2,938 matches
-
aminti de prima lui incursiune la Marmont: se uita înăuntru, lipit de fereastră și împingându-se în ea. — Deci Gordean e un afurisit de poponar voyeur. Îi place să-i privească pe homălăi cum se fut și cum și-o sug. Hai să încercăm altceva. Ține cumva registre pentru serviciile lui de prezentare? Vandrich își împinse scaunul lângă perete. — Nu, nu ține. Cel puțin atunci nu ținea. Se zvonise că are o memorie fantastică și că îi era teamă să scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
simți mâna lui Claire. Blonda din film dădu ochii peste cap: tocmai văzuse pula partenerului - uriașă, străbătută de vene și îndoită la mijloc ca un furtun de stropitoare. Se aplecă în fața lui, căzu în genunchi și începu să i-o sugă. Aparatul de filmare surprinse urmele unor coșuri scoase pe pielea femeii și pe cele ale înțepăturilor de seringă de pe brațele bărbatului. Ea o sugea, iar drogatul dădea din șolduri. Apoi și-o scoase din gura ei și ejaculă. Danny se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un furtun de stropitoare. Se aplecă în fața lui, căzu în genunchi și începu să i-o sugă. Aparatul de filmare surprinse urmele unor coșuri scoase pe pielea femeii și pe cele ale înțepăturilor de seringă de pe brațele bărbatului. Ea o sugea, iar drogatul dădea din șolduri. Apoi și-o scoase din gura ei și ejaculă. Danny se uită în altă parte. Claire îi atinse șoldul. Danny tresări, încercă să se relaxeze, dar continuă să tresară. Claire îi mângâie un mușchi încordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ei erau pistruiați - cu pistrui ce păreau cancerigeni. Cel din stânga era mai mare și atârna ciudat, iar sfârcurile îi erau închise la culoare și plate, înconjurate de pliuri de piele încrețită. Danny se gândi la trădătorii și mexicanii care îi supseseră. Claire îi șopti „Hai, puiule”, un cântec de adormit copii care să-l facă să spună ce știa, pe cine știa și ce mințise. Își frecă sânii de fața lui. Danny închise ochii, dar nu reuși. Se gândi la băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Chiar te rog! zise pungașul nostru supărat. Băcanul, necăjit că-și pierduse vremea de pomană, luă urciorul, se duse la butoi și-l răsturnă cu gura în jos, așteptând până crezu el că s-a scurs tot untdelemnul, care, fiind supt de buretele dinăuntru, nu se prelinse prea mult. Apoi dete urciorul prefăcutului mușteriu, care o luă la picior cât putu mai repede, ca nu cumva să i se dea pe față șarlatania și să pățească cine știe ce! Se duse la hogeacul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ți-a spus dumitale chestia asta cu gâtul racului? ― Mama, când ne dădea rasol de raci, ne desfăcea gâtul racului și ni-l dădea să-l mâncăm, spunîndu-ne; Ia, măicuță, gâtul, că asta e partea cea mai bună, nu mai suge picioarele!" ― Nemaipomenit! se scandaliză el. Auzi gât la rac! Și-apoi brusc: Ia arată-mi și mie, domnule, pe tablou, unde e gâtul racului? Mă-ntorsei spre tablou, întinsei degetul arătător înainte, descrisei o elipsă imaginară pe trupul racului și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe care-1 ținea în poală. Un păr imens buclat și blond era răsturnat peste fața ei; printre șerpii aurii ai podoabei, zărisem abia un chip veșted și urât. Desigur, din părul acela uimitor se născuse biata larvă gălbuie. Fata despletită sugea pastile dintr-o cutie pusă subt perină, fiindcă nu era voie să fumeze. . . Mamă pentru zece zile a acelui făt, în care se sfârșeau istoviți străbunii saxoni. Una sau cealaltă! 1 - Evocativ! "Je le vois ncitre". In paharul abia turnat
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
îți voi da dragostea mea. 13. Mandragorele își răspîndesc mirosul, și deasupra ușii avem tot felul de roade bune, noi și vechi, pe care pentru tine, iubitule, le-am păstrat. $8 1. O! de ai fi fratele meu, care a supt la țîțele mamei mele! Cînd te-aș întîlni în uliță, te-aș săruta, și nimeni nu m-ar ține de rău. 2. Te-aș lua și te-aș aduce la casa mamei mele; ea m-ar învăța să-ți dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
el, lăsând în urmă un miros urât. Sir Wyndham a rămas singur. La fel și maiorul Privett-Clampe. Vesey și De Souza au dispărut, lăsându-l singur, învăluit într-un întuneric colcăitor, de catifea. Are senzația că lumea lui a fost suptă de larve, lăsându-l suspendat în spațiu, ca o muscă dolofană și roșie prinsă într-o plasă de păianjen. Așa i se par crengile încrucișate. Un cuib de păianjeni. Terorarea se face simțită în colțul ochilor săi și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vreme merg toți trei împreună spre granița cu India engleză. Pagină de dreapta, cu spate alb BĂIATUL CEL ALB ( centrat, în partea de sus a paginii) Pagină separată Lui Jiwan Singh, drumul spre Amritsar i se pare foarte liniștit. Își suge măselele și-i atrage atenția fratelui său, la drum. Abhay, mai scund cu un cap și mai mic cu un an, înclină din cap, precaut. Străbat un drum liniștit. Într-o zi toridă. Cei doi băieți își bălăngăne picioarele, privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-i atrage atenția fratelui său, la drum. Abhay, mai scund cu un cap și mai mic cu un an, înclină din cap, precaut. Străbat un drum liniștit. Într-o zi toridă. Cei doi băieți își bălăngăne picioarele, privesc cruciș, își sug măselele, din gurile lor mult prea mari, pe care este foarte evident că le-au moștenit de la tatăl lor. Căruța hurducăie pe drumul plin de praf, iar vasele de lut se aud zăngănind la fiecare hârtoapă sau șanț de pe drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Lui Jonathan i se pare că întreg spectacolul le este adresat, un omagiu pe care ei îl pot accepta sau respinge, după dorință. Imaginația lui transformă chipul lui Star, pe care nu-l vede, într-un singur ochi uriaș, care suge lacom toată lumina. Când trece contingentul indian, se ridică și pleacă. Întors la Oxford, este tulburat de amintirea sătenilor Fotse. Vrea să scape de ei, de parcă intrând în gândurile lui au cimentat o legătură directă cu viața lui. De ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în văzduh, Homer văzu sau crezu că vede, deoarece în acele câteva clipe de când își venise în fire mintea lui se agita ea însăși febril în gol, cerul împletindu-se amețitor cu pământul, iar în adânc, ape învolburate, ce-l sugeau parcă inexorabil. Înainte de a fi atins valurile, Homer, care nu știa să înoate, avu prezența de spirit să-și tragă peste cap gulerul hainei, ca pe un fel de glugă, iar manșetele mânecilor, ca pe niște mănuși. Știa că aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
de himere negre-al neființei Ne risipește vântul amar și fără sens Din nori curg lacrimi, sfâșâind sufletul ființei Suflet bântuit de mareea ce inundă dens Un mister și o dinamică explosivă. Pare un Big-Bang însetat de cunoașteri Ce-i supt de vârtejul, vârtejul devenirii Dar nămolosul cer prinse a se limpezi. Măritul Soare se caută la obârșii. După multe încercări, copleșit de ambiții Apare(ca ntr-o mare pictură parfumată) Un mândru curcubeu în împrejurări neclare. Ce se sprijină sonor de-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se apleacă spre dreapta, în timp ce se scarpină într-o parte cu mâna: — L-ai auzit pe Su Shun, Orhideea? Aruncă spre mine cu ciorna. Rupe-l! La ce bun să mai emit edicte? Ce mai pot face? Mi-a fost supt tot sângele din mine și lupii nu vor să mă lase în pace! Su Shun e uimit să mă vadă. Ochii lui se îngustează. Își tot întoarce capul încoace și încolo, de la Majestatea Sa la mine. Știu că l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
spate în fața satului? Patul său de moarte pe lângă care am trecut toată clasa și i-am sărutat mâna, acestui om slăbuț, stins în floarea vârstei, cu o mică mustață neagră și cu o expresie ca de icoană pe chipul său supt de suferință, nu-mi apare niciodată în amintire fără un adânc fior: e pentru mine semnul că pe această lume, destinul orb nu e atotputernic, că hotărârile lui pot fi smulse, că fulgerul intuiției noastre îl poate abate din mersul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
știr, cu gruhă și cu pur. Bureți le dă pădurea care, pentru ei, are trei vaci: Hribana, Fragana și Murana. Plodurilor, pînă le cresc tuleiele sub nas, țigăncile le dau țîță. După asta încep să se rușineze și nu mai sug. L-am văzut în drum pe unul care azvîrlea cu bolovani în mă-sa: «A, mamó, stai să-mi dai să beau!» La douăzeci de ani Victor se însura a șasea oară: două dintre neveste muriseră iar pe trei le
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se bate iar femeia peste gură. Auzeam cum în șopronul folosit ca bucătărie, băiatul cel mare dădea raportul lelei Ghența. - M-am dus acasă, am muls vaca, i-am scos buruian, am dat drumul la porc, am lăsat vițelul să sugă, de-acolé am muls și vaca lui bădia Neculai... Îmbrăcată în rochiță de sărbătoare, albastră, cu ciorapii roșii, viitoarea doctoriță mă privea stăruitor, scobindu se în nas. Avea capul ca un dovleac fără bărbie. - Cum merg treburile, domnișoară? Mirată, dînsa se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
boghet în frunte, ca să nu‐și prăpădească odorul ! ... și altele multe încă făcea ... Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi‐aduc aminte; și‐ mi aduc bine aminte, căci brațele ei m‐au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu‐i, gângurind și uitându‐ mă în ochi‐i cu drag! și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de la
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Caldă lui întotdeauna și pe câmp cu cer în față Câmpul pletele‐ și răsfață. În adâncul lui tresare Altă vatră de izvoare Ți‐ a făcut destinul semnul Untul negru, untdelemnul. OLTENEASCĂ Sâmbătă, pe la Nagaica, Îți răsfață pruncul maica, Pe când pruncul suge țâță Lângă mâță. Oțul mamii, cel frumos, Te dași din copaie jos . Oț în sus și oț în jos, I‐ a ieșit în creștet moț. Oț voinic și iscusit Fără bâtă și cuțit. Foaie verde leuștean, M‐a făcut muica
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mai fi dat să ‐ nțelegi. Trei zile numai, Dar până atunci Mi - e atât de bine În poala ta coborât de pe cruce, Încât de nu mi‐ ar fi teamă că te‐nspăimânt, Lin mi‐ aș întoarce gura Spre sânul tău, sugând. Emil Botta n. 15 septembrie 1911, Adjud ‐ d. 24 iulie 1977, București) a fost un poet, prozator și actor român. „Ca poet în literatura română este unul dintre cei mai importanți făuritori de limbă poetică modernă, după Tudor Arghezi și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
a făcut păcat? Hai fato, Te sărut că nu‐ i păcat! Din Poezii, vol. II, Mari scriitori români, pag . 135 . DUȘMANCELE ( fragment ) Las‐ ochii mamă, las‐ să plângă Tu‐n leagăn, tot cu mâna stângă 108 Mi‐ai dat să sug, de‐aceea sunt nătângă! Dar n‐am pus doară, jurământ Să merg neplânsă în mormânt! Nu plâng că‐ mi e de Lună teamă; De ciudă plâng eu mama, MAMĂ. Cuvântul ei, nu‐l iau în seamă Dar mi‐ e rușine
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pleacă. Scârțâind, din nou ea crește. Mama toarnă cu tot zorul Apă‐ n pumni, și se grăbește La copil și‐i răcorește 121 Obrăjorul . Bea apoi, și ea pe fugă Merge iarăși după asta La copil. și- i dă să sugă, Frânt‐apoi, pe‐o buturugă Stă nevasta. Singur vântul, se oprește: Peste ochi își pune‐o mână și zâmbind copilărește Curios el lung privește Spre fântână. Din Poezii pag. 118‐120 MAMA Pitpalacu‐ n grâu sughiță Iar nepoții lui După
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
este un miracol, Nu prin vorbe, ci prin fapte. Mama întreține viața Cu lacrimi, cu dor și lapte . ADEVĂR Un copil care se naște Din al mamei trup e rupt ș‐apoi îl menține‐ n viață Laptele care l‐a supt. Nici o boală nu‐ i mai grea și mai greu de conceput Ca durerea unei mame Când copilul și‐ a pierdut. Așa‐i ordonată viața, Cu dureri și bucurii. Copiii iubesc părinții, Iar părinții pe copii. Bucium, 15 VIII 1998 157
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
perdele, Tăcuți și groaznici în tăcerea lor. Făptura lor, atât de dragă ieri, Ne înspăimântă astăzi și ne‐nghiață. și chipul lor nu‐ i cel de‐aici din viață, E cel de dincolo, cu ochi de ceață și cu obrazul supt de lungi zăceri. Arareori, vorbesc cu noi în vis, Ca dintr‐ o foarte mare depărtare, Cu glasuri stinse și tremurătoare, Năluci de glasuri, murmur indecis, Ca vâjâitul scoicilor de mare. și ani de zile trec, și‐ abia târziu, Când ochii
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]