Ordinul Circular nr. 44.591/6 martie 1941 a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
resurse comune atunci când situația impunea asemenea măsuri. Inspectorul general al I.G.J. a cerut o impulsionare a echipelor de agenți volanți, a recrutării și utilizării de agenți rezidenți pentru culegere, aprofundare și verificare de date. Pentru o cunoaștere temeinică a mișcărilor subversive, Ordinul Circular a prevăzut și organizarea dosarului de evidență pentru fiecare problemă informativă. Măsurile de profesionalizare și aliniere a personalului din domeniul informativ s-au efectuat împreună cu Secția a II-a Informații din Marele Stat Major. I.G.J. a fost de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
precis” a sarcinilor specifice fiecărei structuri adiacente. Serviciul Jandarmeriei avea încadrați un număr de 150 agenți acoperiți, recrutați dintre subofițeri și organizați în echipe sau grupe, la care se adăugau agenții rezidenți, angajați din rândul populației și al organizațiilor ilegale/ subversive supravegheate. Necesitățile instituției au avut în vedere ca numărul de agenți jandarmi să fie ridicat până la 220, aceasta fiind cifra propusă pentru acoperirea obiectivelor informative. Pentru o mai bună conspirare, conducerea I.G.J. a majorat sumele necesare pentru cheltuielile aferente acestor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
format din șapte legiuni, și Inspectoratul de Jandarmi Balta, compus din șase legiuni. Cele 13 legiuni erau formate din batalioanele operative de jandarmi 4, 5, 8 și 11. Jandarmeria teritorială a cuprins, printre altele și o supraveghere continuă a elementelor subversive din interiorul țării care puteau distruge poduri, căi ferate, lucrări de artă, transporturi pentru armată, dar și lupta împotriva desantului aerian și a parașutiștilor izolați. Pentru aceste acțiuni au fost mobilizate 22 companii de poliție zonă interioară (201-222). Tot Jandarmeria

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
iunie 1941 I.G.J. a trimis un referat la Ministerul Afacerilor Interne, sub semnătura colonelului Tobescu, privitor la organizarea jandarmeriei în Basarabia și Bucovina în perioada 1919-1940, în care se arăta necesitatea existenței unei unități de comandă și acțiune deoarece ,,acțiunile subversive în Basarabia sunt unitar organizate și conduse și tot astfel trebuie urmărite și reprimate”. După prima lună de război, 22 iunie-28 iulie 1941, activitatea subversivă pe teritoriul național s-a dovedit inexistentă. Mișcarea comunistă nu s-a manifestat ,,cu nimic

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1919-1940, în care se arăta necesitatea existenței unei unități de comandă și acțiune deoarece ,,acțiunile subversive în Basarabia sunt unitar organizate și conduse și tot astfel trebuie urmărite și reprimate”. După prima lună de război, 22 iunie-28 iulie 1941, activitatea subversivă pe teritoriul național s-a dovedit inexistentă. Mișcarea comunistă nu s-a manifestat ,,cu nimic pozitiv” pe teritoriul rural al țării, iar prin evacuarea populației evreiești în orașe ,,s-a curmat orice agitație politico-socială și economică susținută în trecut” de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
muncitori etc.). Totodată, într-un subcapitol erau precizate foarte clar și organizațiile iredentiste care activau pe teritoriul românesc și trebuiau să se afle în atenția jandarmilor. Șovinismul maghiar acționa în cadrul unei organizații oficiale - Comitetul Național al Maghiarilor din România -, acțiunea subversivă bulgară nu avea o mișcare oficială, ci două, neoficiale, cu sediul la Sofia (V.D.R.O., cu caracter comunist și D.R.O., cu caracter naționalist), în timp ce ucrainenii dispuneau de Organizația „Zabsneak”. Al doilea subcapitol avea în vedere curentele sociale extremiste, atât

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
aruncate pe câmpuri, terenuri virane, viaducte, păduri sau în ape. Angrenarea României în cel de-al doilea război mondial (22 iunie 1941) a impus măsuri sporite de siguranță și ordine publică pe întreg teritoriul țării. În scopul anihilării eventualelor acțiuni subversive, au fost internați în lagăre de muncă un număr de 1054 de comuniști, cunoscuți anterior, dintre care 42 de femei. Supravegherea atentă și eficientă a teritoriului a condus la anihilarea echipelor de parașutiști sovietici lansați și la capturarea spionilor trimiși

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ca și în anii precedenți, partea a II-a s-a ocupat de metodologia organizării activității informative (culegere, redactare, raportare). Aceasta avea la bază planul de acțiune elaborat pe concluziile și constatările din anul precedent: - stabilirea zonelor în care acțiunile subversive se dezvoltă; - stabilirea intensității acțiunilor subversive în fiecare zonă; - precizarea mijloacelor de acțiune subversivă cu care se lucrează; - identificarea propagandiștilor, periculoșilor capabili de acte de violență și de terorism; - stabilirea și manevrarea mijloacelor de supraveghere informativă (mijloace normale și suplimentare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a II-a s-a ocupat de metodologia organizării activității informative (culegere, redactare, raportare). Aceasta avea la bază planul de acțiune elaborat pe concluziile și constatările din anul precedent: - stabilirea zonelor în care acțiunile subversive se dezvoltă; - stabilirea intensității acțiunilor subversive în fiecare zonă; - precizarea mijloacelor de acțiune subversivă cu care se lucrează; - identificarea propagandiștilor, periculoșilor capabili de acte de violență și de terorism; - stabilirea și manevrarea mijloacelor de supraveghere informativă (mijloace normale și suplimentare). Operațiunea de culegere a implicat cunoașterea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
organizării activității informative (culegere, redactare, raportare). Aceasta avea la bază planul de acțiune elaborat pe concluziile și constatările din anul precedent: - stabilirea zonelor în care acțiunile subversive se dezvoltă; - stabilirea intensității acțiunilor subversive în fiecare zonă; - precizarea mijloacelor de acțiune subversivă cu care se lucrează; - identificarea propagandiștilor, periculoșilor capabili de acte de violență și de terorism; - stabilirea și manevrarea mijloacelor de supraveghere informativă (mijloace normale și suplimentare). Operațiunea de culegere a implicat cunoașterea completă a scopurilor urmărire, metodele de lucru ale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
un caz nou, în care erau angrenate alte resurse umane și materiale, în vederea obținerii unor elemente precise care să clarifice datele primare. Gestionarii datelor aveau datoria să-și informeze superiorii inclusiv despre zvonurile existente, mai ales dacă acestea conțineau elemente subversive și aveau tangență cu siguranța națională. În anul 1943, a intrat în vigoare o nouă Lege a Jandarmeriei, întrucât unele prevederi ale Legii din 1929, aflată în vigoare, nu mai corespundeau „în totul pasului vremii”, mai ales în domeniul serviciului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]