7,229 matches
-
suntem numai punctul ultim al unei linii de generații, ce se pierde în trecut, ci și punctul de plecare al generațiilor ce vor veni la lumină; nu suntem numai strănepoții încărcați de povara veacurilor, ci și strămoșii virtuali ai strănepoților târzii; obligațiile față de viitor depășesc pe cele față de trecut”. Popoarele civilizate practică o imitație selectivă, pe când celor mici le este specifică o imitație integrală. Legea imitației, situată la baza sincronismului, acționează de sus în jos, „de la aristocrație la plebe”, de la orașele
DE SINCRONISM... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367582_a_368911]
-
vânt, e pustiu azi, în parc, în Cișmigiu... Răsare și-o lună prin ramuri amare O lună bolnavă de dor... Frânează-o mașină în drum și-un plânset aud în ecou. Un plânset, un plânset, un plânset... E-o toamnă târzie acum... (foto & desen: Daniel Petrilă) Referință Bibliografică: Toamnă / Daniel Samuel Petrilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TOAMNĂ de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367564_a_368893]
-
e, când gândul tău e-oprit De un alt gând, ce nu îți aparține Și invadează tot ce-ai făurit, Ce ai clădit, o viață și mai bine. Cine sunt eu? Sunt raza din apus, Ce îți coboară-n liniștea târzie, Să-ți lumineze visul nepătruns, De vraja ce se-ascunde-n poezie. În poezia care te-a-nrobit Și-n lumea ei te-a-nchis ca intr-o carte, Cu lauri, fruntea ți-a împodobit, Și-n dar ți-a dat, o viață fără
CINE SUNT EU ? de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367678_a_369007]
-
negre, persistă ulițele întunecoase în orașul acesta, dar pe atunci la nici un colț al străzii nu mai lucea lumina sclipitoare a felinarelor. Orașul anilor 90 se cufunda foarte devreme în miezul monumentalei nopți. Unicul centru vizitat de lume, în orele târzii, și care mai răsufla în bezna nopții, de prezența vizitatorilor, și celor cu astfel de necesități de comunicare, era așa-zisul Punct telegrafic într-un cuvânt Telegraful. Pe atunci nu era pomină de comunicare online sau mobilă. Existau telefoanele la
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Aici, în Israel, toamna vine palid și, în scurt timp, își schimbă doar numele, chemându-se iarnă. Iar iernile cu care noi am fost deprinși, în România, sunt aproape inexistente. Acum e toamnă târzie, uneori ceva mai zburlită, adică plouă și e ceva-ceva mai rece... Așa că... dacă amintesc acum de „Salonul de toamnă” parizian, instalat la Tel Aviv, nu trebuie să mire pe nimeni... Era o sâmbătă ploioasă. Mai întâi cu soare. Un soare
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul Național, Opera, Filarmonica, poeții și scriitorii zilei, clădirile, pomii, florile, șoaptele și bucuriile. Iașii. Viața frumoasă. Zilnicele întâlniri cu viitorul. „Dăltuim în marmura lui Cronos,/ Cu oțelul nopților târzii”. Cam așa poetificam, pe-atunci... Studii, cărți, oameni, ziarul, radioul, jurnaliștii, lumea în mișcare, inima noastră visând la ziua de-acum, când multe nu s-au întâmplat. ...Mai sus de Biblioteca Centrală Universitară, printre teii care tivesc trotuarele, urci spre
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
la față a poeziei intelectuale moderne. Șarpele Glykon se va regenera într-o formă mentală sau poate chiar fizică, prin împrimăvărare cerebrală, prin sens aflat vieții, timpului, morții. Aprind tacticos lumânările Anului Nou Și-mi îmbrac liniștit Sângele de primăvară târzie” În opinia mea, volumul “Anul șarpelui Glykon” merită toată atenția filologilor și filozofilor pentru că o astfel de expunere densă ideatic, la un loc cu un lirism frapant prin profunzime, poate consacra o nouă frescă literară, un building-poem de forță. Cristina
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
de păturile restaurantelor. Un mozaic ce-nveselește seara, ce dă un alt farmec Corso-ului brașovean. ...Era o seară de vară, și-o vioară cânta, parcă de una singură, de pe mica terasă a unui magazin închis. Pășim în acordurile vioristului târziu și absent, mergem încet și mai departe, interpretându-ne rolurile scrise de un Shakespeare personal, fără ca măcar să-i cunoaștem textul, și observăm sub o vitrină luminată, pe o bordură ca o treaptă, o biată femeie în vârstă, de mult trecută
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
ne-am alcătuit În Egipt n-am știut cum să cugetăm În adâncul mării ca prin pustie Din mâna vrăjmașului El i-a izbit Sub apă s-au sfârșit cei ce i-au lovit Cei răi au ars în văpaie târzie N-au nimicit neamurile slăvite Lăudat vei fi în cele clădite PSALMUL 106 Lăudat fie Domnul că i-a salvat Au rătăcit prin pustie cu spaimă Însetați și flămânzi și fără noimă Hămisit și când ieși din viață argat Întru
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului PSALMUL 121 M-am veselit de cei ce mi-au zis mie „În casa Domnului vom merge” smeriți În curțile Tale n-am fost umiliți În Ierusalim cetate târzie Semețiile acolo s-au suit După legea lui Israel făcute Scaune în casa lui David vrute Cei ce Te iubesc Doamne s-au miruit În cetatea Ta să fie cinstire Bogăție în turnurile Tale Pentru frații mei cei dragi fericire
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Și roadele vieții sunt ale noastre Domnul din Sion va binecuvânta Cel ce a făcut cerul și pământul Spre sfânta credință ne vom avânta În trecerea vremii casa Ta vie Prin ea urcă-nspre cer legământul Ruga mea nu-i niciodată târzie PSALMUL 134 Numele Domnului să lăudați slugi Cei ce stați în casa Lui cu credință Că tuturora le-a pus pocăință Și din prăpastia pierii prin rugi Toate ce-a vrut Domnul a făcut din cer Pe acest pământ în
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
vremuri grele Va aduce lumină celor adepți Pentru cel sărac Domnul va găsi leac În fața Sa vor locui doar cei drepți PSALMUL 140 La glasul rugii mele ia aminte Ca tămâia în fața Ta să fie Ruga mea jertfă de seară târzie Să nu dai inima mea spre cuvinte Cu gânduri de vicleșug spre păcate Să nu stau cu cei ce fac fărădelegi Dintre aleșii lor n-ai ce să alegi Milei mele îi voi pune lăcate Undelemnul păcătoșilor oprit Să nu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ÎNGER DE FEMEIE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ... iar în nopțile târzii, dacă nu mai poți să vii, dă-ne, Doamne, jucării și fă-ne, din nou, copii... Judecătorul simțea că se sufocă. O transpirație rece îi udă șira spinării. Pe frunte îi apăruseră broboane de sudoare. Duse palma dreapă să le
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
nici acest lucru nu vă uimește, atunci rețineți și considerați un fapt cu totul extraordinar: această mare migrare nu este făcută într-o singură generație, ci de trei sau patru generații de-a lungul migrării, de primăvara timpurie până toamna târzie a aceluiași an, printr-o ștafetă genetică în care batonul continuării migrației este acest ou! Aceasta extraordinară ștafetă pornește din Mexico (Mariposa Monarca Reserve) până în Canada (în toata preeria și deasupra Marilor Lacuri) iar când vine toamna canadiană, fluturii pornesc
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă la acea ora târzie, așa că ieși din colibă să vadă cine le-a tulburat liniștea câinilor. Din vale se zărea o mogâldeață de om, apropiindu-se. Cine să fie la ora asta? Cum câinii porniseră spre noua apariție în peisajul nocturn al serii de
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
șevaletul și apoi să surprindă din culori, această magie a naturii verzi, pentru a lăsa lumii imagini nemuritoare ale frumuseții virgine din această parte a muntelui. Brazii falnici își scuturau cetina uscată în bătaia molcomă a vântului din după amiaza târzie a începutului de iunie. Ajunse la poalele satului Teșila, amplasat în Carpații de Curbură, pe cursul mijlociu al râului Doftana, în zona pe care localnicii o numesc “lunca”, zonă împrejmuită cu munți împăduriți și păduri de fag sau de brad
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
Hobby-urile sale sunt filosofia, literatura, muzica, teatrul, net-ul, etc. “Furtuna se pornește, seninul iar dispare” Departe de a cultiva o lirică a liniștii, a fericirii, Ilie Marinescu evocă „tristeți și bucurii,/ Topite-n soarele amiezii,/ Ascunse-n nopțile târzii” (“Lacrima”). Astfel, poetul desenează în alb și negru “ore și secunde” ce “în prafuri se destramă” (“Moartea clepsidrei”), “pe-o cale veșnic grea și lungă” (“Lacrima”). Tabloul dezolant al acelor “valuri ostenite” din “Glossă”, paleta săracă în culori, imaginea în
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Blestemele pândesc neadormirea, Insinuându-se viclean în molecule Și strangulează cu venin iubirea. Vaccinul se strecoară prin branule Spre inima ce-abia se mai trezește Din letargia toamnelor târzii, Mai cânt o clipă, mai pictez un pește Dar , de-așteptat nu te aștept să vii. Rămâi în noaptea ta prea ostenită Fără de stele , fără semilună, Eu te-oi lăsa nu voi mai fi ispită Și nici nu-ți voi
OGLINDA DURERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367175_a_368504]
-
doruri din crini înroșiți de iubire Falduri de vise tăceri adunând Altare de suflet și-atâta simțire... ..................................................... Sălbatice iele cu trupuri de fum Se-nlănțuie-n hore, naive- nurlii Aleargă nebune prin holde - și scrum Rămâne-le-n urmă, regrete târzii... Iluzii și taine în stele ascunse Pribege prin spații mereu insipide Molitve de gânduri și vise pătrunse De-aceleași simțiri, ce efemeride! Caline, pândind în zadar în eter S-apară din nouri seninul râvnit Se sting ca steluțele-n zori
EFEMERIDE (NOCTURNE)... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367179_a_368508]
-
Un rest de suflet trist Și-un petec de pământ O cruce grea pe umeri Și năluciri de vânt O inimă pustie Și un fuior de gânduri O dragoste sublimă Și doar...câteva rânduri O lacrimă pe frunze De portocali târzii Nisip pe mal de mare Și scoici în cochilii Un pescăruș ce țipă Sărutul dând spre astre Îmi tulbură tăcerea Singuratății-albastre Coline cu măslini Și stânci, și Afrodite Situri de-antice veacuri Destine ne’mplinite Dorinți-statui de ceară Și zeități
SINGURĂTĂŢI ALBASTRE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367185_a_368514]
-
01 iunie 2011 Toate Articolele Autorului „Rămâi ca un copil!”- cât de minunată este această sintagmă și cât de profundă! O știam și-o repetam mereu când mă trezeam devreme în diminețile senine, așteptând tăcută răsăritul soarelui sau în serile târzii când umbrele nopții băteau la poarta sufletului, încercând subtil să-i tulbure liniștea; dar parcă niciodată nu i-am deslușit atât de bine tainele ca și atunci când l-am auzit pe Eric Pearl, rostind-o: eram la World Trade Center
RĂMÂI CA UN COPIL! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367196_a_368525]
-
în suflet și în minte: “Cer pașaport de-a emigra/ Într-o țară unde se poate visa.” („Cerere”) Ajuns într-o astfel de țară, autorul trăiește în continuare, același destin nefericit. „Mi-e sufletul uneori/ ca o gară/ în toamnă târzie/ în care opresc trenuri/ si pleacă/ din care nimeni,/ vreodată,/ nu urcă,/ nici coboară.” („Așteptare”) De fapt, condiția poetului este aceea de exilat, izolat într-o lume secularizată, de pământean care știe că singura certitudine rămâne cerul. „Te-aștept, Isuse
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
prin Duhul...” (Mama) Acest poem se numără printre poeziile din acest volum de debut pe care autoarea le percepe ca fiindu-i cel mai aproape de suflet. Alături de „Mama”, se află „Iubirea înlăcrimată”, „Mai urc o treaptă”, „Primește, Doamne, ruga mea târzie”, „Lacrima”, „M-ai deșteptat”, „Mă pierd într-un ocean de îndurare”, „Comoară în cer”, etc. Mi-e sufletul cuprins de dor Volumul de versuri „Iubirea înlăcrimată” poate fi considerat o analiză a tristeții. În estetică, tristețea rămâne de altfel, una
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
a iertat. Iar Nina nu se dă înapoi. Emi „redescoperi în ochii ei lumina dragostei pentru el. Arăta ca un foc care niciodată nu se va mai stinge. Își surâseră unul altuia, înțelegând că aveau același gând.” Copilăria și adolescența târzie a personajelor Ligiei Seman din „Handicapul conștiinței” cunoaște un final. Nu trebuie să știm totul. Nu putem ști totul. Dar putem învăța. Înaintea Ninei și a lui Emanuel se deschide o perspectivă interesantă, aceea de a deprinde încrederea în sine
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
Calaveras și Greenville. Cataclismul de acum o sută de ani din Sân Francisco mai este prezent doar în memoria puținelor ziduri ale unor edificii publice care l-au “trăit”, fisuri “sudate”, “fier-betonate” sau susținute de contraforți pentru a contracara efectele târzii (replicile) și pe care le observăm îndeaproape când vom trece pe lângă sediul Primăriei orașului sau pe langă clădirile fostului depou metropolitan de tramvaie, ș.a. Zorii zilei de 18 aprilie, orele 5 și 55 de minute păreau să umezească și să
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]