2,825 matches
-
Acasa > Strofe > Amintire > ZÂMBESC ȘI PIER Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Nici vântul nu mai bate nici râul nu suspină nici focul nu mai arde iar lacrima divină n-o mai găsesc nici pe morminte iar, tu, te rog, să iei aminte că dincolo de punctul înnegrit nu e sfârșit ci o lumină lină plină boboc de floare-n amiaza mare
ZÂMBESC ȘI PIER de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376657_a_377986]
-
instincte N-a luat seamă la a Lui învățămomte Deși El oferă mângâiere și tămăduire Oamenii nu sunt interesați de mântuire Merg în turmă spre desfrâu și îmbuibare Uită de a Domnului sfântă chemare Apoi se miră că trăiesc însingurați Suspinând după iubirea ca-ntre frați. De aceea-ndemn: Viața să ne fie închinăciune Trăită-n armonie și prin fapte bune Să ne rugăm în răsărit ca și la adormire Deschide-te inimă! Trezește-te-n iubire! 09 12 2014 Colmar
TREZEȘTE-TE INIMĂ-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376677_a_378006]
-
ei văd în asta calea de a scăpa de povara răspunderilor ce le-ai dat odată cu planul divin! Ori poate iar își bagă coada.... Luminează-mă, Părinte căci sunt tare confuz și nu știu ce să fac... Se închină cu profundă evlavie, suspină și se retrase mergând mereu cu fața spre sfântul altar. Însă în dreptul icoanei Sfântului Gheorghe i se păru că balaurul întoarce capul spre el și rânjește. Nu se prea miră, deoarece era obișnuit cu modul, întotdeauna neobișnuit, de apariție a
UN ET ÎN DILEMĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376662_a_377991]
-
spectacolului ca solemnitate. Un spectacol cu Natalia Guberna e vast, elevat, grandios, seducător. Un spectacol cu Natalia Guberna este triumful splendoarei muzicii ușoare, a subtilității melodiei line, sentimentale, plăcute, înstăpânitoare a minții, inimii și ochilor! Ascultând-o pe Natalia Guberna, suspină sufletul de plăcere, strălucesc ochii de dragoste, se jertfește inima, părăsindu-te și mergând la ea! Dar numai acea inimă care este curată, care nu a rănit niciodată și a iubit mereu! Aceasta merită artista Natalia Guberna, pentru că ea aceasta
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
confecționarea jucăriilor. De câțiva ani, ea răspundea numai de ambalarea lor. Cînd să iasă din casă a auzit un suspin din camera Moșului. A deschis ușor ușa și a privit. Moșul stătea în fotoliul lui ținând în mână câteva scrisori, suspinând încetițor. - Copii, dragi copii, eu voiam să vă dăruiesc jucării frumoase și anul acesta, dar..., și în momentul în care a dorit să continue, doamna Crăciun i-a spus: - Ai răbdare dragul meu până pe 24 decembrie, și cu un zâmbet
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o noapte senină, când luna e plină, Între frunze caduce o piatră străluce; Frumusețea-i divină tristețe alină, Așezată-n răscruce, ține loc de cruce. Cine-i, Doamne, de vină, când mama suspină? Doar ei se pot aduce lacrimi să usuce Într-o noapte senină, când luna e plină, Între frunze caduce, pietrei ce străluce. Răsăritul să vină, sub pleoape lumină, Risipindu-i năluce, gândul să-i educe, Rugă în cer îi duce
RONDEL PIETREI DIN RĂSCRUCE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372711_a_374040]
-
Dumnezeu. În Vechiul Testament întâlnim harul postirilor prin proorocul Isaia, care lepădând postul iudaic ne arată adevăratul post. De multe ori noi ne gândim cu tristețe la perioadele de post care se apropie „cel trist nu primește cunună, iar cel care suspină nu biruie”[26]. Postul este metoda cea mai eficientă de a omorî păcatul ascuns în adâncul nostru. Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă să alergăm cu bucurie la darul postului, unul nou și mereu în floare[27]. Știm că Moise
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
spre imensul ocean al înțelepciunii și al nemuririi. Fulgerele și tunetele au rămas deasupra pământului înecat în sudoarea sălcie a neputinței omului de a ști să facă din rău bine, din întuneric lumină. Ochiul celest a rămas pentru totdeauna deschis, suspinând noaptea prin umbra tremurândă a fiindului nostru, urmărindu-ne și înfricoșându-ne cu fiecare pas pe care ni-l doream să-l facem, iar ziua ascunzându-ne unul de celălalt pentru toată neputința înțelegerii adevăratei noastre existențe. Gonim într-un
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
deschise ușa. În pragul ei apăru grupul contesei. Lălăiau făcuți toți muci un cântec la modă: „Elisabeto vedea-te-aș moartă”, însă îngrozitor de fals. Se cunoștea cât de acolo că iar supseseră sânge de grof diluat cu palincă. Întreaga adunare suspină îndurerată. Semnele ruinei fizice și morale deveneau evidente... Peste doar câțiva ani însă, în China, se descoperi usturoiul fără gust și fără miros... Se propuse înlocuirea argintului, din orice combinații, cu alpacaua, sau cu antimoniul, mult mai ieftine, dar și
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
odorul. Aflară deci despre plecarea dințișorului. - Trebuia să ai grijă de el, dădu din cap bunica. - Poate se va întoarce, sugeră mama. - Dacă au văzut cum se poartă Tincuța, probabil că toți dințișorii vor pleca. - Nu vreau să rămân știrbă, suspină fetița! Ce mai atâta poveste, cei trei adulți nu reușiră să o liniștească! În acea zi, fetița spălă bine de tot dințișorii rămași, după care hotărî să plece în căutarea fugarului. Ieși din casă și ajunse în parc, tocmai când
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
Abia palpita, abia o percepi, abia o trăiești. Alteori e ca o muzică- O asculți uimit, o pătrunzi, o fredonezi cu interes. De cele mai multe ori e ca un scâncet, ca o strigare, ca un țipat înăbușit, ca o durere- Si suspini. Vine și timpul, mai rar, când viața e feerie, e spectacol, e lumină, e bucurie- Atunci vrei să o împărtășești cu toți. Apoi sosește momentul când viața se stinge, Când nu mai are putere, glas, zvâcnire, voința- Atunci ne resemnam
UNEORI VIATA E de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373252_a_374581]
-
DE IARNĂ Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Își golește natură trupul Să-și pună mantie de stele- Pulbere de diamante, Vis de noapte albă. Dezgolita de timp, se zbate spasmotic. Suspina, strigă: Să cadă zăpadă! Să potopească ger! Să înghețe apele! Să urle lupii-n păduri! Dar Iarnă nu vine afară Să purifice brazii, și munții, si apele, si cerul. Își țipă puterea în suflete de om, Isi deapănă nefericirile În
MELANCOLIE DE IARNA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373254_a_374583]
-
drumul cel mai drept S-ajungi la dragul ce mi-e drag Să-i spui din nou că îl aștept! Aș vrea să fiu... Aș vrea să fiu izvorul Ce setea îți alină Și-o dulce mângâiere Când inima-ți suspină... Să fiu eu raza care În zori, de dimineață Îți dă o sărutare Sclipind pe a ta față... Aș vrea să fiu parfumul Mustind de primăvară Ce inima-ți încântă Și sufletu-nfioară... Să fiu iubirea care E mai presus de
POEMELE IUBIRII 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372102_a_373431]
-
ce va face: să plece, să rămână.Cu ține lumea are parfum de verde ... VI. O LACRIMĂ-NTRE PLOI, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1675 din 02 august 2015. Agonizanta, sacadând absența O melodie c-un sfârșit banal Suspina ploaia ritmic, consecventă Și-și picura acordul infernal. Răstoarnă norii șoaptele lichide. Neliniști vin spre mine amalgam Și-n jocul vag al pânzelor fluide Himeric pare că te văd la geam. Dar tu mă vezi din lumea ta solară? Dezleg
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
unde să te-ascunzi? Plouă, parcă cerul plânge După ochii lui flămânzi. Scurmă liniștea în arme, Pacea nu fie-n zadar, Împăratul nostru doarme Pe o prispă de brutar. Peste groapa cu lumină, Unde odat' o să mă mut, Numai fluierul suspină Într-un cântec tot mai mut; Iancule slăvit, Avrame, Mântuie-ne dacă poți, Veci de veci nu se destrame Veșnicia dintre moți! Sfânt e Dorul tău din nume! Să mă vindece de plâns În Zarand și-oriunde-n lume, N-am cuvinte
VEȘNICIA DINTRE MOȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372196_a_373525]
-
Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mai aproape de Tine cu fiece pas Ce cu râvnă-am parcurs pe drumul rămas... Mai aproape de Tine cu fiece gând, Cu fiece clipă ce-o trăiesc suspinând... Mai aproape de Tine prin rugă și cânt Sorbind apa vieții ascunsă-n Cuvânt... Mai aproape de Tine prin lacrimi și dor, Prin Duhul ce aripi îmi dă pentru zbor... Mai aproape de Tine prin vorbe și fapte, Prin fuga de umbre și
MAI APROAPE DE TINE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372214_a_373543]
-
dâre maronii, așa încât, acum, copiii păreau camuflați de-a binelea. - Unchiule! - Liniște, porunci căpitanul, celui mai mic soldat. - Pot să încalc puțin legea de aur? E un caz de extremă urgență! - Și care ar fi acela? - Mă trece treaba mare, suspină Sorin, cu umerii căzuți și privirea în pământ. - Bine, așează-te într-un loc și dă-i bătaie! - Dar... cu ce să mă șterg? Hârtia e în mașină și nu cred că pot ajunge până acolo! Unchiul Victor lăsă undița
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
Puștoaico, inima mea a rămas la tine, Iubirea, de la tine la mine, nu vine, Nicio vorbă de dor nu poți tu să-mi spui, Pentru ce, inima, nu mi-o restitui? Cu pana pe foaie tremurând, Semnează cu dor mult suspinând: Băiatul cu geacă de piele muștar, Pentru o fată cu ochii de cleștar. Băiatul cu geacă de piele maro, Pentru o iubită falsă, dar mișto. Mangalia, vineri, 08.01.2016 Foto: Internet Referință Bibliografică: Puștoaico! / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN
PUŞTOAICO! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376190_a_377519]
-
pictat cu aur, Mireasa nopților târzii, Lampa aleasă din tezaur, Cu-o rază albă îi șoptește, Din clopotul nemărginit, Iubitului ce-o urmărește În nopțile cu cer vrăjit. Prin gestul tandru de lumină, Pământului îi dovedește Că are zile când suspină, Când după viață iar tânjește! Atunci, când fața își ascunde Să nu i-o scalde mândrul Soare, Genele ei au urme ude, De dorul vieții selenare! Referință Bibliografică: De dorul vieții selenare! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE DORUL VIEȚII SELENARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376217_a_377546]
-
a mea viață tristă se curmă când începusem să mă cred crâng. Aș vrea surâsul să-mi lumineze chipul în care timpu-a brăzdat adânci tranșee și metereze din care anii la pândă-au stat. Aș vrea ca nimeni să nu suspine, să nu văd lacrimi, păreri de rău. Toți să-nțeleagă că moartea vine să schimbe-n bine tot ce-a fost rău. Aș vrea ca glasul stins să îmi cânte, versuri în roiuri să fie-n jur, ca să nu creadă
ETAPE AŞ VREA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379674_a_381003]
-
a concentrat cu greu privirea până ce umbrele în alb-gri au prins forme și dimensiuni. A recunoscut, după mare sforțare, chipul îngrijorat aplecat asupra ei și a văzut lacrimile mari izvorând, în cea mai adâncă tăcere, din ochii mamei sale. A suspinat adânc și a strigat cu un ultim efort: - Mamă! Lacrimile i-au inundat ochii și toată ființa ei s-a prăbușit într-un alt leșin... Referință Bibliografică: Episodul 4, cap. Vise spulberate, din CHEMAREA DESTINULUI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
Cărăpăceanu, Nicu Crețu - dirijorul Ansamblului „Maria Tănase”, Floarea Calotă, Ion Ghițulescu și mulți alții... pe care-i salut cu deosebită prețuire: „Sfântă casă părintească, Dulce rai dumnezeiesc... Nu te las pe mâini străine - Toată viața cât trăiesc!” Gheorge cântă și suspină, anii numărând în gând, dorul inima-i alină, iar când lacrimi calde-i curg peste fața luminată de razele unui soare blând, un surâs tineresc, de primăvară primăvară îndrăgostită, ne trimite slova dulce... fără asemănare, izvorâtă dintr-un suflet nobil
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Lacul” și Privind „Stelele-n cer”, când „Se bate miezul nopții”, În timp ce „Auzi prin frunze uscate” „Freamăt de codru”, Căci „Afară-i toamnă”, „Într-o lume de neguri”. „De ce nu vii” „La mijloc de codru des”, Așteptând „O inimă ce suspină” și „Ochiul tău iubit”, În „Misterele nopții”. „Să fie sara-n asfințit”, când „Luna iese din codrii” , „O rămâi” „Atât de fragedă”, Dar „Ce te legeni” „Când amintirile” „Departe sunt de tine”. „În fereastra dinspre mare” „În ochii tăi citisem
“PRIN LABIRINTUL EMINESCIAN” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379802_a_381131]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > HAOS ÎN MINE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Viața mea-i o frunză-n vânt, Tremură, suspină. Nu mai știu de când n-a fost Apă cristalină. Viața mea-i un munte-nalt, Crestele-s de gheață. Cum să mă refugiez, Navigând prin ceață? Viața mea-i cuvânt rostit, Plânge sau zâmbește. Nu mai știu de câte ori Taie, otrăvește
HAOS ÎN MINE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374690_a_376019]
-
Ce măsoară așteptări, Iar la porțile durerii Bat secunde-n nerăbdări. Trece pasărea iubirii- Zbor țesut în veșnicii, Elixir al fericirii Presărând melancolii. Curge un izvor de vise Împletind cărări de dor, Pietrele adorm aprinse De-un fior nepierior. Mai suspină câte-o floare În mătase lăcrimând, Vântul treieră prin boare Bobul de nectar plăpând. Clipe-au înghețat în stele Conturând nemărginiri, Se strecoară prin inele Focuri ce aprind iubiri. CÂNTECUL IUBIRII Inima cântă astăzi la vioară Un cântec renăscut de
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]