4,909 matches
-
să-l satisfacă pe Irod care privi cu invidie în timp ce intra, splendidul mozaic, coloanele de marmură aliniate de-a lungul pereților, statuile zeilor și mobilierul scump. Pentru a-l impresiona și el pe procurator, tetrarhul venise înconjurat de o numeroasă suită de servi îmbrăcați cu veșminte dintre cele mai scumpe, și care îl așteptau acum în atriumul fortăreței. Până și cei care cărau palanchinul lui Irod aveau colane de argint în jurul gâtului și inele de aur pe degete. Bogăția lui Irod
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
zeități din panteonul roman precum: Iunona, Saturn, Castor și Polux, Venera, Diana, alături de statuile lui Augustus, Iulius Cezar dar și busturile celor șapte regi ai Romei în frunte cu Romulus - Quirinus, deificat de posteritate, ori Numa Pompilius, și apoi toată suita regală din începuturile regatului. Mai erau acolo busturile Grahilor, Tiberius și Gaius, acei oameni politici care jucaseră un rol important în legislația agrară romană, la a căror memorie Tiberius ținea foarte mult, fiind pentru el simboluri ale patriotismului. Dar, pe lângă
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
urma pe scaun [lui Mihail / Mihalache Sturza] se afla, iată, pe iahtul luxos, care urma să ridice peste două ceasuri ancora și să se îndrepte, trecând pe una din gurile Dunării, spre Galați, unde avea să debarce cu numeroasa lui suită, la fel de avidă de tărire și de bani, ca și cea care fusese nevoită să se retragă...» - p. 6), Priveghiul (cu o „reînviere“ a atmosferei de „priveghi-petrecere“ cu cartofori-băutori, adică, în litera romanului, cu «jocul de cărți, înjurături fără adresă, bârfă
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Istambul, pentru că și aceste „principate“ fuseseră câteva secole sub dominație otomană» - p. 150; apoi „obiectivul romanesc se îndreaptă“ asupra călătoriei cu vaporul, de la Galați până în Bosfor și primirii «pe care sultanul [Abdul Medgid Han] a făcut-o Domnului Cuza și suitei sale [...], peste așteptări» - p. 155), Răul de mare („eternizează“ mai întâi pe coala de hârtie ca spuma Mării Negre „uimirile“ / „reacțiile“ sergentului Vasile Barbălată, a camaradului său, Mihai Mailat ș. a., la „răul de mare“ care i-a încercat «pe corveta Balcan
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
charismatic, locuit de modestie și de prudență, mai totdeauna, știe să-și atragă sprijinul / prietenia persoanelor politice / culturale influente (de la Grigore al V-lea Ghica și Vasile Alecsandri, până la sultanul de Constantinopol > Istambul, Abdul Medgid), ori să-și aleagă / cultive suita de elită camaraderească, „netrădătoare“, pe drumul regal / domnesc de pe Golgota Valahimii (Mihail Kogălniceanu, Rosetteștii ș. a.); este însoțit / binecuvântat de Providență, de Fortuna, atât în realizarea celei de-a VIII-a re-Uniri a Principatelor evmezic-Valahe, Moldova și Muntenia, în statul modern
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
lui Marius și a iubitei lui, povestea familiei lui, povestea orașului, toate se contopesc și devin în mintea mea însetata de nou și frumos,o singură poveste, o poveste de 3 zile într-o vară idilica acasă. Urmează o nouă suită de experiențe, o excursie într-un alt oraș aflat în împrejurimi, de o frumusețe aparte. Clădiri vechi monumentale, un oraș de poveste, pictat de o mană măiastra. Încă o seară frumoasă ce se sfârșește într-un târg de meșteșugari, prilej
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
locală, cotidianul « Cuvântul Liber » sprijinind ca de fiecare dată activitățile promovate de către LSR - Mureș. Au urmat promovările făcute de dl. Al.Florin Țene - președintele Ligii Scriitorilor Români și de dl.Doru Dinu Glăvan - președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști, care au deschis suita anunțurilor în revistele și publicațiile de specialitate din țară dintre care amintim : « Armonii culturale », « Confluențe literare », « Agora literară », dar și din străinătate : « Miorița - USA », « Itaca - Dublin », « Revista Australiană », etc. La aceste eforturi s-au adăugat promovările prin distribuirea anunțului de către
ALBUMUL CONCURSULUI DE CREAŢIE ARTISTICĂ PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373559_a_374888]
-
albe cât privirea seacă, Astă seară voi purcede-n marea mea fără de arcă; Oare drumul peste poduri mi-o aprinde felinare? Cine știe poate țărmu-i pregătit de sărbătoare! Dintre frunze plana vântul simfonia ceruită, Altădată-ntreaga zare avea ramuri în suită. Câteva raze-ndrăznețe și-au trimis gându-n urcare: Doar nebunii-și duc cerneala în adâncul cel mai mare! Lângă mine carul-rege mă urma fără să-mi spună Că-mi purta în suflet setea și-nc-o pace cu furtună. Am urcat
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371508_a_372837]
-
Nu-mi pasă de viscol, de avalanșe de nea.../ Simt susur de ape și cântec de îngeri/ Și-nvăț a străbate orice mare de plângeri//.” (Regenerare) În partea a doua a acestui volum, intitulată simbolic „Singur cu Dumnezeu”, descoperim o suită a trăirilor creștine , uneori devastatoare - induse de încercările vieții - alteori înălțătoare așa cum vom vedea în cele ce urmează. De multe ori singură, meditând întocmai ca în Ecleziast la efemeritatea și deșertăciunea lumii, ca un fulger îi vine în minte poetei
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
ancestrale ale strămoșilor noștri? Mai târziu, când am văzut călușarii pe scenă sau la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
ceremonial la care a participat, la inițiativa Președintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Zilele de 16, 17 și 18 noiembrie 2012 au avut pentru națiunea albaneză o semnificație aniversară, fiind marcat centenarul Statului albanez, printr-o suită de manifestări festive. În contextual reașezărilor statale pe temelia realităților istorice, unul dintre evenimentele circumscrise sărbătorii întemeierii statului albanez a fost înhumarea rămășițelor pământești ale Regelui Zog, alături de ceilalți membri ai Familiei Regale a Albaniei în interiorul frontierelor Statului fondat și
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
promovare a scriitorilor, inclusiv a debutanților. Și apar cărți valoroase, adevărate surse de informare care fac în planul relațiilor culturale dintre românii de pretutindeni mai mult decât un Institut. Așadar, scriitoarea Rodica Elena LUPU publică la editura ANAMAROL și o suită de antologii de proză și de poezie, selectări din creația unor scriitori din numeroase localități din țară și a unor talentați scriitori de limbă română din alte țări. Cititorull se va întâlni în „SIMBIOZE LIRICE” - Antologia de poezie ANAMAROL cu
ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL, VOLUMUL 16 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374919_a_376248]
-
luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și castelul singuratic” iar “Sub pleoapele închise globii ochilor se bat, Brațul ei atârnă leneș peste marginea de pat” se transformă în gestul întinderii așternutului pe o canapea extensibilă după o suită de alte gesturi devenite stereotipii, ritualuri mecanice ale femeii no name din zilele noastre. Această mecanică a treburilor mărunte, feminine, zilnice, spălatul vaselor, gătitul mâncării, ordonarea lucrurilor, împăturirea șervetelor, iată că devin cadru claustrofob unei situații onirice iubirii așteptate, a
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
manifestări literare a fost poetul basarabean Iacob Cazacu-Istrati, stabilit de mai mulți ani în Toronto, autorul recentului volum memorialistic ” Adevăruri pe frunze de arțar”, apărut în excelente condiții grafice în cadrul Edi- turii „ Prometeu” din Chișinău. Prezentându-și cartea, o adevărată suită de eseuri, tablete, cronici, interviuri și poezii, autorul a evidențiat principiile, care l-au călăuzit în redactarea și ordonarea aspectelor abordate, urmărind în permanență să informeze cititorii asupra unor stări de lucruri actuale din spațiul a ceea ce el numește ”România
ION SEGĂRCEANU DESPRE ADEVĂRURI PE FRUNZE DE ARȚAR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373922_a_375251]
-
Foarte mulți dintre semenii noștri sunt întru totul de acord cu adevărul din spusa: „Sănătatea pierdută nu mai poți s-o cumperi cu toate bogățiile pământului!” Sigur că unii dintre ei se consolează cu această înțelepciune de-abia după o suită de eșecuri și nenorociri, iar alții - ceea ce este mult mai grav - de-abia pe patul de moarte. Cutremurător de pilduitor este cazul acelui american putred de bogat, care - învins de cancer la vârsta marilor împliniri - a lăsat scris pentru posteritate
SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ AL OMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373926_a_375255]
-
Iași.Expoziția care va putea fi vizitată timp de o lună, reunește 20 de lucrări de pictură, grafică și obiect, semnate de șase artiști: Alexandru Antonescu, Crinela Antonescu, Christian Paraschiv, Mircea Roman, Mihai Sârbulescu, Victoria Zidaru și este inclusă în suita de manifestări științifice și culturale „Zilele UMF“, pentru a marca 137 de ani de la înființarea instituției de învățământ superior medical.Evenimentul expozițional „Vivat Academia”, aflat deja la a treia ediție din acest an (octombrie expoziție UMF ... IWA Christmas Bazaar - Experimentează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375335_a_376664]
-
Prefer deci să descriu la persoana III cele ce am reținut din lunga sa poveste coroborată cu amintirile din copilăria mea. Sper să nu vă plictisesc. Începuturi Vara anului 2009. Sătucul Porumbacu de Sus a fost deodată invadat de o suită de turiști. Tineri viguroși însoțiți și conduși de ochelariști mai cu plete albe. Au sosit cu baloturi și alte bagaje neobișnuite la turiștii care vor să străbată căile bătute ale muntelui. Locuitorii satului și catârii lor au fost solicitați să
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
intrat cu bocancii lor lingvistici în viața noastră cea de toate zilele. Monstrul PiSi Am făcut PiPi pe noi când a venit tocmai din America simpaticul monstru PC, alintat atât de duios PiSi...Și nu a venit singur, ci cu suita sa de termeni tehnici, o haită de barbarisme agresoare care ne-au mușcat din limbă și au îmbrâncit cu brutalitate bietele cuvinte românești, rămase cu gura căscată la activitățile lor misterioase, sofisticate și simandicoase. Dar umila Limbă Română, văzându-le
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
eroi... Soarta hazardată a aruncat niște zaruri negre... căci, zarurile țărișoarelor acestora aveau înfățișate pe toate părțile același destin: - disiparea, împânzirea până la dispariția acestui popor s-a dorit, nu numai de către Marile Puteri, dar și de către țările vecine... Și de către ’suitele’ de ‘’oligarhi’’ ce tot își continuă interesul astfel de a tot suge...precum niște mega-sugari. Cu cât ar fi mai puțini în țară cu atât ar avea ei mai puține opreliști și mai ales lipsa bătăilor de cap... Practic, aceștia
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
urmărească. Cu privirea speriată, Ea se pierde printre ramuri, El, în goana lui turbată, Își strunește calu-n hamuri. Și pe urma ei se ține, Când departe, când aproape, El, s-o obosească bine, Ea, sperând, sperând să scape. Cum suita sa regală A rămas în depărtare, Prințu-ndeamnă din zăbală Și aleargă tot mai tare. Singurel acum, ca vântul, Pe un cal voinic, în spume, El cutreieră pământul, Locuri neștiute-n lume. Munți cu vârfuri ascuțite Cerul înțepând în zare, Văi
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
semn este o insulă” s-a bucurat de aprecierea scriitorilor și criticilor literari: Eliza Roha, Geo Călugăru, Florentin Popescu, Mihai Antonescu, Ion Dodu Bălan, Mihaela Cazimirovici, Victorița Duțu din ale căror aprecieri vom prezenta selectiv. Eliza Roha - Consideră cartea „o suită de scrieri poetico-filozofice, un periplu pe insule de cultură, discurs eseistic de o incontestabilă valoare artistică și culturală,”, apreciind, în mod deosebit, faptul că „autoarea scrie cu sufletul”, cât și „exprimarea elegantă și metaforizantă”. Geo Călugăru, postfațatorul cărții - „Întrebându-mă
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
generației sale. A “conviețuit” cu propriu-i talent într-o ambianța restrânsă, și-a văzut de ale vieții, cum se spune, reușind totuși să depășească presantele inerții cotidiene și să preschimbe elanurile interioare în concretețea verbului poetic, într-o bogată suita de poeme. Ceea ce a caracterizat-o de la început a fost o anumită exuberanța vitală, un mod de a trai cu bucurie și simplitate ... Citește mai mult Între numeroșii poeți debutanți din ultima vreme Angela Nache e o figură aparte, aș
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
generației sale. A “conviețuit” cu propriu-i talent într-o ambianța restrânsă, și-a văzut de ale vieții, cum se spune, reușind totuși să depășească presantele inerții cotidiene și să preschimbe elanurile interioare în concretețea verbului poetic, într-o bogată suita de poeme. Ceea ce a caracterizat-o de la început a fost o anumită exuberanța vitală, un mod de a trai cu bucurie și simplitate ... XVIII. ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAȚĂ DE MIRCEA IORGULESCU, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 335
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
ți vor veni în ajutor toate vânturile din țara mea, cu tot nisipul de dincolo de lac. Din nou mulțumi Mărțișor, cu multă delicatețe și tare bucuros de darurile primite. Împăratul își luă rămas bun de la Mărțișor și se retrase cu suita sa la palat. Mărțișor se întoarse la Norocel care dormea încă și-l strigă supărat foc: - Scoală, măi putoare, că putrezește iarba sub tine! Când vru să plece, nu găsi pana de vultur. - Bine, măi Norocel, nici de asta n-
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
luptat în al doilea război mondial pe frontul antisovietic. Este un roman complex, în care autorul a înlănțuit un număr mare de evenimente, printr-o armonioasă „legare” de secvențe cinematografice, dispuse pe mai multe planuri narative. Liantul descrierilor a sudat suita de flash-uri, reprezentând momente de viață trăite în situații extreme, de aventură cu risc maxim, printre care, autorul a intercalat flashback-uri din viața eroilor implicați în acțiune. Evenimentele narate au un caracter picaresc, fiind vorba de un batalion
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]