2,064 matches
-
mâna, coană Joițico, nu vă supărați. (foarte cu binișorul.) Este cineva,... cineva, pe care-l știți d-voastră bine,... așteaptă aici... ar voi să vă vorbească... dar numai d-voastră... De-aia eu l-am trimis pe conul Fănică la telegraf, pentru ca să rămâneți d-voastră singură... Am mințit... nu-i adevărat că-l cheamă miniștrii. Știu că o să mă ocărască, o să mă bată că l-am trimis la cai verzi pe păreți, dar lasă să mă ocărască... să mă bată... Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nervos... după o pauză, se scoală zâmbind, se șterge la ochi și răsuflă tare.) A!... mi-a trecut... Fănică! (suie repede scările la dreapta și dispare.) SCENA XI Tipătescu: (singur) (intră repede din fund) A înnebunit Ghiță? Mă trimite la telegraf pentru nimica... Îmi face farse? Ce însemnează... Și Zoe... unde e Zoe? (se uită n toate părțile și iese repede în dreapta.) SCENA XII Trahanache și Dandanache vin din dreapta din grădină, planul al treilea Trahanache: A! Aici la noi, stimabile, a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sunt de acord "dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi". Ei trimit la "centru" o depeșă prin care semnalează faptul că "Prefectul și oamenii lui trădează partidul", fiind încântați că nu li se "cunoaște slova" la telegraf și o semnează cu mult curaj: "mai mulți membri ai partidului". Farfuridi are automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne."(Ștefan Cazimir), prin formule aberante, care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
națiunii române să le curmăm, iată dorința noastră; o Românie mare și un popor fericit și liber - iată visul nostru!“ Dar cariera gazetărească propriu-zisă, cu o activitate cotidiană și nu întâmplătoare, și-o începe în același an 1881, la jurnalul Telegraful, al lui I.C. Fundescu (la care colaborase și foarte tânărul Caragiale în deceniul anterior), una dintre bunele gazete liberale ale epocii, cu tendințe radicale de inspirație rosettistă, la care fusese angajat de curând și fostul socialist anarhist originar din Basarabia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decenii; Bacalbașa și-a redactat textul acestui prim volum al amin tirilor sale recurgând frecvent la gazetele Românul și Trompeta Carpaților, pe care le-am urmărit și noi la Biblioteca Academiei Române, completân du-ne informațiile prin foiletarea altor publicații periodice: Telegraful, Pressa și - îndeosebi - cum era și firesc, Monitorul oficial al României. Ținem să atragem atenția că am crezut de cuviință ca în toate notele noastre să folosim în indicarea datelor calendaristice ambele „stiluri“ („cel vechi“ și „cel nou“), diferența între
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
excesiv indicațiile bibliografice din cuprinsul notelor subliniare am recurs - în cazul unor publicații periodice și al unor lucrări mai des citate de noi - la abrevierea titlurilor acestora, astfel: publicații periodice: MOF.: Monitorul oficial al României, București; ROM.: Românul, București; TEL.: Telegraful, București; TRC.: Trompeta Carpaților, București. volume: Ciachir, Independența: Nicolae Ciachir, Războiul pentru independența Ro mâniei în contextul european, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977; Crutzescu, Podul Mogoșoaiei: Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei. Po vestea unei străzi, București, [1943];1 Giurescu, Istoria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
crenvurști și la ora 11 jum. noaptea apărea întâiul transport cu cornuri calde. Apoi Banca Derussi și Poșta Centrală. Într-o curte mare o casă veche, o ruină destul de încăpătoare pentru vre mea aceea, servea drept direcție a poștei și telegrafelor. Actualul Palat al Bursei este construit pe localul vechii poște.184 182. Casele de pe strada Academiei - care făceau parte din vechea reședință domnească având fațada pe Calea Victoriei (v. mai sus) - fuseseră vândute de urmașii Ghiculeștilor familiei Lahovary. Aici a funcționat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dim. Ghica a început să evolueze către liberali, conservatorii - care, în disprețul lor mărturisit pentru opinia publică nu dispuneau de un cotidian politic de autoritate - au fost nevoiți să înființeze gazeta Timpul (la 15/27 martie 1876). Alături de Românul și Telegraful, Pressa era cel mai important periodic politic bucu reștean, în perioada la care se referă acum Constantin Bacalbașa. 324. Reforma, gazetă politică și literară, al cărei redactor și proprietar era ziaristul liberal I.G. Valentineanu (1834-1898), a apărut la București în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ulysse de Marsillac, profesor de limba franceză la Facultatea de Litere din București, a trăit până la 1877. Ieșea de 2 ori pe săptămână. Ziar în limba franceză, în format de revistă, a introdus rublica mondenă în presa din România.327 Telegraful, imprimat Telegraphulu. Ziar cu apariție neregulată, era de nuanță liberală, dar ziar independent.328 Daracul, ziar umoristic, fondat în 1869, apărea o dată pe săptămână. Era independent.329 * În afară de aceste 11 sau 12 publicațiuni, nu mi mai amintesc să fi apărut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
democratice înaintate pentru vremea aceea“, cum afirmă Constantin Bacalbașa cu excesivă bunăvoință. 327. Le Journal de Bucarest („politique, scientifique, littéraire et comercial“); redacția se afla în casa Resch de pe Calea Mogoșoaiei („bureau du journal, place du Théâtre, maison Resch“). 328. Telegraful, gazetă politică și literară, de orientare radical-liberală, a apărut la București de la 1/13 aprilie 1871 la 30 octombrie/11 noiembrie 1888, la ea lucrând succesiv I.G. Valentineanu, N.T. Orășanu, Gr.G. Tocilescu, I.C. Fundescu (menționat ca director din 1874), când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în oraș. bucureștiul în 1871 169 Revista contimporană (1873-1876), deja amintită aici; bihebdomadarul La Roumanie al lui Fr. Damé (1873-1876); gazeta muncitorească Uvrierul (1872), urmată de Lucrătorul român (1872-1873) ș.a. 331. Dintre gazetele citate de Bacalbașa apăreau zilnic numai Românul, Telegraful și Pressa (aceasta din urmă de la 16/28 februarie 1869). De altfel marele public nici nu-l cunoștea sub numele lui de Orășanu, ci îl cunoșteau sub numele de Nichipercea. Acesta era titlul gazetei umoristice unde debutase.332 Cel dintâi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Laerțiu făceau autoritate. Totuși reputația lui Laerțiu a trăit într-un cerc restrâns și nu i-a supraviețuit 337. Nicolae Scurtescu era cunoscut iarăși într-un cerc mărginit. Îl cunoșteau intelectualii, profesorii, ziariștii, studenții. Institutor în București, scria în Telegraful și în alte publicații, avusese câteva polemici și întrebuința stilul declamator, atât de mult la favoare pe vremea aceea. După urma lui Scurtescu a rămas o dramă în versuri intitulată Rhea Silvia și un volum de versuri. Fiindcă făcea polemică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Petre V. Haneș, 1924 ș.a.) (v. bibliografia excelentei ediții în două volume, alcătuită de Andrei Rusu: Cezar Bolliac, Scrieri, Editura Minerva, 1983). 337. Alexandru Em. Lăzărescu (Laertiu) (1830- 1876), „până la 1876 trecea drept critic acut [...], scrisese foiletoane dramatice la Românul, Telegraful, Alergătorul liber, făcând în limbaj francizat analize meticuloase privind subiectul, personalitatea eroilor, motivarea psihologică, jocul actorilor, decorurile, limba“ (G. Călinescu). Laertiu a mai scris poezii (Ore de repaos, 1853) și lucrări dramatice, mediocre. Dar n-a putut rămâne 338. Poetul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871, aproape simultan, de principalele periodice În timpul când funcționa Congresul, se ivește un incident care face senzație și agită presa. Ministrul de Externe Gheorghe Costa-Foru rostește în Senat câteva cuvinte care jicnesc pe ziariști. 188 bucureștii de altădată liberale: Românul, Telegraful, propunerea concretă venind însă din partea oficiosului „fracționiștilor“ ieșeni (fondat la 6/18 iunie 1871), Uniunea liberală, al cărui redactor era A.D. Holban; în numărul din 12/24 august 1871 bisăptămânalul ieșean - aflat sub influența unuia dintre fruntașii „fracțiunii libere și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Eminescu, prilejuită de împlinirea cu un an în urmă a patru secole de la întemeierea mânăstirii Putna. În această atmosferă de sinceră efervescență națională - folosită de liberali și în propriul lor interes politic - ideea congresului a fost preluată de Românul și Telegraful, acesta din urmă precizând clar în numărul din 22 august 1871, într-un editorial semnat B.P.R. (B.P. Rădulescu): „Congresul presei române va fi chemat a organiza acțiunea națională și liberală a poporului“. În cursul lunii septembrie au avut loc chiar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din 22 august 1871, într-un editorial semnat B.P.R. (B.P. Rădulescu): „Congresul presei române va fi chemat a organiza acțiunea națională și liberală a poporului“. În cursul lunii septembrie au avut loc chiar „adunări pregătitoare“ ale consfătuirii, găzduite de redacția Telegrafului, dar boicotate de Românul; la 1/13 octombrie 1871 au început, în sala Ateneului Român, de lângă Cișmigiu, lucrările unei comisii însărcinate cu „elaborarea proiectului de declarațiuni de principe“, sub președinția lui A.D. Holban, secretari fiind G.Dem. Teodorescu și Gr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucrările sale durând până la 8/20 noiembrie, răstimp în care au avut loc 12 ședințe (ROM., an. XV, 11 noiembrie 1871, p. 973), destul de zbuciumate, căci „programul-manifest“ propus a fost contestat în parte de o „minoritate“ compusă din reprezentanții gazetelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian, punctele de discordie nefiind însă esențiale (proiectul „minorității“ insista, în sens pozitiv, asupra necesității protejării industriei naționale: „Presa română va cere necontenit de la puterile statului de a protege cu eficacitate orice industrie națională
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
împământenită, născândă sau pe cale a se consolida“ - v. proiectul minorității și programul adoptat de „congres“, publicate pe două coloane în TEL., an. I, nr. 183, 16 noiembrie 1871, p. 1). Divergențele au dus la retragerea de la consfătuire a gazetelor amintite (Telegraful, Poporul și Columna lui Traian, adică a delegaților respectivi, în ordine: Gr. Tocilescu, N. Bassarabescu și B.P. Hasdeu), în afară de Opiniunea publică, al cărei reprezentant a votat documentul final „cu excepțiunea celor 4 primi articoli din proiectul primitiv“ (la 7/19
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Traian, adică a delegaților respectivi, în ordine: Gr. Tocilescu, N. Bassarabescu și B.P. Hasdeu), în afară de Opiniunea publică, al cărei reprezentant a votat documentul final „cu excepțiunea celor 4 primi articoli din proiectul primitiv“ (la 7/19 noiembrie 1871, în Telegraful se menționa cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele Uniunea liberală, Semănătorul, Gazeta de Bacău, Trompeta Carpaților, Românul și alte trei foițe umoristice a exclus din Congres pe reprezentanții ziarelor Telegraful, Poporul, Opiniunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871, în Telegraful se menționa cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele Uniunea liberală, Semănătorul, Gazeta de Bacău, Trompeta Carpaților, Românul și alte trei foițe umoristice a exclus din Congres pe reprezentanții ziarelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian“ - Ion bucureștiul în 1871 189 Ministrul de Externe este atacat în Senat de către senatorul opozant Ion Deșliu, care-i arată că majoritatea ziarelor îl acuză că este interesat în chestia Strousberg, care era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în care autorul adăoga scene și cuplete noi privitoare la evenimentele zilei. Piesa în general era slabă și jucată de câțiva actori adunați la întâmplare. [circul suhr] În același timp este instalat pe Piața Constantin-Vodă (actualul Palat al poștelor și telegrafelor) Circul Suhr. Deosebindu-se de celelalte circuri acoperite cu pânză, Circul Suhr, destinat să joace și iarna, este construit tot din lemn. Iată de pildă programul de la 2 iunie. circul suhr Sâmbătă 2 iunie 1873 mare reprezentațiune brillantă de gală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
devenind un adept fervent al grupărilor liberale; în 1873, la 19 ani, editează gazeta Oltul, subvenționată de liberali, în care își expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale cu lumea școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană prețuire a foarte tinerilor săi amici, le închină cu generozitate de viitor maestru, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rească în fundul unei mari curți, după obiceiul vremii. Această casă era proprietatea maiorului Lakeman, fost ofițer în armata turcească sub numele anul 1875 243 16. Poezia din care citează Bacalbașa (Gângavul politic din timpul domnilor străini) a apărut în ziarul Telegraful, la care Macedonski își începuse colaborarea în primele luni ale anului 1875; prin refrenul de evidentă atitudine antidinastică („Jos tiranul ce domnește, / Care legi disprețuiește / Și vrea lanțuri să ne dea / Vodă Car... / Vodă Car... / Crudul Vodă... Caragea.“), poezia a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Fleva chiar în noaptea aceea. Îmi amintesc că cel mai înflăcărat era un domn Zăgănescu. Acesta propunea lucruri extreme. El era de părere ca să pornim in corpore către Văcărești; el, care era un bun gimnastic, se va urca pe stâlpii telegrafului și va tăia firul pentru ca cei de la închisoare să nu dea alarma. Bineînțeles toate acestea erau numai copilării. Atâta îndrăzneală începu să dea de bănuit. Cu spiritul nostru bănuitor, am și conchis că Zăgănescu este un spion al poliției. Bineînțeles
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se da concertul marei cântărețe italiene Carlotta Patti.17 În Cameră, după retragerea opoziției liberale, s-a format o altă opoziție, în cap cu D. Ghica, V. Boerescu, Ceaur Aslan, G. Cantacuzino etc., care numără vreo 40 aderenți.18 Ziarului Telegraful i s-a făcut de guvern un proces de presă.19 În sfârșit, din cauza hărțuielilor din sânul partidului său, Lascăr Catargiu se hotărăște să treacă mâna opozițiunii. El dizolvă Senatul mai mult spre a pedepsi pe conservatorii dizidenți: prințul D.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]