57,908 matches
-
o neconsistentă, nu știu anul acesta, sesiune de comunicări pseudoștiințifice, care îl înmormîntează definitiv pe Shakespeare în praful unui limbaj de lemn incredibil, Festivalul Shakespeare rămîne major și vital pentru turul de orizont extraordinar în zona spectacolelor foarte diferite, în succesul de a duce mari nume de regizori, mari nume de trupe. Efortul lui Emil Boroghină, încăpățînarea lui incredibilă, nebunia lui de a crede pînă în ultima secundă că se poate, că oficialii vor da, totuși, bani, susținerea celor din jur
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
zi: Băiete, te însărcinez să vezi... să afli... cine ia "șperțul". De la cariera noastră transportam cu camioane și remorci blocuri enorme și le aruncam în mare. Construiam un dig despre care s-a ocupat un ziar-pistol. Ne-a șantajat cu succes. Dar asta, mai târziu. Deocamdată am constatat că pneurile Pirreli nu rezistau sarcinei. Explodau în cruce. Asta îi explicam reprezentantului firmei americane Goodear. Era un tânăr din Akron SUA, pe care l-am cunoscut la bar, la Atheneu. Numai firma
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
uitat. Mai mulți huligani îi înconjuraseră pe doi bătrâni, probabil soț și soție, care ieșiseră la plimbare, și îi biciuiau cumplit, peste față și peste mâini, cu niște bucăți de sârmă, reproșându-le că nu se bucură alături de ei de succesul echipei naționale și obligându-i să se bucure! Bătrânii nu înțelegeau ce li se cere (probabil nici nu auzeau bine), iar pe fețele și mâinile lor șiroia sângele. În acest gen de "impetuozitate tinerească" se înscrie pentru mine atacarea de către
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
și-a permis - unica rezervă în mijlocul unui elogiu să facă despre unul dintre confrații de care tocmai se despărțise, această remarcă: " Singura trăsătură care mi place mai puțin la el este acest rabolepie pered uspehom" - obediență grăbită, atitudine subalternă față de succes, față de prestigiu. (Vorbeam ca întotdeauna românește, limbă în care însă nu și interzicea să folosească uneori expresii din rusă.) Îmi amintesc de felul în care se ținea deoparte. N-ar fi legat niciodată prietenie cu un ministru, cu oameni influenți
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
fi văzut publicul căutând temător în jur pentru a "se orienta" care piesă ar trebui să fie aplaudată; după ezitări (adevărată tensiune psihologică), Ťse dădu drumulť la aplauze. Nu toate acele valori căzură pe locuri câștigătoare; o piesă mediocră făcu succesul de scandal; alta, mai bună, avu un succes meritat; piesa cea mai interesantă, a americanului Morton Feldman, fu lovită de inerta ghioagă a indiferenței. Unde și ce este provincia? Nu este oare pretutindeni? Provincia este un sentiment: acela al neputinței
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
a "se orienta" care piesă ar trebui să fie aplaudată; după ezitări (adevărată tensiune psihologică), Ťse dădu drumulť la aplauze. Nu toate acele valori căzură pe locuri câștigătoare; o piesă mediocră făcu succesul de scandal; alta, mai bună, avu un succes meritat; piesa cea mai interesantă, a americanului Morton Feldman, fu lovită de inerta ghioagă a indiferenței. Unde și ce este provincia? Nu este oare pretutindeni? Provincia este un sentiment: acela al neputinței de a recunoaște valori. Această neputință se manifestă
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
mult de-a face cu reușita socială, cu admirația și aplauzele stârnite pe loc. Credeam că discern la el o anumită condescendență, nu spun față de celebrități în general, ci față de acelea dintre ele - de fapt destul de numeroase care - își iau succesul în serios, cred în el și-l consideră proba și măsura propriului geniu. E vorba de artiștii pe care succesul îi secătuiește, pe care gloria îi consacră în chiar momentul când - și nimeni n-o știe încă - ei nu mai
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
anumită condescendență, nu spun față de celebrități în general, ci față de acelea dintre ele - de fapt destul de numeroase care - își iau succesul în serios, cred în el și-l consideră proba și măsura propriului geniu. E vorba de artiștii pe care succesul îi secătuiește, pe care gloria îi consacră în chiar momentul când - și nimeni n-o știe încă - ei nu mai au nimic de spus. Cum, se întreba el uneori, reușesc unii să admire sau să ignore ceva, doar pentru a
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
să ignore ceva, doar pentru a se alinia la opinia mulțimii sau a instituțiilor? Deși celebru în țară, și bucurându-se de o anumită notorietate în Occident, tata n a putut niciodată să și ia în serios celebritatea și nici succesul. Departe de conformisme, ca și de curentele pe cale de-a fi recunoscute sau deja oficializate, el se vroia - precum un Mussorgski, Ives, Janacek sau Varčse - un artist al singurătății. Nu am pretenția că aș vorbi cu totală obiectivitate despre tatăl
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
năstrușnicie băiețească, fără pic de aere și poză, aceeași poftă de a povesti cu miez și haz. întrebat dacă, punînd atîta preț și umor, nu e luat drept neserios, aniversatul răspunde: Sigur că sunt luat drept neserios! Nu am deloc succes la încruntații preocupați și la solemnii găunoși. Ocolesc, la limita evitării oricărui pericol, paranoicii gri și chiuretați la zâmbet. Mă panichează cei care umblă cu soclul lor sub braț și, în clipa în care te întâlnesc, urcă pe soclu și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
din plastic ce ornau lunetele vechilor Dacii. Lor, tuturor acestor categorii, le spun tot soiul de trăznăi pe care, altfel, nu aș avea cum să le vând." Cum în redacția noastră nu sînt persoane din categoriile la care nu are succes Marcel Tolcea, îi urăm proaspătului cincuagenar la mulți ani. Feminitate, feminism, misoginism Foarte, foarte bun numărul 5 din Cuvântul (15 mai -14 iunie) și de citit în întregime. Tema este Feminitate, feminism, misoginism. Aproape toate vocile care răspund la întrebările
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
cucerit lumea prin arta cu care a știut să facă din mister o armă a seducției. Paradoxul acestui filozof este că, pe cît de mult s-a încercat discreditarea lui culturală, pe atît de implacabil i-a sporit în timp succesul. E cazul unui intelectual al cărui prestigiu a crescut pe măsura ce a fost atacat și, indiferent dacă a fost parodiat și ironizat, prin parafrazarea sau imitarea sarcastică a cuvintelor sale, indiferent dacă i s-a arătat nonsensul frazelor și
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
p. 128). Calitățile scrisului Florinei Iliș au fost amplu comentate în ultima vreme. Temeinicia construcției, limpezimea frazei, indiferență la cîntecele de sirenă ale modei literare, finețea observației, tonul calm, superior, și calitatea ideilor aduse în discuție fac diferența și explică succesul pe care prozatoarea Florina Iliș îl are în România și, mai nou în afara țării. Combinația de cerebralitate și sensibilitate artistică proprie scrisului acestei autoare caracterizează și românul Cinci nori colorați pe cerul de răsărit. Chiar dacă miza acestui român este mai
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
a României, muziciană, pictoriță și poetesă cunoscută sub numele Carmen Sylva. Consoartă de origine germană a Regelui Carol I al României, Regina scria în limba maternă (Der Bläzer, Zaghaft, Armes Mägdlein, Der Schmetterlingskuss). Mariana Nicolesco a încheiat cu un imens succes Concertul de Lieduri Enesciene, interpretând unul dintre cele Șapte Cântece pe versuri de Clément Marot op.15, scrise în 1907-1908, celebrul - de acum înainte - Languir me fais. Mai toate aceste lieduri au fost compuse înainte de primul război mondial (în afară de op.
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Daniel Cristea-Enache Publicistica își găsește un suport solid (dar inconsistent, pe termen lung) în pagina de ziar trăind în lumina și în exploatarea evenimentului zilei. Cu cât gazetarul speculează mai bine ultima știre, cu atât crește succesul său la masse, cuantificabil și prin frecvența aparițiilor "pe sticlă". Jurnalistul devine o figură de prim-plan și trece de la o televiziune la alta, pentru a explica națiunii ce se întâmplă de fapt. Degeaba le cerem acestor robi fericiți ai
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
frecvenți rămân istoricii și filologii, dar aria problematică e mult mai extinsă. Enciclopedismul preocupărilor lui Nicolae Iorga e prea bine cunoscut. Așa se explică faptul că Valeriu Bologa îl consultă pe teme de istoria medicinei, iar Petre Sergescu îi relatează succesele sale în susținerea unor conferințe de istoria matematicii. Multitudinea domeniilor din viața universitară clujeană în care Nicolae Iorga este implicat sau solicitat nu este o surpriză. Pentru că în volum avem numai scrisorile care îi sunt adresate, nu și eventualele răspunsuri
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
bassin), nu bazin (cum e în Îndreptar). Greșeala se datorează faptului că într-o vreme mulți scriau s pentru z intervocalic, iar cititorii și-au închipuit că și aici s trebuie citit z." Tot Al Graur s-a luptat - fără succes - să impună forma a sezisa (mai firească, pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
întîlniri. Relația cu firele, multe, invizibile, care te pun într-un anumit raport cu tine, cu celălalt, cu lumea. Călătorind pe căile din mine însămi, descopăr, uneori, și voluptatea popasului. Acolo sînt ochi, senzații, mize, emoții, lumini, măști, neputințe, umbre, succesul unora, ratările mele, răsărituri, apusuri. S-a întîmplat - sau, poate, n-a fost doar atît - ca trupa lui Strehler de la Piccolo Teatro din Milano să revină la București. Cu Arlechino, slugă la doi stăpîni, acel spectacol-școală de teatru, acea lecție
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
-l face și mai puternic, și mai fragil. Un spirit pe care, într-o noapte, mi s-a părut că-l știu. Ion Marin, tocmai în zilele și în nopțile acelea se întorcea la Milano ca să primească, cu brațele deschise, succesul de la Scala din Milano cu Manon. Scala. Visul oricărui mare dirijor, cîntăreț, regizor, scenograf. Scala, locul unde perfecțiunea sunetelor înseamnă mai mult decît un cult. Scala. Scala, locul în care am auzit aplauzele lui Strehler pentru Ion Marin. De ce nu
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Douăzeci de ani care au născut o carieră, un destin formidabil, douăzeci de ani în care s-a putut ajunge la anormalități ca aceea din seara premierei în care colegi celebri, politicieni din lume, guvernul Austriei, de pildă, îi urează succes și îi trimit flori la cabină, iar din partea noastră, nimic. Pîcla ignoranței. Grea și densă. În seara premierei de la Scala din Milano cu Manon Lescaut, eu l-am recuperat pe Ion Marin. A fost darul lui Strehler.
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
creionat pe baza "poveștilor" celor care au lucrat "afară" în societăți mai mult sau mai puțin reprezentative, articole de ziar, traducerea unor cărți de referință de acum o sută de ani sau a unor ghiduri care propun rețeta sigură a succesului în ziua de azi) și el se referă mai degrabă la anii de început ai capitalismului decît la realitatea contemporană. Scrie Monica Heintz: "Nu am întîlnit în interviurile mele nici o referire la valorile esteticii consumului (Bauman, 1998), la o viață
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
astfel, sub păvaza corectitudinii omenești, nulitățile ajung celebrități doar pentru că aparțin unor minorități supuse discriminării. Pentru Ovidiu Hurduzeu, celebra meritocrație a societății americane este cel mai adesea un blazon publicitar. Tot ceea ce înseamnă astăzi multiculturalism și corectitudine politică își trage succesul din această strategie a victimizării premeditate. Mai mult, din nevoia de a culege avantajele pe care le aduce cu sine discriminarea, americanul ajunge să se pretindă victima unui agresor pe care tot el l-a inventat. Consecința dezastruoasă pe termen
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
Heintz, ați plecat din România cînd vă pregăteați să dați la facultate, să vă alegeți o carieră. Educația din școală, semnalele pe care le primeați din jur vă spuneau că reușește cine muncește, sau dim potrivă? Nu îmi amintesc ca succesul să se fi evaluat numai în termeni de muncă sau nemuncă. În cadrul școlii, înainte de 1989, se vorbea mult și despre talent, inteligență sau inspirație. De altfel, școala, care a fost întotdeauna construită pe un sistem elitist și în care cei
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină și de unchiul ei. Apoi am mai aflat de succesele literare ale unchiului Valeriu și toți ne bucurăm să aflăm că un amărăștean cunoscut avea talent și se remarcă puternic în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pentru urările mele de ziua să de naștere și am vorbit mai multe. Recenzia excelentă făcută de Prof. univ. dr. Marian Barbu la cunoscută sa carte Memorii, publicată în D.L. l-a bucurat și ne-a urât să continuăm cu succes revista. Așa vom face și promit că voi reveni și cu alte informații despre IPS Bartolomeu. A fost ultima dată când i-am auzit vocea caldă, cu vibrații inconfundabile, iar scrisoarea pe care mi-a trimis-o tot anul trecut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]