5,131 matches
-
observat deja la Caragiale o instabilitate funciară, o psihologie de chiriaș grăbit și Ahasverus perpetuu; în gazetărie și politică această psihologie se manifestă superlativ și bruschează nevoia noastră de ordine, consecvență și stabilitate, chiar dacă Ș. Cioculescu încearcă o machiavelică justificare tardivă: "a fost mereu disponibil ca gazetar, fără a se dărui, ci numai împrumutîndu-și pana, în lipsă de convingeri politice"; nu știu dacă am reușit un inventar complet al publicațiilor la care a fost director, patron, redactor, colaborator sau simplu corector
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a Paris": "Incultura ce se naște din încălcarea stîngace și impertinentă a granițelor de cultură ale națiunii sau ale clasei sociale în care ai crescut se numește snobism"; dincolo de necesitate, atitudinea românească față de Occident a fost însă și de slugărnicie tardivă și tocmai de aceea ridicolă, pînă a se ajunge la convingerea că snobul veritabil trebuie să aibă stil pentru a se sugera cît mai bine noblețea ce îi lipsește. La porțile orientului se manifestă în plus și duhul balcanic (P.
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a dus la o supraîncărcare a bursei care s-a prăbușit În octombrie 1929. Friedman și Schwartz pun pe seama Rezervei Federale răspunderea principală, dacă nu pentru declanșarea crizei, cel puțin pentru agravarea ei, considerând că intervenția băncii centrale a fost tardivă și inutilă. Ca urmare, criza financiară acută s-a transmis imediat economiei reale provocând o recesiune dramatică. Mai recent, criza globală din 1987 a afectat bursele din Europa și Asia, astfel că piețele financiare au cunoscut o prăbușire spectaculoasă, asemănătoare
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
și asupra băncilor. Ambele amendamente au fost respinse, aducânduse obiecții de formă asupra modalităților. Astfel, Victor Antonescu susținea că nu se puteau impune noi impozite pe cale de amendament, că Senatul nu avea inițiativă în materie de impozite, iar discuțiile erau tardive, bugetul fiind votat deja de Cameră. Se recunoștea totuși că propunerile erau bune, dar puteau fi rezerve importante pentru satisfacerea nevoilor militare ale statului. Opoziția acuza guvernul că, înainte de a lua asemenea măsuri, ar fi trebuit să-și restrângă cheltuielile
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
inversează în scopul de a aduce sânge în vasul principal. Aprecierea circulației colaterale 41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
răspândit în zona deluroasă a Olteniei și Munteniei. Deși au existat mai multe forme de Scorumnic, două au fost bine delimitate: una mai timpurie, cu plante și știuleți mai mici, cultivată la altitudine mai mare și una cu plante mai tardive și cu știuleți mai lungi, extinsă în județele situate în regiunile mai joase ale dealurilor din Oltenia și Muntenia. Populații valoroase din această rasă s-au dovedit a fi populația Albești, de Valea Mare, Preavăț și altele. Rasa Lăpușneac Populațiile
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ameliorare format dintr-o gamă largă de genitori, ale căror caracteristici le-a studiat temeinic, în prealabil. Chiar și cu îndeplinirea acestor condiții crearea soiurilor și hibrizilor timpurii de porumb este cu mult mai dificilă decât a soiurilor și hibrizilor tardivi și aceste dificultăți explică de ce totdeauna creatorii acestora din urmă au realizat, în aceeași unitate de timp, un număr mai mare de hibrizi. În urmă cu peste două decenii într-o discuție pe această temă la I.C.C.P.T - Fundulea, renumitul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
acestora din urmă au realizat, în aceeași unitate de timp, un număr mai mare de hibrizi. În urmă cu peste două decenii într-o discuție pe această temă la I.C.C.P.T - Fundulea, renumitul creator al hibrizilor de porumb semitardivi și tardivi Octavian COSMIN a afirmat (citez din memorieă “Este adevărat că la Fundulea s-au creat un număr de hibrizi mai mare decât la Suceava și Turda la un loc dar spre deosebire de colegii suceveni și ardeleni eu am avut șansa să
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Este adevărat că la Fundulea s-au creat un număr de hibrizi mai mare decât la Suceava și Turda la un loc dar spre deosebire de colegii suceveni și ardeleni eu am avut șansa să mă ocup de crearea hibrizilor semitardivi și tardivi, sarcină mult mai ușoară decât obținerea hibrizilor timpurii și productivi. Nu știu dacă în locul colegului M. CRISTEA aș fi reușit să obțin aceleași realizări”. Cu toate aceste dificultăți genetice, M. CRISTEA a reușit să creeze, în primele decenii ale activității
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
din nou pe calea împlinirii destinului său de apostol. Această reabilitare vine ca o recunoaștere tacită, dar sigură, a calității acțiunilor didactice crengiene. Bucuria catedrei nu-i va mai fi răpită până în momentul marelui pas către veșnicie, acordându-i-se, tardiv și dificil, răgazul pentru împlinire. Leca Morariu notează, transmițând o compasiune nostalgică „în această meserie de dascăl i-a fost dat să-și încheie viața”(33, p. 5 ). Nu numai blestemele arhierești îi îngreuiau suferința. În ultimii ani ai vieții
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Junimea din Iași, într-o ședință a sa, pe la 12 noaptea, fiind cam somnoroasă (...) a votat să se tipărească.” modestia cu care se motivează o favoare făcută de către o autoritate recunoscută; r. 25 : „Cal bătrân să învețe la umblat” încercarea tardivă a unora de a realiza o acțiune ce necesita plasarea într-un context temporal anterior momentului vorbirii. 17 p. 198, r. 17 : „respectuos chem îndurarea domniei voastre.” solicitarea respectuoasă a sprijinului competent al unei persoane stimate. 18 r. 27 29
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
virtuală) frumoasă poveste de iubire care va înflori întru eternitate, prin dulci amintiri, înnobilate de acorduri romantice: „Pe-aici veneam iubite / în zilele ascunse / și ne iubeam în ierburi / Cu florile aprinse... ” în memoria noastră afectivă, efemeră, rămân doar regretele tardive și-un dor sfâșietor (de dulce, ar zice poetul): „Din contopirea pură / a dorului cu iarba...” „Dorul și-a zdrobit aripa...” Cu bogată imaginație, parcă am recompune basmul fantastic „Frumoasa și Bestia”, într un peisaj ecvestru sublim sau... nuntita îmbrățLșare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și ea însăși le percepe a fi malefice? De ce își agresează propriul suflet? Pentru că viața ne supune, vrem-nu vrem, atâtor încercări. Un experiment despre răul provocat asupra sinelui, un rău care cere răzbunare, un rău care se finalizează prin regrete tardiv distrugătoare pentru toți actorii implicați. Așa, pentru a confirma judecata lui Kahlil Gibran, conform Făreia: „noi suntem semințe ale unei plante de văpaie” și, purtați de vântul sorții, ne răspândim, dar nu întotdeauna într-un loc fertil. Iar tristețea care
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu probleme și, doar în cazuri rare, aceasta se amâna după un control medical și psihopedagogic, uneori fiind orientați spre învățământul special. 2. Cauzele și tipurile de imaturitate școlară Factorii organici primari - predispozițiile structurale ereditare - cum ar fi maturizarea morfofuncțională tardivă, particularitățile individuale ale ritmului de dezvoltare, inclusiv a proceselor psihice care condiționează formarea deprinderilor școlare, afecțiunile sistemului nervos central - dintre care în mai strânsă și directă relație de cauzalitate cu eșecul școlar sunt leziunile nervoase primare, microleziunile sistemului nervos central
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de ori, ceea ce creează acidoză. Deoarece în eforturile musculare de lungă durată sunt utilizate ca substrat energetic și lipidele și chiar proteinele structurale, scade concentrația sangvină a acizilor grași și crește uremia (ca rezultat al catabolismului proteic). b) Modificări sangvine tardive Ca o consecință a practicării unui sport sau a obișnuinței de a face în mod regulat mișcare, numărul eritrocitelor este mai crescut cu 200000-300000/mm3, iar al leucocitelor și trombocitelor cu aproximativ 20%. Rezerva alcalină este crescută, ca o adaptare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
același context, trebuie avute în vedere nu numai reacțiile laicilor, ale clerului secular și ale călugărilor, ci și acelea ale fraților înșiși, uneori aproape neîncrezători în propriul „succes”. Apoi situația e și diferită, mai ales pentru că toate aceste izvoare sunt tardive, niciunul nefiind anterior jumătății secolului al XIII-lea. În cazul în care martorii vorbesc, ei o fac oricum atunci când sunt bătrâni, chiar foarte înaintați în vârstă, și nu se referă deci la evenimente ce au avut loc curând sau impresii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Florilegii (= Actus, ed. Cambell, cap. 27), despre prostituata care l-a ispitit pe Francisc când era la sultanul din Babilonia; poate din această relatare, când Francisc este prezentat ca fiind la împăratul Frederic al II-lea a derivat cealaltă, mai tardivă, din Actus: cf. F. DELORME, Un recueil de miracles ou exempla source de François Bartholi, în SF, 12 (1926), 396-397. 6. În anul Domnului 1308, în timpul Postului Mare, după ce am vizitat mormintele sfinților Petru și Paul, mergeam cu bucurie în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ar fi dezvăluit însă meritele lui Sextus Pompeius, ar fi însemnat să-l pună într-o situație jenantă în ochii împăratului. Poetul o face cu multă discreție. "Nicicând favoarea sa de a se ocupa de problemele poetului nu a fost tardivă. Și acum clemența sa, deloc știrbită (territa!) de dizgrația neașteptată a poetului, îi sprijină și îi va sprijini existența". Lui Ovidiu ultima afirmație i se pare cam îndrăzneață. S-ar putea spune că el își justifică această încredere în viitor
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
posibilitatea repetării actului sexual în cursul aceleiași întâlniri (coitus iteratus) [4]. Biologic se vorbește de o ,,constituție sexuală" care introduce variații individuale la persoane aflate la aceeași vârstă și în același spațiu sociocultural. Se apreciază că bărbații și femeile sexualizați tardiv tind să fie dispuși pentru 3-4 raporturi sexuale pe săptămână. Unele statistici au arătat că la persoanele până în 40 de ani media raporturilor sexuale variază de la 1 până la 6,5 raporturi sexuale pe săptămână, cu vârfuri între 15-35 ani. Bărbații
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
este în România de 2-2,7 ori mai mare decât în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est și de 6,3 ori mai mare decât media țărilor UE, mortalitatea ridicată prin cancer de col uterin fiind cauzată de diagnosticarea tardivă a bolii, cele mai multe paciente fiind diagnosticate în faza de cancer invaziv. Știind că România are, între țările Uniunii Europene, cea mai înaltă rată de mortalitate prin cancer de col uterin, ne propunem să identificăm din rândul căror femei se recrutează
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
chimizare, prin creșterea suprafeței arabile, cu implicații asupra stării de sănătate a populației și implicații ecologice. Dinamica natalității în România a urmat tendințe similare celor descrise pentru țările avansate ale Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Poziția lui Marius Oprea este de ordin etic, ideologic: Am pornit de la ideea că aceștia (nomenclaturiștii) au acționat împotriva poporului român prin mijloacele terorii și că terorismul de stat este o crimă imprescriptibilă."16 Acțiunea în justiție este esențială dar tardivă în România, unde populația s-a obișnuit cu semi-nevinovăția și semi-culpabilitatea oarecum a tuturor. Opacități Absența epurării după 1989, lustrația tardivă și pervertită de lupta politicianistă în cazul funcționării Consiliului CNSAS explică dificultățile de a plasa viața politică românească într-
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prin mijloacele terorii și că terorismul de stat este o crimă imprescriptibilă."16 Acțiunea în justiție este esențială dar tardivă în România, unde populația s-a obișnuit cu semi-nevinovăția și semi-culpabilitatea oarecum a tuturor. Opacități Absența epurării după 1989, lustrația tardivă și pervertită de lupta politicianistă în cazul funcționării Consiliului CNSAS explică dificultățile de a plasa viața politică românească într-un cadru european occidental la dreapta, centru sau stânga. Confuzia e provocată, în mare măsură, de circulația elitelor, a foștilor activiști
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
facă o declarație oficială de condamnare a crimelor comunismului. A vrut să întoarcă o pagină. A înțeles că venise momentul să ia poziție, să tragă o linie. În raport cu lustrația, și dacă 1989 ar fi fost o Revoluție, acest gest este tardiv. La scara clarificărilor istorice, această declarație vine prea devreme. Ea atinge și neliniștește, ea îi destabilizează pe foștii activiști, pe cei din generația de cincizeci-șaizeci de ani, care dețin puterea, pe moștenitorii acestora, copii sau clienți, deloc dispuși să asume
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
melodramei. Nu ne mai miră, în consecință, nici preferința părintelui educator pentru filmele franțuzești, mai apropiate de natura teatrului prin dramatismul lor interiorizat și prin valoarea psihologică "singura care mă interesează", după cum afirmă el, apăsat, într-un moment de sinceritate tardivă. Lăsând deoparte faptul că Monica va fi avut, cu siguranță, alte preferințe decât prea seriosul ei tată, merită reținut drept element-cheie în ecuația poeticii ficțiunilor lovinesciene mobilul pur psihologic al interesului pentru teatru și film45. Mai mult, curiozitatea mereu vie
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]