1,490 matches
-
solicitanții pîndeau cu îngrijorare pe coridor. Surtuce ponosite, ghete pline de noroi, mutre neroade și figuri viclene exprimînd orice afară de preocupări intelectuale, dădeau secției culoarea sordidă a sălilor de tribunal. Agățîndu-și speranțele de ceva mai puțin rău, mulțimea asta de suplinitori căuta, la fiecare început de an, alte posturi decît cele vechi, fiecare cu pretenții care, de regulă, loveau în interesul altora. Activi și familiarizați cu tot soiul de șmecherii, în mijlocul acestei mulțimi mișunau și cîțiva pensionari. Ivit pe palier, un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mea prezență le făcea pe aceste dragi ființe să se simtă amenințate, nici ele nu știau în ce fel. Era un sentiment la zona de interferență, un soi de presentiment. Nu cumva trebuiau să se arate vigilente? Se obișnuiseră cu suplinitori schimbați în fiecare an, a căror companie nu le punea probleme. Azi în Huși, mîine-n Focșani, poimîine la Darabani, acești oameni erau comozi pentru stabilitatea lor calificată. De ani de zile ele însă rămîneau pe loc. Cine știe de data
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de varice. Cu toate că se înțelegea cu copiii numai prin zbierete, ea se bucura de faima de a fi o învățătoare bună, părînd o gîscă îndopată. Bîrfea tot timpul, peltic și cu plăcere. La jumătatea lunii septembrie, în Dobrina au apărut suplinitorii. Tineri cu studii modeste, de cele mai multe ori neisprăvite, aveau cu toți niște idei ciudate. Profesoara de istorie, care absolvise cîndva o școală horticolă, era convinsă că șefii de stat ca președintele Lincoln au fost domnitori care au primit domnia în urma
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ceea ce nu mă miră în școala în care chiar directoarea mirosea a gaz. Eram hotărît să-l întreb pe Costică cum își justifică salariile, mai numeroase decît anii de studii. La școală venea doar pentru a i se raporta de către suplinitori cum merge treaba și a le da „indicații”, în vreme ce, pentru sfertul său de leafă, forfetarul se scula la patru dimineața, făcea focul, curățenie (aici elogiul lui Jugan îmi părea și mie exagerat) și împărțea corespondența oficială. Cu ce autoritate ne
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
părintelui că n-am știut ce e cu cînepa: așa sunase ordinul șefului. - Apoi alt’ dată să nu te mai iei după proști, mă sfătui gros sfinția sa. Supărarea mea, directoarea o trată cu un surîs. Drept urmare am devenit unul dintre suplinitorii permanenți ai lui Costică Fărocoastă care mereu făcea teren. Numai în acest fel modest și fără strălucire mi-am adus contribuția la transformarea socialistă a agriculturii. Curînd, la Dobrina, munca pentru colectivizare fu întărită cu noi activiști. Înalt, gras, cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
astfel de întîmplări. Toți salariații, studenții, elevii și ostașii în termen sosiseră acasă, cu instrucțiuni severe. Fără adeverință de la primărie precum că părinții lor au făcut cerere, nimeni nu avea ce căuta înapoi. Întărită cu Mitică de la bufet și cu suplinitorii de la școală, echipa de lămurire inaugură un fel de tactică a buimăcelii. Nu conta că argumentele nu erau consistente. Metoda se baza pe uzură. Luat în primire de fiecare dintre componenți, țăranul uneori mai ceda. De fapt comisia constituia un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
spasmofilie. Jucam popa-prostu’ și pocher, scoteam cârnații din gențile diplomat și ungeam felii groase de pâine neagră cu zacuscă de casă. Dacă găseam o sală liberă, intram și jucam lapte-gros. O suplinitoare de rusă îi ținea în poală fruntea unui suplinitor de franceză. Un altul băga capul între cracii celui din față, înclinat la 90 de grade; la rândul lui, și el ținea între craci capul celui din spate și tot așa. O altă echipă de suplinitori venea în alergare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în poală fruntea unui suplinitor de franceză. Un altul băga capul între cracii celui din față, înclinat la 90 de grade; la rândul lui, și el ținea între craci capul celui din spate și tot așa. O altă echipă de suplinitori venea în alergare și se arunca pe spinările celor înciotați urlând „lapte-gros!”. Dacă aluneca un zăbăuc, se schimbau echipele. În general ne organizam pe limbi. Fetele preferau șotronul sau săritura la elastic. Acolo am format prietenii strașnice, dintre care unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai bine era cu ăla de educație fizică. Cel puțin avea umor mustăciosul. Ăsta cică e ciufut rău. O sun pe Sabina. Îi spun c-o iubesc. Să aibă grijă de ea, o să lipsesc cinșpe zile. Încingem obișnuitele jocuri pentru suplinitori: șeptică, pocher, macao, șotron, lapte gros. L VIII Dacă există ceva ce mă îngrijorează, e felul în care Sabina vorbește italiana. De vreo două săptămâni, de când l-a zăpăcit pe ventrilocul de Tatulici și ăla i-a propus să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ani! (În plină vară, hă-hă!) Zare. * (Nu mai zicea nimic. Aprinsese o țigară și Încerca să pară calm. Luase din sertar o coală de hârtie și Începuse să scrie ceva pe ea. Grințu crezu că inspectorul Îi scrie numirea ca suplinitor În satul X. De altfel nici el nu avea prea mult chef de vorbă, simțea, mai degrabă, nevoia să iasă din nou În aerul curat din curtea, cosită ca o fâneață obișnuită de munte, a inspectorului. Fu surprins când Stamatescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
-i ieșea din nările largi când ataca, fericit să fie liber după ce fusese ținut În țarcul Întunecos. Undeva În primul rând de scaune, ușor plictisit, aplecându-se În față ca să se sprijine de bordura de ciment din dreptul genunchilor, criticul suplinitor de lupte cu tauri al ziarului El Heraldo scrijeli: „Campagnero, Negru, 42, a năvălit cu 90 de mile pe oră și o grămadă de benzină-n rezervor ...“ Sprijinit de barrera, urmărind taurul, Manuel făcu un semn cu mâna și țiganul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la franceză...apoi 10 la teza de Istorie... apoi ...alte și alte teze cu note mari și fo arte mari. Doamne ce ușurare și degajare! În 1937, la vârsta de 21 de ani, era învățăto r, î ncepându-și ucenicia ca suplinitor, în satul natal... În 19 40 e ra sublocotenent și a trăit zilele obsedante ale lui 28 iunie 1940 , re tragerea umilitoare din Basarabia ocupată samavolnic, salvarea drapelului regimentului, 30 august 1940 cu cedarea unei părți a Trans ilva niei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mulți analfabeți în țară, deși numeroși absolvenți ai școlilor normale erau ca și el, șomeri. Așteptau, în general, trei- patru ani până să fie numiți, cu titlu provizoriu de Ministerul Învățământului, pe undeva, pe la țară. Unii mai norocoși, erau numiți suplinitori în urma detașării, sau îmbolnăvirii titularilor. Cei mai mulți însă, așteptau. Pe plan politic, unul dintre fruntașii Partidului Național țărănesc, odată numit prim ministru în timpul regelui Carol al II-lea, analizase situația din țară, oprindu-se la categoria de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mare renume. �nv???m�ntul sociologic �n Facult??ile de litere din Fran?a (1887-1918) La Bordeaux Curs de pedagogie ?i ?tiin?? social?: Durkheim, profesor delegat (1887-1896). Cursul este transformat �n Catedră de ?tiin?e sociale: Durkheim, profesor (1896-1902). Richard, suplinitor (1902-1906). Richard, profesor (din 1906). Catedră de istoria filosofiei: Lapie, profesor (1906-1911). � La Montpellier Curs de filosofie social?: Bougl�, profesor delegat (1898-1900). � La Toulouse Curs transferat la Toulouse �n 1900, apoi transformat �n catedr?: Fauconnet, suplinitor (1907-1920). La Paris Curs
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Durkheim, profesor (1896-1902). Richard, suplinitor (1902-1906). Richard, profesor (din 1906). Catedră de istoria filosofiei: Lapie, profesor (1906-1911). � La Montpellier Curs de filosofie social?: Bougl�, profesor delegat (1898-1900). � La Toulouse Curs transferat la Toulouse �n 1900, apoi transformat �n catedr?: Fauconnet, suplinitor (1907-1920). La Paris Curs de istoria economiei sociale: Espinas, profesor delegat (1894-1904). Espinas, profesor (1904-1907). Catedră de ?tiin?a educa?iei: Marion, profesor (1887-1896). Buisson, profesor (1896-1902). Durkheim, suplinitor (1902-1906). Durkheim, profesor (1906-1913). Extinderea catedrei la sociologie: Durkheim, profesor (1913-1917
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Curs transferat la Toulouse �n 1900, apoi transformat �n catedr?: Fauconnet, suplinitor (1907-1920). La Paris Curs de istoria economiei sociale: Espinas, profesor delegat (1894-1904). Espinas, profesor (1904-1907). Catedră de ?tiin?a educa?iei: Marion, profesor (1887-1896). Buisson, profesor (1896-1902). Durkheim, suplinitor (1902-1906). Durkheim, profesor (1906-1913). Extinderea catedrei la sociologie: Durkheim, profesor (1913-1917). 4. �ncepe o timid? profesionalizare chiar de la debutul carierei de �cercet?tor�. S-au creat c�teva catedre �n cadrul facult??ilor (de litere �n Fran?a, de drept
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Paraschivei (n. Balaban) și al lui Dumitru Deșliu, învățător. După studii liceale la Ismail, Pitești, București și Alexandria (cu bacalaureatul în 1946), urmează secția de limbi slave a Universității din București (1972-1975). Funcționează, în județul Argeș, ca pedagog și profesor suplinitor la Școala de agricultură din Dobrogostea, secretar la Primăria din Borlești, șef al Secției de cultură și artă a raionului Merișani. A fost și redactor la revistele „Urzica” (1951-1952), unde debutează, și „Albina” (1952- 1957), translator la Ministerul Învățământului (1957-1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
în comuna vecină, Lița, iar liceul la Turnu Măgurele (1951-1954). Frecventează la București Institutul „Maxim Gorki” (1955-1956) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (1956-1961), urmând mai târziu și un curs postuniversitar de jurnalistică (1972-1973). Lucrează ca profesor suplinitor în satul Olteanca, județul Teleorman (1954-1955), instructor la Casa de Cultură din Sinaia (1961-1963), redactor la „Apărarea patriei” și la „Viața militară” (1963-1968), redactor, șef de secție și publicist-comentator la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1968-1980), redactor detașat, timp de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
rămâne mărturii peste ani. Sub semnul destinului încerc să leg segmente ale trecerii lui Victor Ion Popa prin Dodești și fără să vreau, toate se compun parcă într-un joc de puzzle. Făceam referire în argumentul acestei cărți la profesorul suplinitor Mihai Ștefan, rudă cu învățătorul Ionescu. Apoi aminteam de sculptorul Cristian Pântea, autorul bustului lui Victor Ion Popa, vorbeam de Victor Ion Popa, de Maria Mohor și de învățătorii Ioan și Janeta Ionescu, vorbeam cu drag despre Dodeși și despre
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
Face școala elementară în satul natal, iar cursul secundar la liceele militare din Iași și Câmpulung (1944-1948) și la școli pedagogice din București și Galați (1948-1952). Cursant la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1952-1953), e scurt timp profesor suplinitor la o școala generală din comuna Largu și devine student la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția fără frecvență (1954-1957). A fost redactor la „Scânteia tineretului” (1954-1956), redactor-șef adjunct la „Amfiteatru” (1965-1968) și „Luceafărul” (1968), secretar adjunct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
totul e discret, spus cu parcimonie. Nu-i exclus ca metaforistul să se fi considerat mai dotat. Mai ales că era și un avocat cu faimă, unul din matadorii baroului local (de regulă apărător), iar Bacovia - un avocat ratat, ajuns suplinitor în învățămînt. „Și spune-mi de ce-i toamnă/ Și frunza de ce pică?” („Pastel”). Evident, poetul nu vrea o explicație științifică. El întreabă numai de ce e nevoie să sufere din nou. Succesul lui Bacovia e cea mai răsunătoare palmă dată vanității
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai probabil, gara M... e Domnița Maria, iar satul C... Călugăra, un loc cunoscut poetului încă din adolescență. Și unde s-a spus (dar pînă acum n-am găsit dovezi în arhive) într-un an școlar ar fi funcționat ca suplinitor. Cea mai scurtă definiție a scepticismului lui Bacovia: cugetare fără mirare. Cînd nimic nu te mai surprinde, totul devine posibil, inclusiv „un nou transformism” (v. „Valuri”, în „Bucăți de noapte”), o catastrofă planetară. în consecință, te comporți aidoma lui, ca și cum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și 75 bani, în aur, pentru chirie și întreținere, care rămăseseră neplătite, pe trei lumi. Celelalte cheltuieli, cerute de spitalizare și înmormîntare, au rămas nerambursate Agenției 181. Munca de bibliotecar, combinată cu aceea de poet și cu alta de profesor suplinitor la Institutul Academic din Iași i-a fost întreruptă, la 1 iulie 1875, cînd a fost numit revizor școlar pe județele Iași și Vaslui. Cu această funcție, au început peregrinările pe la cele 152 de școli din circumscripția sa, apoi întocmirea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
către ministrul instrucției publice: "Avînd caz de boală grea în familie, rog acordarea unui concediu de zece zile. Eminescu"184. Probabil că începuse greaua boală a mamei sale, Raluca. I s-a acordat concediul, cu condiția de a lăsa un suplinitor. În timpul acestui concediu forțat a vizitat-o, pentru ultima dată, pe mătușă-sa, Marghiolița Mavrodin, văduvă în Botoșani. Ea a murit peste puțină vreme, la 23 martie 1876, ora 4 dimineața, în casa sa de pe strada Roset, quart. I., nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
română Limbă și literatura franceză, forma fără frecvență. Instructor de teatru și poezie la Casa de cultură din Târgu Neamț, unde organizează, începând cu anul 1984, Colocviile Naționale de Poezie de la Neamț, operator chimist, laborant, ajutor de ospătar, masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]