2,970 matches
-
cu capul în plecat în poala stau în genunghi în fața ta. Îmi este dor de mangierea degetelor tale pe fata mea să-mi șteargă lacrimile și să-mi mângâie zâmbetul. Ai luat cu tine,tot ce am avut melodios și tandru în mine. Mi-ai lăsat sufletul gol,și sângele fără culoare,si vorbele frumoase le-am pus într-un sertar ascunse,pe care l-am închis cu lacătul iubirii.Imi este dor de tine, îmi este dor de alintatul și
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
lui, care l-au îmbătrânit peste noapte. A încercat să fie dumnezeul său și al altora, și a spus copiilor: luați pastile, cumpărați vise, vi le dau la prețul pieței foarte negre, serviți-vă măi băieți și fete, cu legănări tandre, ireale, cu beții cerești fără comparație că viața este tristă și monotonă și goală și fără culoare. Haideți și cumpărați senzații de categoria grea, să devii cool, șmecher,megabeton. Dar buldozerul l-a nimerit drept în față și l-a
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
beție de cuvinte” stării de îmbinare a cuvintelor în sintagme, imagini, acelui fenomen care dă suflet Literei. Alții îi spun Talent, Har, Muză... Fiecare merge pe intuița sa sau, de ce nu, pe experiența personală. Cuvintele zidăresc și distrug. Cuvintele sunt tandre, iubitoare, dar și rele de gură, bârfitoare ca niște țațe de mahala. Rugăciune sau blestem! Noi alegem ce scriem, dar numai Dumnezeu este cel care ne lasă mâna liberă să le trecem cu creionul pe hârtie. Totul este cu voia
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
prin parc și am scăpat cârja. Dumneavoastră m-ați ajutat... Vă rog să primiți aceste flori în semn de mulțumire! De atunci au rămas împreună. Era o femeie, într-adevăr, fericită! Dumnezeu i-a scos în cale un bărbat frumos, tandru, generos și care o iubea ca pe ochii din cap. Suferințele ei luară sfârșit. Au mers la o mănăstire și s-au cununat acolo. Naș le-a fost părintele Arsenie. Au stat la mănăstire câteva zile bune. Ea ajuta la
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
din sufletu-ți plin de soare m-aș preschimba în dor nebun bolnav pelerin pe-o stea călătoare dacă aș muri și-aș învia de o mie de ori m-aș preschimba în zâmbet să-ți stau mereu aproape lângă tandrele-ți priviri sculptate-n diamante o viață, altă viață mereu o viață nouă un curcubeu ce-mparte ceru-n două o clipă și o zi un timp nețărmurit în ochii tăi mi-e dorul cel fără de sfârșit LA MULȚI ANI
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
2015 Toate Articolele Autorului Când dor primăvăratic spre tine zboară, înaripez dorință cu chemare: Vino în Echinocțiu de Primăvară, iubirea să ți-o fac nemuritoare! Te voi scălda în roua dimineților, fața să îți șterg cu noua mea ie! Privirii tandre-i dau irișii ochilor și-al buzelor sărut, fără simbrie! Te-oi dezmierda pe a câmpului privire, să-ți las povara dorurilor grele. Purtat în carul cu visuri și iubire, te-adorm în amintirea vieții mele. Îți dau să bei
ÎN ECHINOCȚIU DE PRIMĂVARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357805_a_359134]
-
subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de alaltăieri, cu amurgul de ieri, cu zvonul pământului neliniștit pe crucea de gând răstignit. Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca o lacrimă de post, făcând mătănii în fiece dimineață cu chip de prescure
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. * Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de alaltăieri, cu amurgul de ieri, cu zvonul pământului neliniștit pe crucea de gând răstignit. * Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca o lacrimă de post, făcând mătănii în fiece dimineață cu chip de prescure
GÂNDURI DE BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357849_a_359178]
-
ci lasă apele calme ale Luminii să o invadeze blând și definitiv. Această scufundare în alb e benefică, e stenică, e mântuitoare. Predomină, în această nouă selecție, Pacea și Înțelepciunea dobândite și izvorâte din credință. Aspirația către Lumină: „Un văl tandru de lumină/ Mă-nfășoară și mă-nchină” - („Năstrapa nevăzută”) - o conduce pe autoare la înălțimea Crucii de unde poate contempla viața lumii, spectacolul terestru, dar și pe cel înconjurător, al înălțimilor la care speră să ajungă. Poeta își gradează emoțiile iar
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decat dăruirea de sine. O dăruire care poate fi balsam miraculos, turnat peste răni vechi și profunde: „Le mângâi tandru, tâmpla, de dragoste flamanda,/ Dorința de-a învinge mă strădui să le-o dărui/ Și țes din fire pânză speranței de izbândă/ Rămân cu ei alături, că tot ce-i rău să birui” (Dorința). Ca efect al acestei funcții, exclusiv
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
ce-i rău să birui” (Dorința). Ca efect al acestei funcții, exclusiv curative, transpare bucuria împlinirii prin fiecare vers, explozia de sentimente generând renaștere spirituală: „Un zumzet sălbatic îmi umple-universul/ Cu zgomot de-aripă, ușor, mă pătrunde.../ Deschid călimara lăsând tandru, versul/ Să picure-n calde, mirifice unde.” (Renaștere). Tonul unora dintre poeziile Georgetei Resteman deși contemplativ, se păstrează limpede, curat, precum ochii nopții căzuți în adorarea magiei cerului înstelat. Deși trăirea prin iubire este singurul mod de supraviețuire statutat de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
cu ea însăși. Rezonantele unor astfel de versuri amintesc de glosele eminesciene, de firea înaripata de dragoste a iubitei, de culorile ochilor împrumutați din infinitul cerului albastru: „Din cântec lin, pe strune de vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimara/ Praful iubirii peste noi în noapte.” (Aș vrea). Într-o împletire suava a clipei prezente cu cea viitoare (sperata), conștientizând - în fiecare clipă - faptul că poartă în vene sângele strămoșilor săi, departe
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
umple viața/ Și-n taină nopții, doru-mi înfășoară.” ( Gândind la tine), “Topi-voi zăpadă ce te înconjoară” ... .(Promisiuni), “Iubite, de mă vrei aproape,/ Tu cauta-ma printre flori” (Punți de flori). Sunt poezii în care plinătatea viului vibrează tumultos sau tandru, sfios sau profund învolburat, iar uneori lasă loc și unor resemnări, tristeți, nostalgii. “Sunt umbră și vis născut din esență/ Cuvântului lin ce se scurge din suflet/ Sub lavă încinsă ascult chintesența/ Aceluiași gând ce ma-nvaluie-n cântec” (Sunt). Întreaga ei
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
îi atrăsese atenție că i se vede fofoloanca. Dar cu ce priviri insinuante i se uitase în timpul orei între picioare! Așa că, s-a întors iar la Mancuse, cu disperare, dar între ei doi vechea vrajă a acelui moment sălbatic și tandru nu va mai înflori niciodată. Flora nu avea cum să știe acest amănunt, dar Licurișca îi spusese lui Thomas: Mi s-a făcut milă de fata asta ... Las-o să se limpezească, a ricanat Thomas. Mai are probleme cu sufletul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
dacă vrea ea! Și așa a înțeles ea sensul plin de capcane al cuvîntului “prostituată”, care venea din orgoliul infatuat al unei fete ce se preface că s-a lăsat prostită! Cînd era puștoaică, visurile ei erau pline de băieți tandri, care o conduceau pînă la poartă, o sărutau tremurînd - ceea ce era foarte real, pentru că așa se și întîmpla - și, după un gest mai îndrăzneț, cînd mîna lor îi aluneca furișată între pulpe, ea și le strîngea instictiv, gusta din plin
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
cu sfioșenie, cu supunere, cu blîndețe, încă se mai simțea pătrunsă de tăișul lui de zeu, care o despicase în două și o umpluse de fericire, dar încet încet își revenea din plăcerea orgasmică asemenea unei flori fecundate de bîzîitul tandru al unui bondar vagabond, bărbatul o mai strîngea încă la pieptul lui puternic, îi simțea răsuflarea fierbinte în ceafă, o înnebunea încă dorința, s-a răsucit încet cu fața la el și, beată de iubire, a îngenunchiat și, ca într-un ritual
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
Amaretto care și Rocher - fresh roasted fragments mixed with fine milk chocolate. Dar pe Carina nu o interesau amănuntele astea, ea era fascinată de gustul bomboanelor și, pentru că deobicei împărțea mîncarea cu Max, un cîine lup imens și uluitor de tandru cu ea, care i se tîra la picioare și o lăsa să îl calce pe gît cu un devotament emoționant, m-am gîndit că acele bomboane erau atît de bune, încît ea, care nu avea noțiunea egoismului la cei doi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
vreun neisprăvit, care să-mi chinuie trupul și mintea cu suspiciuni și bătăi, mai bine am răbdat în tăcere, m-am închis în mine, dar de unde Dumnezeu să fi bănuit că satyrul de lîngă mine are un suflet atît de tandru, ca de fîn dospit după care se dau pierdute văcuțele cele cu ugerele mustind de lapte?! Adelinei îi străluceau ochii, ea era o femeie zveltă, mignionă, cu sîni potriviți ca mărime, cu un mijlocel unduios și cu un funduleț aproape
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
pe umăr, sorbea cu priviri nesătule frumusețea sălbatecă a răsăritului, nectarul lui zemos și cețos. Aerul, ca de eter, umed și înmiresmat, îi dilata nările invadându-i plămânii. Mulțimi de pești ca de platină, isterici și jucăuși, ciobind oglinda apei...Tandre, guralive și delicate, păsările își ceremoniau împerecherea matinală. Îi mustea iarba crudă sub tălpi, văzduhul tot era flaușat de aburi și raze de soare. - E minunat aici, iată-mă!...În sfârșit!...exulta din toată ființa, eliberat din cămașa de forță
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă strigi. * Cad în vis. La o azvârlitură de sânul tău atârnat în sughițul inimii. * Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de alaltăieri, cu amurgul de ieri, cu zvonul pământului neliniștit pe crucea de gând răstignit. * Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca o lacrimă de post, făcând mătănii în fiece dimineață cu chip de prescură
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
denumirea dansului magic „Călușul” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că, mai târziu, am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau zilele copilăriei mele fericite... În foșnet de frunze și tril de păsărele. Într-o dimineață, când m-am trezit în trilul unei păsărele ce cânta chiar la urechiușa mea, n-am mai recunoscut pădurea. Din verde, ajunsese
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
nu era VIE în mine. O Liturghie netrupească rostită pe altarul inimii, care se săvârșește din Neființă. Sufletul meu este cuprins în mirare, doar uimirea contemplării... Doar atât: uimire într--o lacrimă, dulce suspin de tămăduire dintr--o noapte cu arome suave, tandre, dulci - amărui, din Crucile -Florii -de- Liliac... Crucea Florii de Liliac / Dor Danaela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 477, Anul II, 21 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dor Danaela : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CRUCEA FLORII DE LILIAC de DOR DANAELA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357574_a_358903]
-
sunetul/cuvânt al inimii, pot cuprinde dorul care naște lumea din mine în armonii, pavăză a singurătății mele. Privesc în afara mea. Nu văd pe nimeni. Privesc prin ochii Tăi și lumea devine armonie necântată încă, îmbrățișări - cuvânt rostit de palme tandre, de fuiorele albastre ale degetelor care îmi apleacă tâmpla fierbinte în inimă, împlinind Ritualul de contopire. M-ai trimis iubire pentru a deveni iubire. Taina femeii devine cercul manifestării Tale, care aprinde Focul Sacru din ruga palmelor. Primește iubire și
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
afară. Când am pătruns în acest spațiu, am dislocat o fâșie pentru mine anume. Fulgii parcă s-au îndepărtat dar au început să se apropie și să cadă peste mine, integrându-mă în decor. A fost realmente o acceptare, un tandru: „Bun venit!” Și, dintr-o dată, cu ultimii fulgi, se întâmplă minunea. Printre fulgii mari și pufoși apar mici sclipiri care se transformă în steluțe din ce ... Citește mai mult Fulgii ... mii de fulgi au cotropit văzduhul, transformând totul într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
afară.Când am pătruns în acest spațiu, am dislocat o fâșie pentru mine anume. Fulgii parcă s-au îndepărtat dar au început să se apropie și să cadă peste mine, integrându-mă în decor. A fost realmente o acceptare, un tandru: „Bun venit!” Și, dintr-o dată, cu ultimii fulgi, se întâmplă minunea. Printre fulgii mari și pufoși apar mici sclipiri care se transformă în steluțe din ce ... XI. IMPLINIRE, de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]