KorAP: Find »[drukola/base=tătar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...193 >

4,810 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

a fost construită în satul Toxof o clădire nouă ca sediu al primăriei comunei. Populația comunei era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 2 807 locuitori, dintre care: 936 erau români, 748 turci, 644 bulgari, 306 germani și 150 tătari 830. Comuna Zebil era așezată pe malul nordic al lacului Babadag, la 6 km de Babadag și la 28 km de orașul Tulcea. Aceasta era compusă dintr-un singur sat unde exista o biserică având hramul "Sf. Dumitru", construită de către

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
județeană. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația orașului Măcin era de 4 064 de locuitori, din care 2 615 erau români 840. Alături de majoritatea românească, la Măcin locuiau: 645 de turci, 395 bulgari, 107 evrei, 88 greci și 54 tătari 841. Orașul Isaccea era așezat pe malul Dunării, în apropierea importantului vad de la Oblucița, intens utilizat de către otomani în Evul Mediu pentru incursiunile lor în nordul fluviului. Situată la 35 km de Tulcea, în apropierea sa se afla mănăstirea Cocoș

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
al XIX-lea, comuna Cârjelari avea: 287 de case, 65 de bordeie, 4 prăvălii și 24 de fântâni. Populația comunei era de circa 1 800 de locuitori, din care 1 364 erau români. Alături de aceștia trăiau: 133 de țigani, 106 tătari, 101 turci, 87 bulgari și 8 ruși871. Dintre locuitorii comunei, 381 erau bărbați, 385 femei și 1 033 copii 872. În satul Cârjelari, dintr-un total de 851 de locuitori, 669 erau români și 41 bulgari 873. Comuna Cerna era

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
locuitori, din care 46 italieni și 38 români 877. Comuna Cuium-Punar era situată pe valea râului Pecineaga, la 36 km sud-est de orașul Măcin, și cuprindea satele: Cuium-Punar, Canat-Calfa și Ai-Orman. Înainte de 1877 cea mai mare parte a locuitorilor erau tătari, cărora li s-a adăugat, după 1860, un număr de români basarabeni. După 1878 numărul românilor a crescut. În aceeași perioadă au fost construite 3 școli, câte una în fiecare sat. Astfel, în anul 1881 a fost construită școala din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
românească a orașului totaliza puțin peste 800 de persoane. De asemenea, la Sulina locuiau: circa 600 de ruși, 444 de armeni, 268 turci, 211 supuși austro-ungari, 173 de evrei, 117 albanezi, 49 germani, 45 italieni, 35 bulgari, 24 englezi, 22 tătari, 22 muntenegreni, 17 polonezi, 6 danezi și 4 persani 951. Varietatea deosebită a naționalităților ce locuiau la Sulina denotă faptul că, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, acesta era un oraș cosmopolit, o adevărată

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
locuitori 992. Populația orașului Mahmudia, incluzând cătunele Gorgova și Cara-Suhat, era, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, de 1 771 de locuitori. Din totalul populației: 561 de locuitori erau români, 430 erau ruși, 486 erau lipoveni, 120 erau tătari, 80 erau bulgari, 71 evrei și 18 greci 993. Este semnificativ faptul că cea mai mare parte a populației o reprentau copiii, în număr de 985 din cei 1 771 de locuitori ai orașului. Comuna Agighiol era situată la 15

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
secolului al XIX-lea, comuna Beș-Tepe cuprindea: 275 de case, 4 prăvălii, 15 mori și 32 de fântâni 1002. În aceeași perioadă, populația comunei era de 1 479 de locuitori, din care: 856 erau români, 294 ruși, 289 bulgari, 14 tătari, 10 țigani, 5 armeni și 5 evrei 1003. În satul Beș-Tepe, din cei aproximativ 1 100 de locuitori, 815 erau români și 254 bulgari. Comuna Câșla cuprindea satul Câșla și era așezată în apropierea orașului Tulcea. Se învecina spre spre

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
satul Cataloi, Mihai Ionescu Dobrogeanu afirma că acesta "este un sat (...) nou, fondat în urma războiului din Crimeia, de români și bulgari veniți din Basarabia"1009. Spe deosebire de satul Cataloi, satul Enikioi "este mai vechiu și a fost înființat de tătarii din Bugeac"1010. În satul Cataloi exista o biserică ortodoxă construită de către locuitori în anul 1874, având hranul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica din satul Enikioi avea hramul "Sf. Treime" și a fost construită de către locuitori în anul 1869. Fiecare din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea Morughiol avea: 327 de case, 11 prăvălii, 8 mori și 2 fântâni 1038. Populația comunei, în aceeași perioadă, era de 1 574 de locuitori, din care: 1 309 erau ruși, 168 români, 78 tătari, 11 greci și 8 bulgari 1039. Comuna Niculițel era situată în apropierea orașului Isaccea și se învecina spre vest cu comuna Balabancea, spre sud cu Meidankioi, iar spre est cu localitățile Parkeș și Telița. În perioada 1878-1900 satul Niculițel era

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
fondată în anul 1864 de către locuitorii români și bulgari din satele Visterna și Beidaut. Aceștia au părăsit aceste sate din cauza lipsei pământului cultivabil și s-au stabilit la poalele dealului Cairacil. Ulterior, aici s-au instalat și un număr de tătari. În comuna Sarinasuf au fost înființate 3 școli. Școala din satul Sarighiol a fost construită de către locuitorii români și avea un învățător și 56 de elevi 1052. În satele Caraibil și Beibugeac au fost înființate două școli musulmane particulare susținute

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
satele Caraibil și Sarinasuf exista câte o geamie. În fiecare din cele două geamii, serviciul religios era oficiat de către un imam. La sfârșitul secolului XIX, populația comunei Sarinasuf era de 1 161 de locuitori. Dintre aceștia, 455 erau români, 549 tătari, 123 bulgari și 26 ruși1054. Comuna Satul Nou avea o întindere de 1 560 km2 și avea o populație formată în mare parte din lipoveni. În jurul anului 1900 în comună locuiau 271 de oameni ce construiseră 63 de case1055. Localitatea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-lea, 604 case și 24 de bordeie 1088. Primăria comunei avea un sediu propriu construit în anul 1893. La începutul secolului al XX-lea, populația comunei Calfa era de 2 571 de locuitori, dintre aceștia, 2 454 fiind români, 114 tătari și 2 greci 1089. Comuna Ciobanul, numită și Groapa Ciobanului, era situată pe valea pârâului Saraiul între lacurile Ciobanul și Hasarlâk Ghiol, la 8 km N-E de Hârșova și la 96 km N-V de Constanța 1090. Localitatea se

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
secolului al XIX-lea, localitatea Groapa Ciobanului avea 371 de locuințe, din care 46 de bordeie 1094. Populația comunei Ciobanu se cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la 1 618 locuitori, 1 616 dintre aceștia fiind români și 2 tătari. Astfel, în satul Ciobanul locuiau 1 481 de români, în timp ce în satul Cadi-Câșla locuiau 135 de români și doar 2 tătari 1095. Sediul primăriei comunei Groapa Ciobanului a fost construit în anul 1882 fiind situat în satul Ciobanul. Comuna Dăieni

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la 1 618 locuitori, 1 616 dintre aceștia fiind români și 2 tătari. Astfel, în satul Ciobanul locuiau 1 481 de români, în timp ce în satul Cadi-Câșla locuiau 135 de români și doar 2 tătari 1095. Sediul primăriei comunei Groapa Ciobanului a fost construit în anul 1882 fiind situat în satul Ciobanul. Comuna Dăieni era situată pe malul lacului Băroiu, la 26 km nord de Hârșova și la 102 km N-V de Constanța, fiind

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
o grădină publică destul de bine aranjată"1115. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația orașului era de aproximativ 3 000 de locuitori, majoritatea fiind români. Alături de cei peste 1 600 de români la Hârșova locuiau: 638 de turci, 224 de tătari, 216 bulgari, 177 greci, 44 evrei, 32 unguri și 29 italieni 1116. Comuna Ostrov era situată pe valea pârâului Rosti, la 35 km N-E de orașul Hârșova și cuprindea satele Ostrov și Aigâr-Ahmet. Localitatea era traversată de drumul Hârșova-Măcin

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
orașul Hârșova și cuprindea satele Ostrov și Aigâr-Ahmet. Localitatea era traversată de drumul Hârșova-Măcin Satul Ostrov era un vechi sat românesc, iar satul Aigâr-Ahmet, situat la 6 km E de satul de reședință al comunei, fusese locuit până în 1877 de către tătari. La alegerile comunale din vara anului 1880 au fost aleși în consiliul comunei Ostrov, domnii: Apostol Ion, Dragomir Nedelcu, Nicula Caracostea, Brăileanu Gheorghe și Gheorghișan Mitu1117. Cu același prilej au fost numiți membrii ai consiliului comunal, domnii Tudoran Bogatu și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
satul Aigâr-Ahmet nu avea un local propriu, funcționând într-o clădire închiriată 1121. La cumpăna secolelor XIX-XX, populația comunei era de 1 619 locuitori, din care 1 478 erau români 1122. Alături de români, în comuna Ostrov locuiau: 115 turci, 14 tătari, 5 evrei, 4 greci și 3 bulgari 1123. În satul Ostrov dintr-un total de 1 026 de locuitori, 1 013 erau români. Românii erau majoritari și în satul Aigâr-Ahmet. Aici locuiau 465 de români, precum și 114 turci și 14

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
5 evrei, 4 greci și 3 bulgari 1123. În satul Ostrov dintr-un total de 1 026 de locuitori, 1 013 erau români. Românii erau majoritari și în satul Aigâr-Ahmet. Aici locuiau 465 de români, precum și 114 turci și 14 tătari 1124. Comuna Saraiu era situată pe valea pârâului Saraiu, fiind situată la 18 km N-E de orașul Hârșova, cuprinzând satele: Eni-Serai, Eski-Serai, Balgiu, Carapelit și Dulgheru. Reședința comunei se afla în satul Eni-Serai. Acesta era traversat de șoseaua ce

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
orașul Hârșova, cuprinzând satele: Eni-Serai, Eski-Serai, Balgiu, Carapelit și Dulgheru. Reședința comunei se afla în satul Eni-Serai. Acesta era traversat de șoseaua ce asigura legătura cu Hârșova și Ciucurova. Înainte de 1878 satele: Eni-Serai, Eski-Serai, Balgiu și Carapelit erau locuite de către tătari. Satul Dulgheru era situat pe valea cu același nume, la 3 km sud de satul Carapelit, și fusese înființat în anul 1860 de români veniți din Transilvania 1125. Conform rezultatelor alegerilor comunale validate în august 1880, au fost aleși consilieri

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
În anul 1888 a fost construită biserica ortodoxă din satul Sarai. Aceasta avea hramul "Sf. Gheorghe" și a fost construită de către locuitori. Serviciul religios era oficiat în această biserică de către doi preoți 1129. În satul Carapelit, unde locuiau 81 de tătari și 265 de români, exista o geamie, serviciul religios fiind oficiat de către un hoge. Până în anul 1900 în comună exista o singură școală. Aceasta a fost înființată în anul 1887 și era situată în satul Dulgheru 1130. În primii ani

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
cele 4 sate ale comunei existau, în jurul anului 1900, un număr de 524 de locuințe. Populația comunei Saraiu totaliza 2 431 de locuitori, marea majoritate a acestora fiind români. Astfel, în comună locuiau 2 261 de români, precum și 155 de tătari și 15 germani 1133. Comuna Șiriu era situată la 24 km S-E de orașul Hârșova, în apropierea sa trecând șoseaua Hârșova-Constanța. Localitatea cuprindea, pe lângă satul de reședință, satele: Capugi, Cartal Seleuș, Pantelimon, Erkesek, Muslu, Muslu-bei, Satiskioi și Terzikioi. Satul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
mocanii ardeleni veniți în Dobrogea. Satul Capugi, denumire provenită de la termenul turcesc însemnând portar, era așezat pe valea Capugi "într-o pozițiune frumoasă"1134. Acesta se afla la 3 km sud de satul Șiriu, fiind locuit "de multă vreme de tătari"1135. Satul Cartal Seleuș era situat pe valea pârâului Cartal, un afluent al Casimcei, la 5 km E de satul Șiriu. Satul Pantelimon fusese înființat de către români pe vatra fostului sat tătărăsc Ceatal-Orman, distrus de către ruși în cursul războiului Crimeii

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
pârâului Ceatal-Orman, la 14 km S-E de satul Șiriu, "într-o pozițiune sălbatecă (...) ce amintește de pustietatea de odinioară a Dobrogei"1137. Principalul motiv al distrugerii satului în timpul războiului Crimeii a fost acela că aici se afla reședința hanului tătarilor din Dobrogea. Satul Erkesek era situat pe dealul cu același nume, la 8 km S de satul de reședință al comunei Șiriu. După încheierea războiului din 1877-1878, satul Erkesek era "o grămadă de ruine printre care abia se zăresc câteva

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Șiriu. Fiind "așezat într-o regiune fertilă", acest sat "a început să renască", astfel că, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, avea "case bune și higienice"1139. Satul Satiskioi era situat la izvoarele pârâului Boazgik, fiind locuit de către români și tătari. Cel de-al nouălea sat al comunei Șiriu, Terzikioi, era situat pe valea pârâului Cartal, la 6 km S-E de satul de reședință al comunei. Localitatea Șiriu, una dintre cele mai mari comune din Dobrogea, se învecina cu: Saraiu

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
la sfârșitul secolului al XIX-lea, în comuna Șiriu existau 1 196 de locuințe 1145. În jurul anului 1900 comuna Șiriu avea 5 423 de locuitori, marea majoritate fiind români. Alături de cei 4 259 de români, în comună locuiau: 894 de tătari, 259 de turci, 7 germani și 4 bulgari 1146. Comuna Topolog era situată într-o regiune deluroasă împădurită fiind traversată de către pârâul Eni-Serai. Localitatea era străbătută de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]