8,025 matches
-
fiu obosită, și fizic, și psihic!“ Fata asta e mai puternică decât mine, m-am gândit atunci. Când m-am Întors spre pat, am văzut un scorpion sub cearșafuri. Yazaki mai priză o linie. Respira neregulat. În timp ce zdrobeam scorpionul sub talpa pantofului, m-am gândit că Într-o zi voi sfârși și eu la fel. Scorpionul zdrobit părea o minusculă jucărie stricată. Reiko era mai puternică decât mine, dintr-un anumit punct de vedere era mai puternică și decât Keiko. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pe fereastră câteva clipe fără să se adreseze vreunuia dintre noi. La un moment dat, zise: Haideți, domnilor, e o zi foarte frumoasă, să ne plimbăm un pic. Deschizând glasvandul, ne conduse în grădină și am băgat de seamă ce tălpi mari avea și cât de crăcănate îi erau picioarele, ca și cum ar fi călărit mult, iar dacă decorația lui de argint, Călărețul, avea vreo legătură cu realitatea, probabil chiar făcuse asta. La aer curat și în lumina soarelui, păru să devină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ale lui - asta însemna să fii în Kripo. Ne-am întors la mașină. — Îl cunoști pe Poliza ăsta? l-am întrebat. — Ne-am cunoscut, răspunse el. Ce vă pot spune despre el, în afară de faptul că valorează cât un rahat de pe talpa pantofului? Teatrul de Comedie de pe Schiffbauerdamm se afla în partea de nord a Spree-ului, o relicvă cu un turn în vârf, ornamentată cu tritoni, delfini și nimfe goale asortate din alabastru, iar studioul lui Poliza se afla într-un subsol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am văzut fața palidă a lui Lange trăgând cu ochiul, cu neliniște, de după ușă. Poliția, zise Becker. Deschideți. — Ce se întâmplă? Ce doriți? Becker făcu un pas în spate: — Feriți-vă domnule, zise el și apoi își înfipse în ușă talpa bocancului. L-am auzit pe Lange scâncind când Becker lovi din nou. La a treia încercare ușa se deschise larg, cu un zgomot puternic de lemn rupt, dând la iveală un Lange în pijamale care se grăbea în sus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
termină. Ochii întrebători caută o stea, printre valurile atacate de neguri reci. Tăcute, coșurile caselor îngenunchiate în alb de zăpadă, împletesc în noapte fuioare de fum, într-un pled pufos, pe care adierea vântului îl va așeza cu delicatețe sub tălpile înghețate ale norilor călători. În negura nopții îmi voi ascunde tristețea sufletului, departe de clocotul chinuitor de peste zi, iar mâinile mele vor aduce ofranda Iubirii Lui, printre diamante cioplite în fulgii de nea. E noaptea Nașterii Domnului.
Pa?i ?n noaptea alb? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83370_a_84695]
-
discret organul masculin, trecând apoi prin Renaștere, unde frunzele încep să acopere „adamic” penisul, bărbatul a fost reprezentat ca un atlet cu sexul estompat și cu cap de Adonis. Femeia apare artistic mai târziu, expunându-și sânii, brațele, coapsele, fesele, tălpile, cu vulva mereu „ferecată” și aproape fără pilozitate genitală. În schimb, părul îi evocă sexualitatea („semn secundar”), ca și privirea directă sau zâmbetul seducător. „Frumusețea” și „farmecul”, estetica și erotica derivă din obiectul artistic sexualizat. Nu este decât o chestiune
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
vieții lăuntrice”: „Le monde fluide en moi / qui voit dans les formes / l’odeur des couleurs / du Soleil de la nuit...” Între Om și Univers s-așterne „argintăria /ramurilor de stele”: „N-ai decât / să-ți odihnești umbra / ascultându-mi adierea / tălpilor / sub argintăria / ramurilor de stele...” N-avem voie a uita: suntem scânteiere de Macrocosmos, niște „frunze rostogolite de vânt în țărână” (Homer). Guvernați de Marele Tot. „Poți visa!...” (Om și Univers). Incitant e „glasul visului” (Dahna). Te poți aventura în
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
cele 365 de zile spre desfrâu walpurgic fără discernământ, te-apucă brusc o infinită greață în raport cu atitudinea ucigașă a omului față de câine!... Invers, e firesc, pentru că nu toți câinii sunt făcuți ca să te pupe în bot și să îți lingă tălpile. Mai sunt și dintr-aceia născuți pentru atac. Depinde cum sunt lăsați de om să evolueze. Însă, până una, alta, vin alegerile!... Cu iz de gonade prăjite pe foarte mulți bani, evident. Propun ca siglă viitoare a partidelor politice un
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
-mi întind brațele, să închid ochii și mă va duce în zbor spre Paradis. Fericită o ascult și simt cum zbor într-o adiere lină. Nu îmi este frică, știu că nu sânt singură. Deodată mă opresc și simt sub tălpile goale nisip fierbinte. Deschid ochii și mă văd în mijlocul unui deșert populat doar de multe dune de nisip. Strig, dar nimeni nu-mi răspunde și îmi dau seama că vocea suavă m-a păcălit. Nu a fost îngerul, ci diavolul
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364428_a_365757]
-
-mi întind brațele, să închid ochii și mă va duce în zbor spre Paradis. Fericită o ascult și simt cum zbor într-o adiere lină. Nu îmi este frică, știu că nu sânt singură. Deodată mă opresc și simt sub tălpile goale nisip fierbinte... deschid ochii și mă văd în mijlocul unui deșert populat doar de multe dune de nisip. Strig, dar nimeni nu-mi răspunde și îmi dau seama că vocea suavă m-a păcălit. Nu a fost Îngerul, ci Diavolul
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364432_a_365761]
-
glumit și au spus bancuri despre doctori, iar Eva le-a cântat multe cântece rușești și moldovenești. Sofia a întrebat-o la un moment dat dacă a fost căsătorită sau a iubit vreodată. -Da, doamână, în Moldova, când eram sub talpa rușilor. M-am căsătorit destul de târziu tot cu un evreu, care mă bătea și era tare bețiv. Am rămas însărcinată, dar nu am vrut copii cu el, așa că am avortat, mai ales că viața era tare grea. După câțiva ani
DREPTUL LA VIATĂ......UN ALT FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364434_a_365763]
-
te dumirești că ești pe aceeasi lume ,realizezi că alergătorul de cursă lungă este un alergător nefericit dacă nu s-a oprit să privească măcar pentru o secundă floarea pe care aproape a strivit-o în fuga-i nebună sub talpă,daca nu a zâmbit măcar, omului care i-a aruncat o sticlă cu apa din mers... Dacă ești deștept realizezi că alergătorul, în momentul în care se apropie de linia de sosire ,chiar dacă mulțimea îl aclamă,este de fapt foarte
...CE CONTEAZA DE FAPT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364454_a_365783]
-
liniștea i-a sărutat aripile și ochii închiși în dimineața pe care scrisese, limpede, sunt aici! Să coboare prin ploi măcar pentru o mângâiere? Să țipe sălbatic: trezește-te, tu nu poți adormi într-o lacrimă de munte, nici aduna tălpile mele lăsate de-a lungul râului printre săgeți?! Să mintă că, acolo, în verde, zace copacul nimănui de care și-a agățat zborul doar o secundă? Părăsise holdele pentru a învăța cel mai înalt tril, auzise că te poți hrăni
REGINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364485_a_365814]
-
cuțit - Și rămân în urmă ghete de cizmari de soi Ce au încălțat o țară , însă cu noroi - Nicolae, Nicolae, moș mitraliat, Ai plecat, și-ai luat cu tine viața de la stat - Și-a rămas în urmă-n ghete, fără tălpi și ață, Viața cu-amintiri de pâine, viața de pe piața - Nicolae, Nicolae, moș batjocorit, Vinovat ești, Nicolae, că nu ai murit - Tot mai bântui pe planetă, pe la creditori, S-achiți țării, datoria, și apoi să mori - Nicolae, Nicolae, moș analfabet
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
ai murit - Tot mai bântui pe planetă, pe la creditori, S-achiți țării, datoria, și apoi să mori - Nicolae, Nicolae, moș analfabet, Pe planeta de gunoaie, tu erai Poet - Și cu saci de mâna-a doua, de zaharicale, Încălțai fără zgârcenie, talpa țării tale - Nicolae, Nicolae, moș vitriolat, Ce ne mai aduci în ghete, ce decret de stat? Ce programe, și ce fapte, că ai copii mulți, Și-au rămas și fără carte, flămânzi și desculți - Nicolae, Nicolae, moș ciumat și rău
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
închipuie “ un odor de băiet ochios, sprîncenat și frumușel, de nu se mai poate!”. O altă babă din aceeași poveste este îngrijitoarea de la palatul lui Făt-Frumos, pe care naratorul o gratulează cu denumiri precum: “hîrca”, “viespea care înălbise pe dracul”, “talpa iadului”, “știrba-baba-cloanța”, “pohoața de babă”, “babornița”, “hoanghina”. Baba urîtă, rea și avidă de bunuri este în opoziție cu o fată capabilă să suporte sărăcia și penitența pentru a-și scoate cercul de fier de pe mijloc și a naște. Baba este
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
-l cunosc ? mi-am zis într-o zi”...și ne-am dat întâlnire. În fața mea stătea un bărbat puțin mai înalt (eu am 1,60), foarte spătos („plin de mușchi” cum zic eu), ras în cap, cu talie de halterofil, tălpi foarte mari (astea le-am remarcat imediat). Era mult mai tânăr decât mine...Avea o cutie de ciocolată, cu patru arome de ...alcool...frumos ambalată. “Dacă ați știi cât mi-am dorit să acceptați să ne vedem!” Mă uitam la
DESPRE FRUMUSEŢE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361315_a_362644]
-
sufletul lui refugiat în mineral (cristal și var) este un mijloc de scăpare,însă era convins că fericirea pare înscrisă dinainte . Iar bucuria simulată este asemeni sentimentului cel simte naurfagiatul pe un țărm salvator :”și cum cobor , și cum sub tălpi încerc / s-aleg de noapte pietrele țestoase , /abia-nțeleg din care parte-mi șterg /palorile pe piept alunecoase.(„Insula-Punct de sprijin”). Mircea Ciobanu se admonestează cu amintirea . Iar amintirea este aceea care leagă mereu prezentul de trecut , un trecut în
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361328_a_362657]
-
lumii-ntunecate din care astăzi vin. În drum o floare albă bocește pe un ram, Un trandafir de aur s-a preschimbat în fum Grădina-n care ieri regină mă aflam Plină-i de buruieni și dorul e postum. Cu tălpile zdrobite de pietrele-aruncate Pe drumul umilinței eu mă întorc mereu. Mi-s darurile smulse la ghenă aruncate Și Lacrima-i strivită de arsenalul greu De ură, răzbunare dintr-un rastel uitat. Cu glonțul ignorării inima mi-ai ucis Prea multe
UMILINŢĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361415_a_362744]
-
să-mi crească ramuri? Să număr luminile pe care le-am aprins în ziua sfântă, apoi să număr păcatele, urmele, umbrele, apoi să privesc peste umeri și dacă văd că un străin zâmbește înseamnă că s-a prins verdele de talpa mea. Spațiu în plus cu noi în minus. Pregătim oracolul vieții cu file goale. Ne pregătim să vedem lumina cu umerii lăsați, cu noi grei pentru pământ și ușori pentru cer. Ne pregătim să nu mai fim noi din noi
SINUCIDERE PENTRU O ZI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361403_a_362732]
-
către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu poemul mai departe alunecând... Mesaj prin telegraful vânt Sunt două lumi ținute paralele Una are
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
lumină, ființa se retrage, abia o întrezăresc, o urmez, trec prin lumina albastră, mă privesc o fracțiune de secundă, sunt gol, îmi e jenă, dincolo e beznă, văd trupul serafic al tinerei ca pe o lumină mișcătoare, vie, plutind. Sub tălpile mele goale, deodată, un hău, mă prăvălesc, devin imponderabil, sunt aspirat, mă năucește un zgomot asurzitor, aud deodată de undeva din urmă închizându-se două mase pietroase imense, ca două bolți, cu stâlpi diformi, aliniați, albi, fosforescenți, suprapunându-se, mă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
Nu putea să stăpânească durerea incomensurabilă a apei sărate care se năvălea deasupra obrajilor săi neobișnuit de goi. Ființa din fața lui se ridică ușor îndreptându-se spre el. Avea însă ochii închiși. Părea că nici măcar nu atingea consistența pământului sub tălpile sale. Nu era plutire, doar apropiere. Nici măcar aerul nu îl împingea înaintea ei. Se deplasa pur și simplu spre el. Mâinile ei, atârnau inerte de o parte și de alta a unui corp proporționat să întregească imaginea matură a unei
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
teoretiza luptele împotriva numirii sale dar și împotriva susținătorilor săi ceea ce ar prelungi agitația de pe scena politică românească, și așa febrilă în momentul acela și acesta. Dacă avem în vedere judecățile dominante în prezent, în spatele maselor zpăcite dinspre vârf înspre talpă, pasul senatorului Lucian Bolcaș este de fapt nu un pas înapoi ci un pas pe loc, deoarece nu a plecat nicăieri și, deși nu-și poate oferi contribuția sa pentru țară de la demnitatea instituțională de judecător al Curții Constituționale, o
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ... plouă mărunt, în rafale ... ploaia purifică.. cad stropi grei, se scurg absorbiți lacom de pământul însetat. privind spre cer, picăturile reci se preling pe obraji ... lacrimile ploii.. stai nemișcat cu tălpile goale cufundate în iarba moale... simți forța naturii cum iți pătrunde în trup ca un elixir... tunete luminează cerul sfâșiat ... alungi teama.. singur, în amalgamul de linii și puncte ale vieții lupți cu umbrele și ispitele.. plouă ritmic un ritual
PLOUĂ.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363872_a_365201]