1,440 matches
-
nu e aceea pe care o gândește acum. Moartea nu e nici călătoria magică În Egipt sau În Grecia, așa cum și-a Închipuit-o, ci un ritual mult mai plăcut. Un ritual prin care se poate răzbuna În liniște. Impulsurile suicidare nu se manifestă doar În momentele de criză. Drieu e unul dintre acei sinucigași care se pot sinucide și din plictiseală: „Am uneori poftă să mă sinucid pe loc. Parisul e atât de posomorât și atât de mort, oamenii niște
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Pe acest fundal, sinuciderea poate fi și o reglare de conturi, despărțirea orgolioasă de niște oameni pe care-i disprețuiește profund. Va trebui, prin urmare, să moară spectaculos (avec éclat!), pentru a atrage atenția asupra răzbunării sale. În această mistică suicidară, fiecare element al scenariului Își are importanța proprie. La cincizeci de ani, Înaintea ultimei treimi a vieții, ieșirea dincolo ar fi, pentru el, momentul cel mai potrivit să facă ceea ce-și propusese demult. Evenimentele - prăbușirea vizibilă a Germaniei, revenirea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
efeminata cultură politică franceză și la ignobilul obicei de a substitui comunicării directe, microfonul, așa cum face, Între alții, și Malraux. Dar spre deosebire de atâția dintre dușmanii sau chiar prietenii săi, el e gata, În orice clipă, să moară. Sedus de proiectul suicidar, uită și de misticismul său cultural și scrie, fără ca mâna să-i tremure: „Pentru mine, care nu sunt deloc mistic, sinuciderea va fi cel puțin o rugăciune trăită. Curiozitatea mea când, la Chartres, am crezut că am fost ucis: În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
spună: obsesia autosuprimării e permanent prezentă dacă nu În acțiunile, măcar În gândurile ei. La 24 august 1953, cuvintele - simple sunete Înfuriate - prind o consistență tragică. Sylvia Încearcă să se sinucidă. Nu Întâmplător, firește, singura notație din perioada premergătoare, actului suicidar e relatarea despre executarea celor doi Rosenberg. Detaliile, de-o cruzime Înspăimântătoare, sunt selectate În funcție de expresivitatea și sensurile ce-ar putea fi acordate macabrului ritual. Oripilată de relatarea unui reporter, ea intră În rezonanță cu scenele atroce descrise de ziare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Basarabiei. În plus, din cauza distanței considerabile dintre aliați, era foarte greu - și de aceea și foarte puțin probabil - ca aceasta să poată să ofere ajutor militar real României, ceea ce Însemna că trupele naziste trebuiau Înfruntate fără aliați, posibilitate mai degrabă suicidară având În vedere capabilitățile și pregătirea armatei române. Prin urmare, nu existau opțiuni de alianță ale României În 1940, iar singura decizie coerentă În ansamblul mai larg al unui subsistem hegemonic era alinierea cu hegemonul. Schimbarea balanței de putere odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nu numai de faptul de a fi suferind; 8) diminuarea capacităților cognitive, deficit de concentrare sau indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatare personală, fie observată de ceilalți); 9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideație suicidară recurentă, fără un plan anume ori tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului. A. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt; B. Simptomele cauzează detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Simptomele nu sunt explicate de doliu (pierderea unei persoane iubite) sau ca urmare a unor pierderi sau supărări dacă simptomele persistă mai mult de 2 luni, sau sunt caracterizate printr-o deteriorare evidentă a funcționării, preocupări morbide de inutilitate, ideație suicidară, simptome psihotice sau retardare psihomotorie. 8.3.2. Evoluția tulburării depresive majore Tulburarea depresivă majoră poate apărea la orice vârstă, dar vârsta medie de debut a bolii este situată în intervalul 20-25 de ani. Totuși, depresia nu poate fi exclusă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
căsnicie ruinată. Și care dintre sentimentele mele sunt reale? Și întrebarea obsesivă: când se va întâmpla din nou? Care parte a mea mă reprezintă cu adevărat? Cea sălbatică, impulsivă, haotică, plină de energie și nebunie? Sau cea timidă, retrasă, disperată, suicidară, blestemată și obosită? Probabil, mă reprezintă un pic din fiecare, sper să nu fie mult din nici una. (Jamison, 1995b., p. 68, apud. Nolen-Hoeksema, 1998)149. Sentimentul că nu pot avea niciodată încredere în emoțiile sau percepțiile lor îi urmăresc tot
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
semnificativ mai crescute de tulburări afective decât aveau rudele lor adoptive sau rudele persoanelor adoptate sănătoase. Totodată, în cazul rudelor biologice ale persoanelor adoptate cu tulburări afective s-au depistat rate mult mai crescute de tentative de suicid sau acte suicidare complete decât în cazul rudelor adoptive din cele trei grupuri (Power & Dalgleish, 1998, apud Hoeksema, S.N., 1998)157. Studii despre incidențele în cadrul istoriei familiei, studiile asupra gemenilor și studiile de adopție sugerează că genetica joacă un rol important în cazul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
oamenii cu sau fără tulburări afective. Studiile care au încercat să examineze scheme biochimice specifice unei anumite forme de tulburări afective au avut un oarecare succes. De exemplu, un studiu a sugerat că oamenii depresivi care au impulsuri agresive și suicidare e posibil să manifeste o scădere a nivelului de serotonină (Howard & colab., 1987, apud Hoeksema, S.N., 1998)158. Teoriile mai recente asupra monoaminelor s-au concentrat asupra numărului și funcționării receptorilor de monoamine ai neuronilor în cazul oamenilor care suferă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
uneori o stare paranoidă congruentă cu dispoziția și autoevaluarea sa; cognițiile, conceptele, negative față de viitor, respectiv evaluarea negativă a viitorului (hopelessness) vizează expectații univoc negative, anxiogene, umilitoare și punitive; în consecință pacientul dezvoltă uneori o atitudine pesimistă, defetistă și ideație suicidară. În ansamblu, triada cognitivă se manifestă prin "percepții și interpretări eronate, pe baza cărora interacțiunile cu mediul sunt prost construite, destinate eșecului, înfrângerii și anulării, pacientul decupând astfel faptele încât ele să corespundă expectațiilor sale negative" (A.T. Beck, 1979
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și a devalorizării propriei persoane. 3) Crizele anxios depresive sunt rezultatul unei nevroze infantile, în care predomină tulburările de organizare a personalității, și se manifestă prin fobii (frica de a fi trist, de a fi deprimat, de a avea idei suicidare); simptomul cel mai important este apariția unei anxietăți care poate fi alimentată de teama de tristețe: adolescentului îi este frică de efectele proastei dispoziții, tristeții și de gândurile care însoțesc aceste efecte; aceste situații de criză pot dura mai multe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și apetitului; (3) sentiment de neajutorare; (4) viziune negativă asupra viitorului. Depresia la vârstnici este asociată cu patologia cerebro-vasculară, pot apărea afecțiuni somatice grave (boli cardio-vasculare, cancerul, tulburări endocrine, infecții) și sunt afectate și funcțiile superioare, respectiv capacitățile mnezice. Riscul suicidar la vârstnici este o gravă consecință a depresiei, deoarece dorința și voința de a pune capăt suferinței este mult mai evidentă și mai violentă decât la tinerii adulți, fapt ce explică de ce numărul cazurilor de suicid este de două ori
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adverse și este mai putin probabil să aibe consecințe letale în caz de supradozaj. Cu toate acestea, efectele adverse, cum ar fi problemele gastrointestinale și sexuale, pot fi descurajante. Dovezile că ISRS pot să crească frecvența gândurilor și a acțiunilor suicidare în rândul copiiilor și adolescenților, au dus la atenționări în legătură cu prescrierea lor la aceste categorii de vârstă în S.U.A și la interdicția de a le prescrie minorilor în Marea Britanie (Hollon, 2002)205. 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
conștient mai mult sau mai puțin de motivele sale (Cosman, 2000)211. Scopul suicidului poate fi: evitarea unei situații inacceptabile; conduită autoagresivă; apel la ajutor sau un mesaj disperat, îndreptat spre anturajul indiferent sau ostil. Tentativa de suicid este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Ideația suicidară cuprinde
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Cosman, 2000)211. Scopul suicidului poate fi: evitarea unei situații inacceptabile; conduită autoagresivă; apel la ajutor sau un mesaj disperat, îndreptat spre anturajul indiferent sau ostil. Tentativa de suicid este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Ideația suicidară cuprinde un comportament direct observabil în care persoana în cauză
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate fi: evitarea unei situații inacceptabile; conduită autoagresivă; apel la ajutor sau un mesaj disperat, îndreptat spre anturajul indiferent sau ostil. Tentativa de suicid este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Ideația suicidară cuprinde un comportament direct observabil în care persoana în cauză declară că ea se gândește
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
inacceptabile; conduită autoagresivă; apel la ajutor sau un mesaj disperat, îndreptat spre anturajul indiferent sau ostil. Tentativa de suicid este actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Ideația suicidară cuprinde un comportament direct observabil în care persoana în cauză declară că ea se gândește la a-și pune capăt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
actul suicidar oprit înainte ca moartea să se producă. Procesul suicidar reprezintă demersul de la ideația suicidară și până la finalizarea actului suicidar. Procesul în sine poate să se dezvolte de-a lungul mai multor zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Ideația suicidară cuprinde un comportament direct observabil în care persoana în cauză declară că ea se gândește la a-și pune capăt propriei existențe. Aceste idei pot fi raportate spontan de către persoană sau aceasta poate confirma existența lor atunci când este chestionată direct
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
viitor să fie deficitar în ceea ce privește satisfacțiile și realizările. Deci, el se percepe ca fiind inferior, inapt, ciudat, fără valoare și indezirabil social. Toate acestea contribuie la simptomele prezente în depresie, cum ar fi supărarea, pasivitatea, autoacuzarea, pierderea plăcerii și dorințe suicidare. Mulți depresivi au senzația că sunt copleșiți de problemele zilnice. Diferite responsabilități care au fost considerate provocări interesante în perioada nondepresivă acum par să fie greutăți insuportabile. Unii pot să se simtă atât de copleșiți de aceste "greutăți insuportabile" încât
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
decât viața, el se simte atras de suicid. Cu cât mai deznădăjduită și dureroasă îi pare viața, cu atât mai mare va fi dorința sa de a-și pune capăt zilelor. Cu toate că depresia este strâns corelată cu ideația și comportamentul suicidar, relația dintre acestea este foarte complexă; nu toți depresivii se sinucid și nu toți cei care se sinucid sunt depresivi. Se consideră ca fiind importanți factorii care contribuie la apariția și menținerea depresiei. Mai mult, Beck și colab. (1985, apud
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele negative despre viitor, sunt catalizatori majori în suicid și ar putea fi un factor mult mai important decât depresia. Rolul deznădejdii ca factor cheie în tentativele serioase de suicid și ideație suicidară a fost evidențiat în mai multe studii sistematice (Minkoff, 1975; Bergman, Beck și Beck, 1973; Lester și Beck, 1975; Beck, Kovacs și Weissman, 1975; Wetzel 1976; apud Hoeksema, S.N., 1998)213. În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea este variabila cheie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
În concluzie, Beck, consideră că deznădejdea este variabila cheie care leagă depresia de suicid. Într-un studiu, Beck, Steer, Beck și Newman (1993)214 au raportat că deznădejdea este de 1,3 ori mai importantă decât depresia în explicarea ideației suicidare. Persoanele care simt deznădejdea sunt în mare parte caracterizate ca având o viziune negativă asupra viitorului. În mod tipic, aceste persoane cred că nimic nu va rezulta așa cum ar dori ele, că ele nu vor reuși în nici o activitate pe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pot fi atinse niciodată și că cele mai groaznice probleme ale lor nu vor fi niciodată soluționate. Cercetările relevă că persoanele care au reușit să se sinucidă nu au fost diferite de cele care au supraviețuit în ceea ce privește depresia și ideația suicidară. Au existat, însă, diferențe între cele două categorii în ceea ce privește deznădejdea. Analiza măsurării depresiei a evidențiat în continuare faptul că gradul de deznădejde resimțit de către individ este cel mai eficient predictor al suicidului. După cum s-a relevat anterior nu toți pacienții
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
alimentată și alimentează un mod defectuos de prelucrare a informațiilor. Beck și colab. (1979)215 arată că starea de deznădejde este mai predictivă pentru suicid decât depresia, pe când deznădejdea ca trăsătură este asociată cu tulburarea depresivă. Un corolar al deznădejdii suicidare este inflexibilitatea cognitivă, care include dificultatea de a crede că există alternative non-suicidare pentru problemele vieții. Astfel, conform literaturii de specialitate, indiferent de vârstă și sex, deznădejdea este considerată componentul cheie care mediază comportamentul suicidar. Beck, Seer, Kovacs; Garrison (1985
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]