61,456 matches
-
1930 a fost abilitată docentă în chimie, specialitatea chimie analitică, la Facultatea de Științe din Cluj, pe baza rezultatelor pozitive obținute la examenele date în conformitate cu legea învățământului superior de atunci. De-a lungul anilor a efectuat numeroase cercetări pe diverse teme, cercetări efectuate personal sau împreună cu colaboratorii și elevii săi, lucrări unanim recunoscute prin valoarea lor științifică: Chimie analitică calitativă. Semimicroanaliză (ediția I, 1954); Curs de chimie anorganică; Metaloizi (1954-1955); Manual de lucrări practice de chimie anorganică (1961, în colab.); Chimia
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
treabă cu un profesor, să găsești motive să nu te duci la o oră și să pleci În parc să te plimbi cu barca, să găsești motive pentru ce ai lipsit ieri și de ce nu ai Învățat, de ce nu ai temă sau proiectul. Să explici de ce stăteai cu clasa la ora 10.30 pe terasa de restaurant la un suc când trecea directorul pe acolo spre școală și tu aveai ore. Să participi vara la defilarea de 23 august când pierdeai
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
niciodată iarna. Este de remarcat că preotul se bucura de oarecare faimă și înainte de acest eveniment ceresc, fiind autor de cărți bisericești lucrate în tiparniță proprie pe cheltuiala sa și a donatorilor evlavioși. A scris câteva lucrări de angelologie creștină, tema sa de doctorat fiind "asupra inefabilei și tainicei ființe a îngerilor". Pe de altă parte, părintele Dumitru era un acuzator avizat al derapajelor eretice de tot soiul, mai ales al celor din texte zis filozofice, care derutează prin elucubrații metafizice
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
dau mărturii despre talentele și interesele atât de diversificate ale tânărului Eliade. Naratorul ne aduce aminte de faptul cât de mândru era Eliade pentru că era numai a treia generație “de la opinci”. Este epoca în care Eliade descoperă sacrul, care, împreună cu temele inițiatice, devin subiectele sale favorite. Pericle Martinescu, prieten și colaborator la “Vremea”, își amintește cu mândrie entuziamul stârnit de prezentarea tezei de doctorat, subiectul fiind Yoga (publicat ulterior în franceză cu titlul “Yoga: Essai sur leș origines de la mystique Indienne
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
era foarte usor cu Eliade pentru că el era totdeauna dornic să-și împărtășească ideile. Eu cred că a exclude spiritualitatea din viața umană deformează, distruge ființele omenești. Eu cred ca Mircea a înțeles foarte bine acest lucru, noi discutăm această temă, cu privire la Dostoievski, la perseverența lui Dostoievski, si la fel a lui Tolstoi, că fără spiritualitate nu putea fi normalitate umană, nu poți să le amputezi asta la oameni și să te aștepți că nu vor fi repercusiuni în formă de
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
încercat să urmăresc anumite variabile - importanța personajului, caracterul, legătura cu destinul lui Don Giovanni și atitudinea față de Leporello - aparținând personajului Donna Elvira, așa cum au fost ele determinate în interpretarea sopranei Carmen Gurban, cu care am avut un dialog pe această temă. Făcând parte dintr-o operă clasică, versiunea V3 a acestui personaj are un număr semnificativ de variabile admițând interpretări diverse, de la tragi-comic (Piotr Kaminski, Don Giovanni), la dramatic sau chiar la liric (Grigore Constantinescu, Cântecul lui Orfeu). Carmen Gurban a
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
Scrisoare a Sfântului Macarie și de lucrarea De Instituto christiano a Sfântului Grigorie, experții acceptă la momentul actual influența Sfântului Macarie ca fiind anterioară și formatoare<footnote De aceea nu am considerat superfluă alcătuirea unei tratări paralele a cele două teme - beția trează și zborul sufletului - la Sfântul Grigorie și Sfântul Macarie. footnote>, dar se poate spune că Sfântul Grigorie posedă o doctrină mai sistematică a beției și extazului, însă acest aspect nu determină sub nici o formă și o influență formatoare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
țării Într-o perioadă vitregă a istoriei sale. Stimate domnule Alexandru Danielopol, sunt foarte bucuros că vă cunosc. Știu, s-a scris mult despre dumneavoastră, chiar și cărți... Eu v-aș ruga acum să-mi acordați un interviu pe o temă care pe noi, pe români, ne preocupă În gradul cel mai Înalt: aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Sunteți o personalitate binecunoscută și, la rându vă, ați cunoscut prestigioase nume ale vieții politice și culturale din Europa. Din câte am aflat
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
vin și o stare a perfecțiunii sau desăvârșirii creștine dobândite prin har<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication, în The Greek Orthodox Theological Review, vol. 44, Nos. 1-4/1999, p. 309. Această temă a mai fost dezvoltată și de: Hans Lewy, Sobria Ebrietas. Untersuchungen zur Geschichte der antiken Mystik, Vol. 9, Geissen, 1929; H. J. Sieben-A. Soulignac, Ivresse Spirituelle, în Dictionnaire de Spirituelle, 7, col. 2312-2337; J. Leclerq, Jour d’Ivresse, în Vie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Cele cinci simțuri spirituale percep misterul într-un elan de iubire<footnote Jean Boesse, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Editura Amarcord, Timișoara, 1997, p. 300. footnote>”. Walther Völker a discutat mult pe tema utilizării limbajului extazului de către Origen, când a scris cartea Das Vollkommenheitsideal des Origenes, Tübingen, 1931, în special p. 124, 139, a cărei idee centrală este, așa cum precizează exact titlul, idealul perfecțiunii la Origen. Astfel, într-un pasaj din Homiliae in
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în secolul al XX-lea confirmă aspirația acestora către realizarea unei arte adânc înrădăcinate în solul atât de fertil al culturii autohtone, într-un cuvânt, crearea unei arte profund originale. Afluxul de modernitate ce caracterizează o creație, dinamică prin varietatea temelor propuse și a mijloacelor sale de expresie, conduce la apariția unui proces de configurare a unei școli distincte, care să consolideze, să accentueze constantele și variabilele unei deveniri ascendente în muzica cvartetului românesc. Momentul, stadiul temporal la care ne referim
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
poezia închisorilor, publicistul Zahu Până. Fenomenul exilului literar român a fost cercetat în toată complexitatea lui în câteva țări precum Germania, Franța, Austria și Spania. În Germania, scriitoarea Eva Behring a publicat câteva volume în care a tratat pe larg tema “exilului literar din România” (Rumaniche Exilliteratur). Bine documentata, în cartea sa intitulată “Scriitori Români în Exil” apărută la Munchen în anul 1999, ea menționează existența a peste 250 de scriitori români care au părăsit țara după anul 1944, scriitori care
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
enunțat de cei care au pus piatră de temelie a ziarului. În paginile “Cuvântului Românesc”, care s-a difuzat timp de trei decenii în peste 25 de țări ale planetei, nume de prestigiu și-au pus semnătură pe articole cu tema politică, religioasă, istorică și literară. Dacă aș încerca o enumerare a colaboatorilor acestui ziar, ar însemna să depășesc mult spațiul rezervat acestei prezentări. Unul din stâlpii de bolta ai acestui ziar, poetul Zaharia Până, cunoscut în activitatea publicistica sub diminutivul
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și fetele din blocul vecin, de primele tentații ale “iubirilor pre-adolescentine”. Ne certa când ne vedea Îmbrăcate cu vreo fustă prea scurtă sau ne aducea acasă, forțat, din parcul plin de “derbedei”. Copilăria și adolescența s-au scurs așa, printre teme școlare, restricții părintești, fredonări ale hit-urilor de la radio și oftaturi târzii pe geamul de după a cărei perdea, Îl urmăream pe Doru și chicoteam. Țin minte că aveam, cu puștoaicele de vârsta mea, un ritual În ceea ce Îl privea pe
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
care rezultă din această lume a intereselor, a bârfelor (O plimbare scurtă după orele de serviciu), ori nuvele În care acestea se Întrepătrund: Dăruiește-Ți o zi de vacanță, Gara de Est. Însă sub toate formele În care sunt dezvoltate, temele sunt abordate Într-o manieră care nu scoate În evidență decât partea Întunecată a lor, lipsa de comunicare a personajelor, Încercarea de mascare a acesteia În spatele unui fals dialog, care nu se oprește decât la Îngustimea clădirii de serviciu ori
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
o fecioară castă în loc de mire. Verna Harrison<footnote „Gender, Generation and Virginity in Cappadocean Theology”, în The Journal of Theological Studies, 47, 1996, p. 38-68. footnote> indică modul în care acest al treilea stadiu al vieții spirituale este caracterizat de temele fundamentale ale spiritualității gregoriene: „Sufletul care Îl caută pe Dumnezeu trebuie să se avânte dincolo de granițele propriei capacități spre incomprehensibil. În această situație, cererea tânărului de a dobândi, poseda Și controla Înțelepciunea trebuie să fie abandonată”<footnote Frances Young, „Sexuality
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
volumul său, In inscriptiones Psalmorum. Aici sufletul (feminin)/mireasa este rănită de săgeata dragostei divine Și, apoi, devine la rândul său o altă săgeată gata de a fi lansată de arcașul divin. Suprapusă acestei imagistici (deja în transformare) se regăsește tema Cântării (Cântul 2.5-6) despre mâna stângă a iubitului aflată sub capul miresei, în timp ce mâna sa dreaptă îi primește trupul<footnote Această combinație de imagini se coroborează cu modificarea în imagistică din însăși Cântarea Cântărilor, de la cea a tragerii cu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
un copac toată ziua, așteptând eventuala salvare. Și nici atunci, probabil. Dar Jones reușește să Îndepărteze măștile, să dezvăluie ceea ce se ascunde dincolo de zâmbetele de conveniență și gesturile contrafăcute. Decadența unei societăți, mascată prin jazz și prin sherry aromat, este tema generală a romanului. Dincolo de eleganța pe care societatea engleză a anilor `50 dorea să o afișeze se află o minciună cruntă. O familie unită, cu o situație materială bună, fete și băieți bine crescuți, o casă frumoasă și mare, rochii
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
reduc la explicația oferită de Sascha prin analogia făcută cu o Întâmplare trăită În copilărie, atunci când un profesor suplinitor i-a constrâns să participe la un experiment: colegii lui trebuiau să-l recreeze pe hârtie. După ce elevii și-au finalizat tema, acesta „a strâns desenele [...] le-a Întors și le-a potrivit În așa fel Încât cotul de pe o schiță a devenit nasul alteia, iar urechea de pe a treia s-a transformat În ochiul celui de-al patrulea desen. Până la urmă
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
În camera de zi a Dorei, melodie „purtând parfumul inconfundabil al aluziei sexuale”, („Dorință, obscuro, În mâinile tale perverse,/ doar durere ageră și priviri pe furiș./ Dorință, obscuro, nu-mi refuzi nimic/ trei ani de Închisoare pentru un nimic.”), Întreaga temă a romanului se reduce la conștientizarea sexualității În cadru personal.
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
provincie și un program variat, cu piese de muzică din trei secole. Acompaniat de Nicolae Caravia a cântat:F. Veracini, Sonata în Mi, G. Martini- F. Kreisler, Andantino și Preghiera; E. Lalo, Simfonia spaniolă; F. Kreisler, Rondino, variații pe o temă de Beethoven; H. Wieniavski, Poloneză în La. La cererea entuziasta și insistența a publicului Maestrul a mai cântat: F. Schubert, Moment muzical și F. Kreisler, Caprice vienois. În sala plină nu s-au remarcat oficialitățile în afara nelipsitului procuror Constantin Iennescu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Reproducem în continuare, dintr-un interviu, cuvintele lui Paul Constantinescu despre această lucrare: Iată, aici am oratoriul pe care l-am încheiat în ziua de 6 octombrie. Titlul întreg îl poți citi pe coperta: Patimile Domnului, oratoriu de Paști, pe teme bisericești bizantine, reconstituite și traduse de părintele I.D.Petrescu. Prin osârdia părintelui Petrescu multe lucrări bizantine de mare valoare au fost scoase la iveală. Sunt teme din secolul al XIII-lea de un interes covârșitor, atât de perfecte și conținând
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Ateneu, incluzând lucrări de Bach, Beethoven și Mozart. Doi ani mai tarziu, tot în Sala Dalles, la 7 februarie 1940 este prezentată în primă audiție o lucrare de aproximativ 12 minute, Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (tema culeasa de I. D. Petrescu) - variantă pentru violoncel și pian, terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. Interpreții sunt Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silveștri (pian
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
prezentată în primă audiție o lucrare de aproximativ 12 minute, Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (tema culeasa de I. D. Petrescu) - variantă pentru violoncel și pian, terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. Interpreții sunt Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silveștri (pian). În anii 40, Silveștri debuta că dirijor la Orchestră Simfonica Radio, fiind și corepetitor la Operă. Stagiunea 1942-43 când Opera Română
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
dat de compozitor, O simfonie inspirată de Faust cu 3 schițe ale personajelor după Goethe: Faust, Gretchen și Mefistofel. Prima secțiune - cea care Îl Înfățișează pe Faust - este substanțială, constituindu-se ca o sinteză a Întregii simfonii deoarece multe dintre temele și motivele care apar se vor regăsi de-a lungul Întregii piese sub diverse prelucrări. Prima temă a părții Întâi Îl evocă, așadar, pe visătorul Faust aflat Într-o perpetuă căutare a adevărului și o enormă sete de cunoaștere urmată
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]