2,444 matches
-
15; Constantin Crișan, „Paradis pentru ziua de luni”, RMB, 1983, 11928; George Ioniță, „Paradis pentru ziua de luni”, RL, 1984, 13; Horia Gârbea, „Trepte sub mare”, LCF, 1991, 11; Dana Popescu, Pisica și șarpele, O, 1991, 34; Const. M. Popa, Tandrețe și orgoliu, R, 1991, 10-11; Al. Cistelecan, Rețeta optzecistă rapidă, LCF, 1992, 38; Cornelia Maria Savu, Un joc (secund) cu moartea..., „Curierul național”, 1994, 1042; Ioan Holban, Cât de poematic poate fi realul, CRC, 1994, 19; Andreea Deciu, Tot moderniștii
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
actului de creație. Chiar și atunci când a încetat să mai scrie eseuri propriu-zise M. și-a trecut reflecțiile în poezie, proză, poem, în prefețe la mai tinerii condeieri. Prozele scurte din Nuvele (1961), Ultimul vagon (1965), Delfinul (1969), Coloana de tandrețe (1978) și romanul-studiu Disc (1968) abordează teme și motive preferate: problema creației și a creatorului, misiunea artei, omul și războiul, dragostea și fericirea, binele și frumosul. Narațiunile au o structură geometrizată, cu frecvente digresiuni și cu o puternică undă de
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
1965; Cadran solar, Chișinău, 1966; Caloian, Chișinău, 1967; Eseuri, Chișinău, 1967; Disc, Chișinău, 1968; Vremea Lerului, Chișinău, 1969; Delfinul, Chișinău, 1969; Prichindel, Chișinău, 1969; Scrieri, I-II, Chișinău, 1970; Micul Icar, Chișinău, 1971; Colind de viteaz, Chișinău, 1972; Coloana de tandrețe, Chișinău, 1978; Florile dalbe, Chișinău, 1979; Toamna lui Orfeu, Chișinău, 1983; Răvașul ploilor, Chișinău, 1986; Povești, Chișinău, 1988; Preludiul bucuriei, îngr. Arcadie Suceveanu, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1988; Interior cosmic, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 184-202
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
consecință, valoarea fiecărei persoane pe piață este dată de gradul în care deține calitățile dorite de alții. În concepția tradițională a secolelor al XIX-lea și XX, bărbatul venea pe piață cu averea și statutul social, iar femeia cu frumusețea, tandrețea și posibilitatea de a-i naște și de a-i crește urmași. Schimbul era deci între un suport economic și social din partea masculului și un suport erotico-afectiv din partea femeii. În întreprinderea comună numită căsnicie, unul depunea primordial un capital economic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Lemennicier (1988) găsește următoarea ierarhie de calități pe care bărbații le solicită femeilor: afecțiune (59,5%), frumusețe (49,4%), feminitate (27%), inteligență (21,3%) și senzualitate (16,8%). Femeile menționează drept calități dorite la bărbați: o situație financiară bună (61%), tandrețe (36,7%), inteligență (26,5%), masculinitate (24,4%) și seriozitate (14,2%). Fr. Singly (1983) identifică în anunțurile matrimoniale ca cerere a dimensiunii de situație socială, 76% din partea femeilor și 32% din partea bărbaților, iar pentru dimensiunea estetică, 7% din partea femeilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care faci parte este o premisă solidă pentru o autoestimare ridicată a eului. Pe această idee au fost construite și majoritatea testelor de masculinitate-feminitate. Ele cuprind itemi ce transcriu caracteristici ca dominanță, activism, inițiativă, asumarea riscului (masculinitate) sau pasivitate, emotivitate, tandrețe (feminitate). Un aspect important al acestor teste este că ele opun masculinitatea feminității, itemii ce reprezintă cele două genuri fiind mutual exclusivi (Sears et al., 1991). Începând din anii ’70, psihologii au revizuit modelul disjunctiv al masculinității-feminității și s-au
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
scurt, costurile psihologice pe termen mijlociu și lung sunt mai mari pentru copii (mânie, resentimente, frică și ură), iar uneori și pentru părinți, ei simțindu-se vinovați, confuzi, necăjiți, suferind alături de copii. Mulți părinți trec imediat de la violentarea copiilor la tandrețe și „cocoloșeală”. Se intră astfel într-un stil de atașament ambivalent-anxios care suplimentează efectele negative asupra copiilor. Apoi, așa cum s-a mai insistat pe parcursul lucrării, pedepsele fizice aplicate copiilor le induc un comportament violent, cu o sporită probabilitate și în calitate de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
temeiuri ale armoniei, iar prin terapie spontană, oferită de modelele culturale și de asistența unor persoane semnificative apropiate, se pot depăși și momente mai dificile. Acceptarea și înțelegerea reciprocă, ascultarea punctului de vedere al celuilalt, compromisul, grija mutuală, empatia și tandrețea, dezvăluirea sinelui (self disclosure) sunt principii de care, spre deosebire de societățile tradițional-paternaliste, trebuie să se țină seama în viața de cuplu. Dincolo de asemenea îndemnuri generale, în terapia profesionistă a cuplurilor se realizează o serie de principii și tehnici mai specifice, ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grânelor (1988), cuprinde poezii marcate de o notă de vitalitate, învăluite într-o atmosferă senină, vrând să sugereze consonanța dintre afectivitate și natură. Poetul optează consecvent pentru tiparele prozodice de sorginte clasică, păstrând muzicalitatea versurilor, necesară exprimării sentimentelor de optimism, tandrețe, melancolie. Este o lirică solară, cu mult vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor pe scoc / mereul murmur de noroc / în satul meu ca un ulcior / ochi de istorie și dor!” (Laus pagi). Placheta
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
o tensiune a sentimentului patriotic, pașoptistul asumându-și cu un soi de fanatism sarcina de „propagandist revoluționar”. De memorialistică țin și însemnările De la Paris la Stambul (Călătorie făcută în 1853). Din scrisori R. se înfățișează ca un bărbat plin de tandrețe, cu o religie a prieteniei și cu o credință vibrantă în cauza revoluției, căreia i s-a devotat. R. a fost un mare ziarist al vremii sale, inaugurând un stil în presa românească, în publicistica politică îndeosebi. Cu Enrich Winterhalder
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
extraordinar de mult faptele. Doar perorația despre cât de mult îl iubești pe celălalt și câte ai face pentru el, nedublată de dovezi comportamentale concrete, nu poate susține multă vreme dragostea. Iubirea are nevoie și de semne materiale (a oferi tandrețe fizică, a face cadouri, a ajuta efectiv persoana pe care pretinzi că o iubești, a o apăra când e cazul etc.) și nonmateriale (a-i destăinui gândurile tale intime, a te sfătui cu ea în luarea de decizii, a te
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Relațiile de dragoste cunosc o varietate de forme în ceea ce privește conținutul și intensitatea, dintre care două sunt mai relevante: cea pasională și cea camaraderească (companională). Dragostea pasională ar putea fi comprimat caracterizată ca o stare emoțională tumultuoasă, „un amestec confuz de tandrețe și atracție sexuală, exaltare și durere, anxietate și destindere, altruism și gelozie” (Berscheid și Walster, 1978, p. 177). Ea înseamnă propensiunea irezistibilă către persoana iubită, astfel încât factorul afectiv-emoțional copleșește rațiunea, reacțiile comportamentale scăpând, în însemnată măsură, de sub controlul lucidității. Picioarele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
e destul de ferm circumscris sociocultural (o anume vârstă, religie, înfățișare etc.). 3) Nu putem vorbi de experiența unei iubiri veritabile în afara procesului emoțional, cu tot cortegiul lui de manifestări fiziologice și comportamente (modificări fiziologice interne, schimbul de priviri, limbajul corporal, tandrețea fizică). Este important de subliniat că tabloul de activare psihofiziologică poate reprezenta, ca relație cauzală, consecința îndrăgostirii, dar, în anumite împrejurări, atunci când ești predispus a te îndrăgosti, orice sursă de activare - fizică, frustrare, excitare sexuală și altele - este interpretabilă ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decât explicit, regăsim un model al sistemului de atitudini care poate fi ușor - și cu folos - translatat într-un model al fenomenului comunicațional. „În realitate - spune autorul -, sistemul atitudinilor elementare cuprinde cel puțin patru termeni: o atitudine de afecțiune, de tandrețe și de spontaneitate; o atitudine care rezultă din schimbul reciproc de prestații și contraprestații; iar pe deasupra acestor relații bilaterale mai cuprinde două relații unilaterale, una corespunzând atitudinii creditorului, cealaltă, aceleia a debitorului. Altfel spus: mutualitatea (=); reciprocitatea (!); dreptul (+) și obligația (-)” (Lévi-Strauss
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
notele definitorii ale ciclului - figurația mitologică, dimensiunea etică a discursului, expresia sacadat „colțuroasă” și tonalitatea satirică - se regăsesc, la altitudini diferite, în toate piesele volumului. Totuși, următoarele cărți de versuri - Femeia în roz (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Arad) și Tandrețea dintre noi (1999) - atestă o schimbare treptată a regimului. Căci, dacă inițial imaginarea femeii permitea când și când subminarea encomionului prin inserții sarcastice sau prozaice („E inflație / Viața își schimbă prețul / Aș cumpăra un covor mai scump / Să te înfășor
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
când subminarea encomionului prin inserții sarcastice sau prozaice („E inflație / Viața își schimbă prețul / Aș cumpăra un covor mai scump / Să te înfășor în el după ușă / În camera alăturată / Mai întunecată / Poate fac și eu o investiție / de durată”), Tandrețea dintre noi propagă o poezie „dulceagă jucăușă”, unde ingenuitatea viziunii camuflează o melancolie difuză: „Tata este prima iubire pe care o lași / Când îl îmbrățișezi nu te mai lipești / De pieptul lui stai aplecată / Să nu se vadă sânii insolenți
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
Mureșan, monografia Leonid Dimov (2000), care, deși suferă pe alocuri de un exces de poetizare, se remarcă prin exactitatea analizelor de text. SCRIERI: Călătoria de ucenic, Oradea, 1993; Femeia în roz, Oradea, 1997; Despre mistificare, Oradea, 1998; Ridicolul, Pitești, 1998; Tandrețea dintre noi, Botoșani, 1999; Despre calitatea umană, Pitești, 2000; Leonid Dimov (în colaborare cu Viorel Mureșan), Brașov, 2000; Orbul și dintele de aur (povestire eseisticopoematică), Pitești, 2002. Repere bibliografice: Ioan Moldovan, „Călătoria de ucenic”, F, 1993, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Dus
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
de acceptare și Își organizează viața În așa fel Încât să acorde atenție copilului cu cerințe speciale. Părinții echilibrați sunt calmi, cooperanți, stabili emoțional, Își manifestă frecvent dragostea, au o atitudine de deschidere față de cei din jurul lor, le acordă atenție, tandrețe, atașament, Își Încurajează copii fără a abuza de un ton critic, de pedepse sau amenințări. În funcție de diagnostic și de prognosticul specialiștilor, vor găsi resursele necesare pentru a acționa, mai ales că ei știu ce este necesar, când și cum trebuie
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
ploaia de antiteze, invazia oximoronului), aflată mereu „între mugur și putrezire”, între „curcubeu și rană”, „aripă și cădere”, dominată de „cele două simboluri, de ruptură și bucurie”. Disperarea și speranța, damnațiunea și mântuirea, carnea (vocabulă obsesivă) și spiritul, violența și tandrețea, întunericul și lumina, viața și moartea, moartea și învierea, maculatul și imaculatul, transcendentul și imanentul, căderea și înălțarea, fărâmițarea și realcătuirea, dorința și asceza (dorința de asceză) ș.a. se strâng cu furie în brațe în această poezie care vorbește de
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
începe să existe pentru bărbat. Trecerea la proza bazată pe simbol, pe parabolă se înfăptuiește în romanul Călăul cel bun (1965). Înnebunită de ororile războiului, bântuită încă de spaimele cataclismului, lumea întruchipată aici simte nevoia purității, a candorii și a tandreții. Băiatul cu fesul alb - „călăul cel bun”, menit să pedepsească în numele bunătății - pornește într-un lung pelerinaj ca să aducă în orașul dezumanizat caii, adică să le reîntoarcă oamenilor virtuțile pierdute: curajul, speranța, credința, dragostea. Luptând cu tristețea, boala și mizeria
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
și caii, băiatul cu fesul alb iese din această experiență apăsat de suferința tuturor înfrânților. În ansamblu, cartea rămâne o pledoarie, poate prea patetică, pentru apărarea „călăilor buni”, pentru făurirea „zilei a opta”, când oamenilor li se va da „puțină tandrețe, puțină candoare, puțină fericire, puțină inocență”. Următoarele culegeri de nuvele, Pisica roșcată și îngerii și De chemat bărbatul pe stele, ambele din 1966, sunt ilustrative pentru disponibilitățile atât de diverse ale autorului. Se întâlnesc aici proza lirico-simbolică îngemănată cu aceea
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
38, Antena 1. Din 1994 are propria editură, care îi poartă „porecla”, Giuleștino. A debutat, ca gazetar, în „Săptămâna”, unde va fi prezent până în 1973, iar ca poet la „Luceafărul”, în 1976, semnând G. G. Crăciun. Prima carte de versuri, Tandrețe maximă, îi apare în 1981. S. este un liric manierist americanizant. De fapt, poetul reciclează în cheie ironică oftături și declarații siropoase romantice: „Și iar verde de susai / cheile din quai d’orsay/ ba le ai/ ba nu le dai
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
Și iar verde de susai / cheile din quai d’orsay/ ba le ai/ ba nu le dai! Mândro/ vână de curvet / te prind eu pe internet”. Și titlurile volumelor sunt simptomatice pentru baladistul boem, nonconformist, câteodată și subtil, sensibil, sentimental: Tandrețe maximă, Poeme pricinoase (1983), Excursie cu liftul (1988), Angel radios (1994). Oscilând între periferia caragialescă a Bucureștilor și un spațiu ficțional generic, atemporal, S. îl aduce pe Urmuz în prezent (poemul Bărăgan în Bărăgan devine simbolic prin repetițiile sale). Se
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
aur”: „vă ordon, predați polenul la/ centrul de colectare/ [...] avem de realizat un proiect mobilizator/ pe geniu de creator” (Împotriva lepidopterelor). Fronda este ingenios jucată, între nevrotic și derizoriu, disimulându-se în poeme „de nuanță ecologistă”, „descrieri în doi peri”, „tandrețe perfidă”, prozaism (Radu G. Țeposu). S. are talentul mixării arhaismelor și neologismelor, prinse în combinații ciudate, dar pare a se opri mereu, inexplicabil, la granița dintre poezia minoră și cea de viziune. Croșetând printre calambururi, perifraze, inovații lexicale, jocuri lingvistice
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
sau/ Vai!/ Exotică ce mai erai/ coloniala mea de mai!” (Colonială). De la pasteluri sau madrigaluri formulate ambiguu, trecerea pare cumva bruscă spre publicistica polemică din Un an sub Ciorbea (1998) sau din De la marea schimbare la marea dezamăgire (2001). SCRIERI: Tandrețe maximă, București, 1981; Poeme pricinoase, București, 1983; Excursie cu liftul, București, 1988; Angel radios, pref. Ion Cristoiu, București, 1994; Un an sub Ciorbea, București, 1998; De la marea schimbare la marea dezamăgire, București, 2001; Stare de gr(e)ație, pref. Eugen
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]