4,234 matches
-
Știind c-or să se-achite cu responsabilitate. La început, adesea-s doar lacrimi de fetiță Vărsate-n pernă, noaptea, nimeni să nu le-audă Uitată de părinții plecați peste graniță, Cu cei doi frați mai mici, la o bunică surdă. Sunt lacrimile mamei, când pruncul e bolnav, Strângând durerea-n ele, amară și sărată, Ce și-ar da chiar și viața din trupul ei firav, Ca puștiul să se joace, voios, ca altădată. Sunt lacrimi de bătrână, uitată în nevoi
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
genă gestionarea lorștiind c-or să se-achite cu responsabilitate.La început, adesea-s doar lacrimi de fetițăVărsate-n pernă, noaptea, nimeni să nu le-audăUitată de părinții plecați peste graniță,Cu cei doi frați mai mici, la o bunică surdă.Sunt lacrimile mamei, când pruncul e bolnav,Strângând durerea-n ele, amară și sărată,Ce și-ar da chiar și viața din trupul ei firav,Ca puștiul să se joace, voios, ca altădată.Sunt lacrimi de bătrână, uitată în nevoi
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
hămesit și turbat, să sfâșii fiecare coșmar care liniștea mi-a furat, să-mi picur în urme sânge fierbinte de speranță care să sature setea puilor mei. Departe de haită, ferit de plumbul cuvintelor care m-ar țintui la pământ... Surd! Referință Bibliografică: TURBARE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TURBARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381555_a_382884]
-
ape, călăi fără frâu. Natura e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se sting pe prag, lângă ușă Și tunete surde se sparg în pustiu. Semănăturile ne-au spus, subit, adio ! Și viile... răsaduri din grădină... Azi stăm atenți pe știri de meteo, Că viața, de noi, e tot mai străină. Citește mai mult S-a răsucit Pământul Pământul se-ntinde
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
sudoarea trudirilor noastrePe nărăvașe ape, călăi fără frâu.Natura e bolnavă și zaceDe geruri și brume nocturne;Blestemele cad năpraznicePe prea nevinovata lume.Se plouă cu noroi și cenușăDin cerul greu, plumburiu,Fulgere se sting pe prag, lângă ușăși tunete surde se sparg în pustiu.Semănăturile ne-au spus, subit, adio ! Și viile... răsaduri din grădină...Azi stăm atenți pe știri de meteo,Că viața, de noi, e tot mai străină.... XXVII. IEPURAȘUL BUCLUCAȘ, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
soarele se-ascunde după nori, îmbrățișat de-ai Cerului fiori. Noaptea mușcă din dimineți și seri, abis nocturn ducând spre nicăieri. Un dans funebru leagă frunze-n vânt, pe ultimul drum ce e spre mormânt. Duc jalea codrului în bocet surd, pe care doar strămoșii lui l-aud. Se stinge a naturii făclie că, viața ei intră-n agonie. Coșmar să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor răsună jalea iubirii de
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
loc în bancă. El a mers printre bănci până la locul indicat, s-a așezat și a rămas tăcut, până la sfârșitul programului. Abia după câteva zile am aflat că el are o problemă cu auzul. Adrian nu auzea nimic, era complet surd. Când a avut un an, i s-a făcut un vaccin, ca oricărui copil, la acea vârstă. El a avut ghinionul să i se pregătească un vaccin greșit, de către o asistentă neatentă. I s-a făcut o doză pentru adulți
SUFLET DE COPIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374489_a_375818]
-
oricărui copil, la acea vârstă. El a avut ghinionul să i se pregătească un vaccin greșit, de către o asistentă neatentă. I s-a făcut o doză pentru adulți, iar aceasta i-a afectat așa de mult auzul, încât a rămas surd pentru toată viața. Până la 7 ani, când părinții au strâns bani pentru aparatul auditiv, el nu a auzit deloc. A fost greu, pentru că nu a putut învăța să vorbească, nu putea să scrie, nu putea să își facă prieteni. După ce
SUFLET DE COPIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374489_a_375818]
-
să-i vorbească. Moise, surprins la maximum, inițial se opune Planului, zăcând că: „limba mea e greoaie. Nu pot vorbi în fața poporului israelit”. Atunci Dumnezeu i-a zis:” Cine a făcut gura omului? Sau cine face pe cineva mut și surd, văzător sau orb? Oare nu eu?” Moise iar refuza. Dumnezeu s-a mâniat atunci și mai mult: „fratele tău Aron poate vorbi foarte bine, pune cuvintele mele în gura lui!”. Începuturile Exodului sau Ieșirea (din Egipt) Astfel, amândoi frații merg
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
stea înghețată, dar mult ucigașă, rătăcind ca o neagră capcană prin cosmosul negru și viu, precum un zeu negru al spectrelor negre mereu invizibile, ca un semn uriaș de-ntrebare cumplită, pus veșniciei nemuritoare ce tace și tace, absurdă și surdă, și oarbă, și dură, adesea confuză, zăcând disperată-ntr-o grea nepăsare și fără răspunsuri - Black Hole fără suflet. QUASAR Modulându-și undele oarbe, quasarul se deplasează empiric spre roșu, ca soarele spre cuibul său occidental, născând nelirice extaze în
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Strofe > Introspectie > UITAT DE VIS Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015 Toate Articolele Autorului De-atâta vanitate, uităm ce e iubirea, Electrizați de zbateri, clonăm nemărginirea, Ca mateloții veșnici, vâslim printre speranțe O răfuială surdă, în veștede nuanțe. Sfidăm galopul clipei și neglijăm dorința, Visăm, în timp, favoruri, sfidăm și neputința, Ne zvârcolim în ceață, orgoliul ne frământă Cu veșnica trădare, printr-o damnare cruntă. De ce-ai uitat de visul care ți-a-nfrânt tăcerea? Ai
UITAT DE VIS de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374625_a_375954]
-
În mine zace noaptea plecării tale și zâmbetul din zori al lumii prefăcute, inima-mi tăcută, ce n-a știut s-asculte, fără să rupă pragul săpat între noi. Când bate ploaia-n geam cu degetele ude, în vălmășagul gândurilor surde, timpul ce-a curs se cere înapoi. Tu ai plecat în noapte, eu în zi, ne căutăm de-atunci întruna și nu putem ca soarele și luna pe-același cer albastru străluci. Referință Bibliografică: Pe același cer / Cristina Crețu : Confluențe
PE ACELAŞI CER de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373394_a_374723]
-
nu mai răspunde tăcerii, un vânt îngândurat adună lăstarii ecoului pierdut de noi. Pe trotuarul vieții noastre, doi copii joacă șotron cu infinitul. Petale albe cad peste linii și iluzii, departe, un tren pleacă din viața unei lacrimi reci și surde. Pe fruntea mea ninsoarea primăverii adună fluturi albi. Cât te iubesc singurătate înflorita! Daniel Luca 18 03 2017 Referință Bibliografica: Întrebări uitate / Daniel Luca : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNTREBĂRI UITATE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373441_a_374770]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CATRENE CU MIGRENE 4 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului de-atăta vreme de când pletosul vânt scame din năvoada-i cerne mă aplec la surda-mi boltă aproape din aproape mai curând să te petrec ce bine că ești pe luciu de ape catrenul meu prin semne se tot zbate firescul se respiră și îmi dă de știre că din țesut de viață câte un
CATRENE CU MIGRENE 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373575_a_374904]
-
n-ar avea pe unde să intre, să se lumineze sau să bea din nectarul iubirii divine, prelinsă pe ivăre. Vorbesc gemetele pământului că alunecările faliilor în căutările locurilor sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
Amprente > TRIMITE-MI FORMELE TALE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului trimite-mi formele tale marmura din tine albă de culoarea unui vis strălucea în ochii mei viscoliți de patimi surde, erai luncă, erai dor, erai vrajă și abis, erai dragostea din mine ce abia-ncepea să zburde. aveai ochi rotunzi de ciută căutând clipa dintâi, limpezind cristaluri fine, suflet scuturat de rouă, aveai brațele de ceară, așternute căpătâi, tu erai
TRIMITE-MI FORMELE TALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373621_a_374950]
-
murit și-am ales să urâm fără să fi iubit ne mișcăm într-o lume IT, de roboți generație tristă cu viii săi morți marea criză a pus sufletul la gunoi conectați la facebook toți părem mari eroi bate inima surd anexată la corp stă avidă la pândă privirea de corb avem capul plecat tastăm viață pe SIM downladăm vise noi și pe desktop trăim vânzători ambulanți ... Citește mai mult Ne-am închis în mormintedeși n-am muritși-am ales să urâmfără
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
populare și cu salbele la gât au fost destul de reușite. Mahmudelele din salbă se vedeau clar, puteau fi ușor numărate, iar frumoasa care zâmbea așa de fericită putea fi ușor ghicită. Zvonuri au fost multe...Vuia satul...Dar, un vuiet surd, nici măcar șoptit. Vuiet învăluit într-un țol gros de muțenie... Nimeni nu întreba și nu răspundea nimănui nimic...Și durere multă...Scrâșnită...Nu se știe dacă au fost bătuți, schingiuiți...Cum li s-au smuls mărturisirile...Câți or fi fost
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
Tu erai puternic ca un templier. Îi spuneam ursitei să-ți presare-n cale Crestele semețe și un verde crud, Aripilor tale să le placă zborul, Și să vezi seninul, cerul când e nud. Când în mine clocot de durere surdă, A deschis o lume, ce n-o cunoșteam, Ai venit în viață, țipat - bucurie, Eu eram și Mamă, pruncul mi-l nășteam. Te-am luat în brațe, un pui mic de Om, Mi-ai intrat în suflet ca o vâlvătaie
POEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371356_a_372685]
-
Acasa > Poezie > Credinta > AUD DOAR CLIPA Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am întâlnit în clipe de amurg, Când așteptarea a-nceput să doară... În foșnet surd de clipe ce se scurg, Pe-obrazul palid, lacrimile curg, Căci sunt o strună ruptă, de vioară. Aș vrea să cânt, dar nu sunt armonii Și sunete se-nalță tânguind, Acorduri vagi, sunt smulse de stihii, Și tac...Și strig
AUD DOAR CLIPA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371406_a_372735]
-
ninge-n furtună Și cum fulgii că de plumb mă lovesc, Privește-mă și spune-mi calea cea bună, Din miile de cărări ce-n cale mi se ivesc. Privește-mă cum ninge în hohot, iubite, Si cum prin bocetul surd, aiurea gonesc, Cum rochia de mireasă și șiragul de lacrimi Curgând, fără milă, în urmă, mă dezgolesc. Privește-mă cum ninge cu mine, iubite, Cu cea mai mândră a iernii albă crăiasa, Privește-mă cum dalb mă aștern peste veacuri
PRIVEȘTE-MĂ CUM NINGE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371489_a_372818]
-
Acasa > Poeme > Antologie > NEBUNIE, NEBUNIE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului Nebunie, nebunie Mai bine nebun decât rău, Mai bine viu, decât surd, În nebunie lacătul nu este dustrus, Se schimbă doar cheia, Nebunii sunt mereu la coadă sau dați afară, Ficțiunile sunt cele mai bune chei pentru nebuni, Te iubesc la nebunie este o exprersie plată, În realitate, o asemenea iubire te
NEBUNIE, NEBUNIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371575_a_372904]
-
căldura către noi. Ceasul din perete îmi turuie același ritm de picătură pe tablă veche și ori de câte ori mă uit spre el, are oareșce sfială și mai slăbește din intensitatea glasului dogit de vreme. Sunt iarăși într-un moment ca și surdul în dobă. S-a oprit lumea în loc ori poate timpul, că nu mai aud nimic. E un gol, cum s-ar spune un gol-plin, consistent și obositor, simțit de unii atenți la împrejur, de unii care au mai rămas. Nu
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
cea tânără. - Amu trebe să ai mare grijă, a zis baba. Să nu mai treci prin locu' aiesta nici tu, nici neamul tău, că nu-i bine să calci pe loc pustiu! Până or răsări stelele să rămâi mută și surdă, să nu dai nimic din ce ai! La noapte oi lega un fecior fain la ochi să te poată lua, să nu știe că ai fost casă pentru prunc înainte de el! Amu, du-te în drumul tău, să nu te
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
coarne de cerb! Nu de mâinile tale mi-s zorile ciobite în ciutura lunii! Doar de mine și tine țipă inima mea când te chem! Nu de necuvintele tale mi-e spuzit întunericul siderat! Nu de cântecul tău mi-e surdă lăuzia durerii! Nu de mângâierea ta mi-e sete când sânger încercănat! Doar de mine și tine îi e dor singurătății tăcerii! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: NU!... Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul VI, 01
NU!... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375047_a_376376]