2,316 matches
-
sufixul rămâne neschimbat și la persoana a III-a: (el, ei) să lucr-ez-(e). C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă și autonomă (cu o singură excepție, când intră în sintagma prezumtivului prezent), monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul caracteristic -ÎND: cânt-ÎND, lucr-ÎND. Observații: La verbele a căror rădăcină se termină în vocala -isau într-o consoană palatală (sau palatalizată), sufixul tematic prezintă varianta fonetică -IND; apropiind, veghind, îngenunchind. Tipul II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autonomă (cu o singură excepție, când intră în sintagma prezumtivului prezent), monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul caracteristic -ÎND: cânt-ÎND, lucr-ÎND. Observații: La verbele a căror rădăcină se termină în vocala -isau într-o consoană palatală (sau palatalizată), sufixul tematic prezintă varianta fonetică -IND; apropiind, veghind, îngenunchind. Tipul II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările a IV-a și a V-a. Se caracterizează prin patru teme distincte, dintre care o temă polivalentă (de această dată, trivalentă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tema polivalentă s-a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic, se disting două mari clase de flexiune: Tipul II1 (tipul II de flexiune, clasa l); cuprinde verbele din conjugarea a IV-a. În structura temelor omonime, sufixul caracteristic este -I-: A1: tema infinitivului: dorm-I, sos
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic, se disting două mari clase de flexiune: Tipul II1 (tipul II de flexiune, clasa l); cuprinde verbele din conjugarea a IV-a. În structura temelor omonime, sufixul caracteristic este -I-: A1: tema infinitivului: dorm-I, sos-I A2: tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic, se disting două mari clase de flexiune: Tipul II1 (tipul II de flexiune, clasa l); cuprinde verbele din conjugarea a IV-a. În structura temelor omonime, sufixul caracteristic este -I-: A1: tema infinitivului: dorm-I, sos-I A2: tema II a prez.: dorm-I-(-m, -ți), sos-I-(-m, -ți) A3: tema perfectului: dorm-I-(-i, etc.), sos-I-(-i, etc.) dorm-I-(-sem etc.), sos-I-(-sem), dorm-I-(t), sos-I-(t). Tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ți) A3: tema perfectului: dorm-I-(-i, etc.), sos-I-(-i, etc.) dorm-I-(-sem etc.), sos-I-(-sem), dorm-I-(t), sos-I-(t). Tipul II2 (tipul II de flexiune, clasa 2); cuprinde verbele de conjugarea a V-a. Tema este formată din rădăcină și sufixul -Î-: A1: tema infinitivului: cobor-Î, ur-Î A2: tema II a prez.: cobor-Î-(m, -ți), ur-Î(-m, -ți) A3: tema perfectului: cobor-Î(-i, -și etc.), ur-Î-(-i, -și etc.) cobor-Î(sem etc.), ur-Î(-sem etc.) cobor-Î(-t), ur-Î-(t). B. — Tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tema II a prez.: cobor-Î-(m, -ți), ur-Î(-m, -ți) A3: tema perfectului: cobor-Î(-i, -și etc.), ur-Î-(-i, -și etc.) cobor-Î(sem etc.), ur-Î(-sem etc.) cobor-Î(-t), ur-Î-(t). B. — Tema imperfectului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, -Asau -EA-. Din perspectiva sufixului tematic se disting și aici două clase flexionare, aceleași, de altfel, deja constituite prin sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ți), ur-Î(-m, -ți) A3: tema perfectului: cobor-Î(-i, -și etc.), ur-Î-(-i, -și etc.) cobor-Î(sem etc.), ur-Î(-sem etc.) cobor-Î(-t), ur-Î-(t). B. — Tema imperfectului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, -Asau -EA-. Din perspectiva sufixului tematic se disting și aici două clase flexionare, aceleași, de altfel, deja constituite prin sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cobor-Î(sem etc.), ur-Î(-sem etc.) cobor-Î(-t), ur-Î-(t). B. — Tema imperfectului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, -Asau -EA-. Din perspectiva sufixului tematic se disting și aici două clase flexionare, aceleași, de altfel, deja constituite prin sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-/-|ȘT-: ur-|SC, ur-|ȘT-(e), să ur-ASC-(ă) etc. Observații: Urmate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-/-|ȘT-: ur-|SC, ur-|ȘT-(e), să ur-ASC-(ă) etc. Observații: Urmate de vocalele -i și -e, dezinențe personale, sufixele tematice -esc și -ăsc prezintă și variantele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-/-|ȘT-: ur-|SC, ur-|ȘT-(e), să ur-ASC-(ă) etc. Observații: Urmate de vocalele -i și -e, dezinențe personale, sufixele tematice -esc și -ăsc prezintă și variantele fonetice -eșt și -ășt: sosESC, sosEȘT-(i), sosEȘT-(e), ur|SC
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-/-|ȘT-: ur-|SC, ur-|ȘT-(e), să ur-ASC-(ă) etc. Observații: Urmate de vocalele -i și -e, dezinențe personale, sufixele tematice -esc și -ăsc prezintă și variantele fonetice -eșt și -ășt: sosESC, sosEȘT-(i), sosEȘT-(e), ur|SC, ur|ȘT-(i), ur|ȘT-(e) etc. Tot din motive fonetice, sufixul -escprezintă la persoana a III-a a conjunctivului varianta -easc-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. Observații: Urmate de vocalele -i și -e, dezinențe personale, sufixele tematice -esc și -ăsc prezintă și variantele fonetice -eșt și -ășt: sosESC, sosEȘT-(i), sosEȘT-(e), ur|SC, ur|ȘT-(i), ur|ȘT-(e) etc. Tot din motive fonetice, sufixul -escprezintă la persoana a III-a a conjunctivului varianta -easc-: să sosEASC-(ă), iar sufixul -ăsc-, varianta -asc-: să urASC-(ă). Tipul III de flexiune Cuprinde verbele de conjugarea a II-a. Flexiunea lor se caracterizează prin existența a cinci
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezintă și variantele fonetice -eșt și -ășt: sosESC, sosEȘT-(i), sosEȘT-(e), ur|SC, ur|ȘT-(i), ur|ȘT-(e) etc. Tot din motive fonetice, sufixul -escprezintă la persoana a III-a a conjunctivului varianta -easc-: să sosEASC-(ă), iar sufixul -ăsc-, varianta -asc-: să urASC-(ă). Tipul III de flexiune Cuprinde verbele de conjugarea a II-a. Flexiunea lor se caracterizează prin existența a cinci teme distincte. Se sustrag omonimiei tema perfectului și tema II a prezentului, așa încât tema polivalentă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
omonimiei tema perfectului și tema II a prezentului, așa încât tema polivalentă este redusă la una bivalentă. Prin urmare, aceste verbe prezintă în timpul conjugării o temă bivalentă și patru teme monovalente. A. — Tema bivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic -EA-, care provoacă omonimia a două teme: A1: tema infinitivului: păr-EA A2: tema imperfectului: păr-EA-(m), păr-EA-(i) etc. B. — Tema II a prezentului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic -E-: păr-E-(-m, -ți), să păr-E-(-m
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic -EA-, care provoacă omonimia a două teme: A1: tema infinitivului: păr-EA A2: tema imperfectului: păr-EA-(m), păr-EA-(i) etc. B. — Tema II a prezentului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic -E-: păr-E-(-m, -ți), să păr-E-(-m, -ți) etc. C. — Tema perfectului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul specific -U-: păr-U-(-i, -și etc.) păr-U-(-sem, -seși etc.) păr-U-(t) D. — Tema gerunziului. Este formată din rădăcina verbului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
păr-EA A2: tema imperfectului: păr-EA-(m), păr-EA-(i) etc. B. — Tema II a prezentului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic -E-: păr-E-(-m, -ți), să păr-E-(-m, -ți) etc. C. — Tema perfectului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul specific -U-: păr-U-(-i, -și etc.) păr-U-(-sem, -seși etc.) păr-U-(t) D. — Tema gerunziului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic -ÎND-: păr-ÎND. E. — Tema I a prezentului. Cuprinde rădăcina verbului și sufixul tematic specific -Ø: par-Ø, par-Ø
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]