2,223 matches
-
gesturile interlocutoarelor. Atunci ar fi înțeles, negreșit, că dorințele, cu cât sunt mai grăbite artificial, cu atât se îndepărtează de forma pe care am vrea să o aibă. Și-ar fi dat seama și că femeile care, dând dovadă de tact, rămâneau în fața lui simțeau nevoia emoțională să se apere de avansurile lui stângace. Ar fi putut să le citească pe trup neliniștea, să observe semnele microreacțiilor provocate de această neliniște. În momentele de închidere, corpul reacționează de multe ori prin
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
spate a piciorului. Faptul că nu își părăsește interlocutorul se datorează strict politeții. Ea simte mâncărimi pentru că a trimis creierului mesajul de intensificare a circulației sanguine în picioare ca să poată merge mai bine, în vreme ce rămâne pe loc și continuă, cu tact, discuția. În unele situații încercăm să plecăm. În altele nu dorim să plecăm, dar punem bariere între noi și interlocutor la nivel mai fizic. Rămânem politicoși, nu vedem nici un motiv pentru a ne îndepărta, însă simțim nevoia inconștientă să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
selectate pe baza unor criterii științifice, psihologice și pedagogice, În scopul asimilării acestora, dar și În scopul formării lor pentru viață. Conform lui M. Stoica , „o activitate instructiv-educativă eficientă, are nevoie de anumite calități: competență profesională și pedagogică, măiestrie și tact pedagogic, stil modern de predare - Învățare evaluare, conștiință profesională, aptitudini organizatorice și tehnice necesare mânuirii mijloacelor de Învățământ". Elaborarea unui model de competențe, poate ajuta la definirea, evaluarea și Încurajarea comportamentelor necesare pentru realizarea obiectivelor, căci dacă obiectivele sunt de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
singura sursă de instruire. Elevii trebuie Învățați din prima zi de școală să gândească cu propriul cap, să știe să se folosească independent de o serie de repere și instrumente pentru investigarea independentă a lumii. Capacitatea de a dispune de „tact pedagogic” este recunoscută acelor categorii de profesori care reușesc să călăuzească cu grijă eforturile elevului, care manifestă Înțelegere față de eșecurile sale și Îl ajută cu răbdare să le depășească fără să facă Însă concesii cu privire la respectarea normelor autorității școlare sau
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
durerea este rezultanta depășirii unui anumit prag de intensitate al stimulului și sumației lor peste o limită critică la nivelul structurilor centrale. Concluzia care s-a decantat În timp este aceea că receptorii periferici adecvat stimulați induc răspunsuri adecvate de tact, temperatură, presiune și durere, această ultimă senzație fiind corelată specific cu TNL. Totuși nu se poate Încă afirma indubitabil că numai terminațiile nervoase libere sunt receptori specifici ai durerii. Stimulii obișnuiți parcurg inițial fibrele conductoare algogene sub formă codificată, adică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fusurile neuro-musculare (proprioceptori) care fac sinapsă la nivelul cornului posterior În coloana lui Clarke (prima sinapsă a căii senzitive proprioceptive inconștiente și originea căii spinocerebeloase). fibre mielinizate de calibru mare (dar mai redus ca al precedentelor) provenind de la receptori Meissner (tact), Paccini (presiune) care se divid În: a. ram care urcă direct În cordonul posterior de aceiași parte constituind fascicolele Goll și Burdach ( Fig.1.5.) b. un ram care se termină În micii intemeuroni ai cornului posterior În stratul II
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice și posibil tactul) ar proiecta după Kerr (1979) În nucleii paralaminari. Neuronii peritalamici dorso-laterali au acțiuni inhibitoare asupra neuronilor talamici de releu la care sosesc căile somato-senzitive inclusiv cele ale sensibilității dureroase. Nucleii parafasciculari Ervin și Mark obțin suprimarea stereotaxică a durerilor talamice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pe elevul vinovat cu aceeași bunăvoință părintească. Din această întâmplare elevii și-au dat seama că profesorul Brăescu nu este un simplu salariat al statului care execută un program impus de regulamente, ci este un părinte și un pedagog cu tact, care știe să treacă cu vederea unele greșeli ale elevilor. Un fost profesor de la Seminarul Veniamin Costache spunea că după moartea doctorului Brăescu, circula printre elevi un curs de anatomie ținut de profesorul Brăescu elevilor acestui seminar. Acest curs era
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
calități care sunt clasificate de către Liliana Drăgan și Anca Văcărescu<footnote Drăgan, L., Văcărescu, A., Elemente de surdodidactică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2002, pp. 36-37. footnote> în șase grupe: calități fizice, calități intelectuale, însușiri afective, calități de voință și caracter, tact și măiestrie pedagogică, capacitate managerială. Dintre calitățile fizice cerute cadrului didactic face parte existența unei stări de sănătate bună, având în vedere că efortul educațional depus în activitatea cu elevii deficienți de auz nu este recompensat cu succese educaționale. În privința
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
și volitiv cadrele didactice trebuie să fie ambițioși, orientați către obținerea succesului elevilor deficenți de auz. În concepția pedagogică modernă pentru ca profesorul să poată concepe, proiecta și organiza actul educațional are nevoie pe lângă o bună pregătire de specialitate de tact și măiestrie pedagogică. Acestea se însușesc și se dezvoltă sub forma profesiei de cadru didactic. În acest context profesorul trebuie să îndeplinească patru condiții: • să cunoască procesele psihice și caracteristicile lor în evoluția elevilor, ținând cont de aceste în actul
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
descoperă și valente superioare, neintuite sau nedezvăluite de Călinescu. Să transcriu, pentru obiectivitatea punctului de vedere, un pasaj din Istoria lui Călinescu. "La Agârbiceanu discutarea problemelor morale formează țintă nuvelelor și a românului și dacă ceva merită aprobare neșovăitoare este tactul desăvîrșit cu care acest prelat știe să facă opera educativa, ocolind predică anostă.Teza morală e absorbita în fapte, obiectivata și singura atitudine pe care și-o îngăduie e de a face simpatică virtutea". Dar "creația în sensul înalt al
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
al legii morale într-o țară plină de jafuri, crime și imoralități. Cineva, iluminat, vorbeste așa: Cine voiește să simtă legea morală, legea spiritului, să-și trezească conștiința din letargie, trebuie să descopere întîi pe autorul legii morale... Pe Dumnezeu". Tactul desăvîrșit prin care prelatul Agârbiceanu știa să facă educație morală de care vorbise Călinescu aici lipsește cu totul. Ion Agârbiceanu, Opere, vol. 16. Ediție îngrijita de Mariana și Victor Iova, Editura Minerva, 1998.
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
-și schimbe numele în Beselnescu, tovarășul locotenent major Beselnescu."( Sunt prost. Ieri...). Personajele care participă la aceste evenimente sunt radiografiate caricatural dar cu simpatie, în mici dramatizări și interviuri: "Femeia româncă: Privesc în jurul meu mulțumită. Soțul cîntă o polcă. Bat tactul plesnind șlapii din plastic în iarba rară din preajma cortului. Asta fac!" Predispoziția pentru analiză o descoperim sub forma unei mărturisiri din Gîndesc intens cum vine miorița: Recunosc că aici îmi place să mă exersez analitic, aici sunt în largul meu
La taifas... by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16228_a_17553]
-
spirit care știe să însuflețească emoții largi, de melancolie grea și de predispoziții subtile. În schimb, nu vei găsi la el nimic din voința de a-și sufoca cititorul cu pledoarii logice și demonstrații ideologice. Steinhardt e un scriitor de tact psihic și de delicatețe sufletească, uneori excesiv de împăciuitor, alteori excesiv de indulgent, dar în totul un căutător de sensuri iraționale și adieri ilogice, de unghiuri și penumbre pe care viața civilizației nu ți le poate da. Pe scurt, nu îl citești
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
Ťsă respirămť? Vrei Rossini, ia Lacuna, cu arta recitativului (Ť- Hai să bem câte o bere la Gambrinus. - Întârziem, Lache...ť), cu aria cea mare de coloratură (Ťdar când vine, mă-nțelegi, un caz ca acesta...ť), până și cu tactul ei bătut în masă de Mache: Ťțal! țal!ť" (pag. 327) Luat ca exercițiu didactic, exercițiul acesta de stil poate conduce adecvat lectura celei de-a doua proze din volum, O neputință. (Îl sugerez doar. Ceea ce pare, simplist, povestea ratării
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
de voința „victimei”. O eludează, operând de obicei prin învăluire, apelând, tot de obicei, la circumstanțe și la accesorii de tot soiul. Rareori inamicii declarați sunt agenții manipulării. Ei sunt, așa zicând, previzibili, iar strategiile lor pot fi, cu ceva tact, dezamorsate. Nu e o noutate, iar Ana Blandiana nici n-o prezintă ca și cum ar fi: „mi-a fost infinit mai greu să rezist la influențarea de către colegi, parteneri, la manipularea pe baza ideilor comune, în care mi se părea că
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
interesele în fața patronilor. Nici pe departe o femeie lipsită de feminitate, un soldat cu fustă din „Armata Salvării” - vezi celebra piesă Maiorul Barbara (1905) a lui George Bernard Shaw -, Rîța are două calități majore, curajul și inteligența sau mai precis tactul care este o formă specifică de inteligență a omului sensibil și educat. Are în Albert (Bob Hoskins), unul dintre liderii sindicali, un susținător onest așa cum un suport neașteptat vine din partea Lisei (Rosamund Pike), soția unuia dintre directorii locali ai uzinelor
Ce vor femeile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5583_a_6908]
-
biologică și în traducerea unor texte budiste fundamentale în engleză și franceză, nu e cunoscut ca gînditor original. S-ar putea susține că el nici nu este un gînditor original, măcar în măsura în care budismul nu prosperă din originalitate. Provocat cu mult tact de Revel, încurajat și tachinat în egală măsură, Ricard izbutește să elaboreze o doctrină miniaturală a budismului pe-nțelegerea unui om obișnuit. Tocmai aici apare aspectul interesant al alcătuirii cărții: tipul de cititor implicit pe care îl au în vedere
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
în Parisul ocupat, între 1940 și 1944, la Cenzura militară. Operele lui din acei ani sunt adesea alegorii foarte critice sub învelișul cărora se ascunde un regim pe care scriitorul îl detesta. Noul biograf, Julien Hervier, descrie cu precizie și tact tribulațiile intelectuale ale lui Jünger. Citatele din faimoasele lui jurnale intime publicate în Germania, după anii de exil interior, în care i se interzisese să semneze, sunt extraordinare și dau măsura exactă a atitudinii morale a autorului, spre a nu
„Ernst Jünger, în furtunile secolului“ () [Corola-journal/Journalistic/2890_a_4215]
-
Acestea, ce e drept, nu trebuiau să fie prea mari și nici făcute pe degeaba, adică fără un câștig pentru literatură, oricât de mic. Erau puse în funcțiune tehnici abile de negociere cu forurile care avizau publicarea, implicând experiență și tact. Un negociator dintre cei mai versați cu cenzura era la "Gazeta literară" Paul Georgescu, cum a dovedit-o, printre altele, într-o împrejurare în care în joc fusese poemul O călărire în zori de Nichita Stănescu. Poetul ni-l citise
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
a idealului istoric. și fiindcă nu poate fi prins în țesătura unei fabule, Lucian Boia rămîne inefabil. Se sustrage etichetărilor și pare suspect de liber. Reversul medaliei este că poate fi bănuit de o anume înclinație evazivă: se eschivează cu tact de fiecare dată cînd e vorba de a adopta o poziție tranșantă. Tehnica lui e cea a nuanțării unei probleme păstrîndu-se pe linia de mijloc a interpretării ei. Indiferent de tema aleasă, Boia îi fixează pozițiile extreme și apoi, așezîndu-se
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
sfiala. Că numai proștii nu se sfiesc și că numai fanaticii au siguranța adevărului ultim. În schimb, omul cu o elementară cultură a sufletului poartă drept semn distinctiv o reținere interioară vecină cu sfiala. Un soi de politețe plină de tact care nu ține de canonul purtării în public, ci de o sensibilitate manifestîndu-se aparte. Sfiala aceasta nu e nici timiditatea secerătoare a complexatului și nici reticența inhibată a vinovatului. Sfiala aceasta este respectul aprioric față de mănunchiul de ispite și surprize
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
de ispite și surprize pe care îl poartă omul din fața ta. Îl întîmpini pe celălalt ca pe un purtăror al misterului existențial și nu încetezi să-l privești astfel. Aceeași sfială am simțit-o constant în persoana lui Marius Vasileanu: tactul discret pornit din dorința de a nu-l irita pe celălalt. O politețe crescută din inimă, dintr-o cultură a sufletului pe care lumea spirituală o numește trezvie, și pe care Marius o poseda într-un chip ce contrasta izbitor
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
agonie și dispariție. Tocmai de aceea e ciudat cum ideea de seducție câștigă în dauna anxietății. Explicațiile țin, cred, de ineditul termenului, dar și pentru că e mai ofertant - analitic vorbind. Primează în tot ce scrie satisfacția descoperirii unor nuanțe emblematice, tactul asamblării ideilor și, mai ales, felul în care cititorul este angajat într-o istorie a ideilor niciodată plictisitoare. „Dragostea de răspântie triumfă pentru că o poate apuca în orice direcție - luându-l pe cititor de mână și purtându-l pe potecile
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
că dacă vrei să trăiești mult și bine, ca la carte, atunci trebuia musai să ții mereu calea de mijloc... aurea mediocritas... nu ca Sfântul Pavel, care adora extremele, aruncând din gură tot ce era căldicel. Ceea ce, la iezuit, explica tactul, înțelegerea slăbiciunilor omenești din motive prudente, civice, morale, politice, mă rog să nu forțezi! Cum voia Pavel extremistul. Așa cum spunea Generalul, lucrul dura mai mult, cultivând compromisul. Dar intensitatea?... cea care a cutezat totdeuna, ducând totul și mai departe? Asta
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]