3,525 matches
-
notează următoarele tipuri de tulburări psihopatologice: tulburări de memorie, atenție, gândire, înțelegere, tulburări ale stării de dispoziție afectivă, de personalitate și comportament social. 9) Schimbările de personalitate sunt deosebit de frecvente în cursul sindromului psiho-organic cerebral. Tulburările constau din schimbări de temperament, schimbarea modului de reacție al bolnavului și defecte cognitive. Toate acestea configurează tabloul specific tipului psihopatologic de „personalitate organică cerebrală”. 10) Sindromul amnestic cronic este caracterizat din punct de vedere psihopatologic printr-o tulburare de memorie, legată de deficitul intelectual
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de acesta. PMD este o psihoză endogenă, de tip bipolar, caracterizată printr-o alternanță succesivă de accese depresiv-melancoliforme și accese maniacale, întrerupte de faze de remisiune. Terenul somato-psihic, pe care se grefează această psihoză este reprezentat de „constituția picnică” corespunzătoare „temperamentului ciclotim”. Din punct de vedere psihopatologic, PMD este caracterizată prin apariția periodică, ciclică, a unor accese depresive sau maniacale alternante. Tulburările sunt predominante în sfera afectivă, în activitatea bolnavilor și în comportament. Pot fi și forme monopolare, în care se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în această direcție sunt numeroase (N. Retterstol). E. Kretschmer vorbește despre tipul de personalitate senzitivă, caracterizată printr-un tip de reacție puternică, predispusă la formarea unui „delir senzitiv de relație”. Winner consideră boala ca pe o continuare a personalității premorbide („temperamentul paranoiac genetic”), care, cu timpul, evoluează către paranoia. Krueger crede că paranoicii se recrutează dintre personalitățile cu o agresivitate constituțională, considerați de autorul citat ca fiind „paranoici înnăscuți”. K. Kolle descrie paranoicii ca pe niște personalități cu tendință la recluziune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
câteva trăsături specifice care explică „receptivitatea” sau „înclinația” acestora către tipul de patologie menționată. Aceste aspecte ale personalității lor sunt următoarele: Un egocentrism foarte pronunțat cu tendință la analiză autoscopică, privind propriul corp și starea de sănătate a acestuia. Un temperament senzitiv-emoțional, impresionabil și labil, ușor influențabil, cu dificultăți de adaptare. O mare sugestibilitate, tendința de a crede și de a accepta cu o mare ușurință, părerea și sfaturile altora, în materie de sănătate și de boală. Individul este nesigur pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
față aspecte inedite, interesante, pasionale, din care se pot scoate concluzii deosebit de importante teoretic și practic pentru cunoașterea ființei umane. Sensul vieții este dat de valorile interiorizate de individ prin educație, imitația modelelor etice, familiale, școlare, cultural-spirituale, dar și de temperamentul, caracterul și dispozițiile personale ale acestuia. Din aceste considerente, vom admite că viața unui individ este, pe de o parte, rezultatul dispozițiilor sale sufletești, iar pe de altă parte rezultatul valorilor morale, spirituale și culturale interiorizate de acesta și devenite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exercită asupra lui. Exemple: automatismul mintal, delirul de influență etc. Zoofilie: perversiune sexuală caracterizată prin satisfacerea plăcerii erotice cu animale. Zoofobie: frica patologică, nejustificată, de animale. CRONOLOGIA PRINCIPALELOR EVENIMENTE DIN ISTORIA PSIHOPATOLOGIEI Hipocrate (450-335 î. Cr.) Grecia Teoria constituțiilor și humorilor. Temperamentele Platon (427-347 î.Cr.) Grecia Dialoguri (Charmides, Gorgias, Protagoras, Republica, Legile). Reflecții despre nebunie Aristotel (348-322 î. Cr.) Grecia De Anima. Parva Naturalia Theophrast (372-287 î. Cr.) Grecia Caracterele L.A. Seneca (55 î. Cr.-39 d.Cr.) Roma Tratate filozofice (De ira, De tranquillitate animi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
frigiditate). Orice coadă dezvoltă calitățile umane ale indivizilor (o psihologie de învingător, un gust al parvenirii, replierea fără speranță, agresiunea directă și cea diplomatică, solidarizarea unor grupuri ca „bande de agresori”). Sicoe identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul de temperament: colericii devin lideri, organizatori și tribuni; melancolicii sunt victime prin excelență etc. Coada este o „mică societate” ce reproduce trăsăturile contextului social larg, un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate defecțiunile sistemului - bineînțeles, totul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intervenție terapeutică și recuperatorie în cazul apariției unor tulburări sau deficiențe din sfera limbajului, motricității, operațiilor gândirii, fenomenelor compensatorii etc.); - factorul ereditar nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică etc.), altele mai puțin (atitudinile, voința, caracterul etc.); - o aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiți (pentru unele persoane factorul ereditar poate fi determinant, în timp ce pentru altele mediul sau educația poate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
între componentele structurale) și plasticitate (reprezintă posibilitatea de reorganizare a personalității, astfel încât individul să poată face față unor schimbări capitale ale condițiilor de viață și să se poată adapta la ele). În mod tradițional, personalitatea era redusă la studierea particularităților temperamentului, caracterului și aptitudinilor. Studiile din ultimul timp au oferit noi definiții și accepțiuni acestui concept, fiind luate în discuție o serie de elemente care permit identificarea mai multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
discuție o serie de elemente care permit identificarea mai multor componente structurale. Astfel, într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul acțional‑volitiv la care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
R.B. Cattel); - Inventarul de personalitate Freiburg - FPI; - Inventarele de personalitate ale lui Eysenck; - Chestionarul caracterologic al lui Gaston Berger; - Chestionarul O - de ostilitate; - Chestionarul de anxietate morală (L.R. Good și Catherine C. Good); - Chestionarul W‑M (Woodworth‑Mathews); - Inventarul de temperament Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de personalitate Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de temperament Strelau - STIR; - Bateria G.C. Bontilă; - Chestionarul pentru determinarea temperamentului (elaborat de D. Tudoran); - Inventarul P.A. (personalități accentuate, după Karl Leonhard); - Chestionarul de tendințe accentuate Schmiescheck; - Inventarul de personalitate Singer‑Loomis
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale lui Eysenck; - Chestionarul caracterologic al lui Gaston Berger; - Chestionarul O - de ostilitate; - Chestionarul de anxietate morală (L.R. Good și Catherine C. Good); - Chestionarul W‑M (Woodworth‑Mathews); - Inventarul de temperament Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de personalitate Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de temperament Strelau - STIR; - Bateria G.C. Bontilă; - Chestionarul pentru determinarea temperamentului (elaborat de D. Tudoran); - Inventarul P.A. (personalități accentuate, după Karl Leonhard); - Chestionarul de tendințe accentuate Schmiescheck; - Inventarul de personalitate Singer‑Loomis - SLIP; - Chestionarul de orientare adaptivă a adolescenților, al lui J.M.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Chestionarul O - de ostilitate; - Chestionarul de anxietate morală (L.R. Good și Catherine C. Good); - Chestionarul W‑M (Woodworth‑Mathews); - Inventarul de temperament Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de personalitate Guilford‑Zimmerman; - Chestionarul de temperament Strelau - STIR; - Bateria G.C. Bontilă; - Chestionarul pentru determinarea temperamentului (elaborat de D. Tudoran); - Inventarul P.A. (personalități accentuate, după Karl Leonhard); - Chestionarul de tendințe accentuate Schmiescheck; - Inventarul de personalitate Singer‑Loomis - SLIP; - Chestionarul de orientare adaptivă a adolescenților, al lui J.M. Patterson și H.J. McCubbic; - Scala imaginii de sine în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
echilibrului și dinamicii sale, având la bază plasticitatea deosebită a sistemului nervos central. Formele compensării sunt: - regenerarea organică; - vicarierea (suplinirea); - restructurarea funcțională. Factorii condiționali ai compensării sunt: - gradul deficienței; - cauza deficienței; - consecințele pierderii vederii; - particularitățile deficientului de vedere: nivel intelectual, temperament, caracter; - deficiențele asociate tulburărilor de vedere. Direcțiile de realizare a compensării ar fi următoarele: - folosirea unor sisteme optice sau a unor aparate (vin în sprijinul suportului biologic al compensării) și mobilizarea resurselor de vedere (corecția optică prin ochelari, corectarea convergenței
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se amplifică în stări emoționale, de tensiune nervoasă și oboseală. timiditate - comportament defensiv și anxios, ezitant și astenic, exprimând dificultăți de adaptare socială, considerate normale și explicabile în copilărie, dar care ridică probleme în celelalte etape; cauzele sunt determinate de temperament hipertonic, nesiguranță de sine, complexe de inferioritate. traseu școlar/educațional - instrument de înregistrare a tipurilor de programe educaționale și școlare urmate de copil, a rezultatelor obținute și propunerea cu privire la orientarea școlară corespunzătoare cerințelor sale. tutelă - responsabilitate acordată unei instituții sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni în clase .................................... - calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament ............................................................................. - caracter .................................................................................. - aptitudini/interese speciale ......................................................... - conduita/comportamentul .......................................................... Aptitudini/deprinderi/obișnuințe ........................................................................................... Creativitatea ..................................................................................................................... Spiritul de observație ........................................................................................................ Psihomotricitatea: - coordonarea motorie ............................................................................. - schema corporală .................................................................................. - lateralitatea și dominanța manuală ............................................................ Atitudinea față de: - sine .................................................................................................. - societate ............................................................................................ VI. Date pedagogice: Calitatea rezultatelor școlare ................................................................................................ Capacitatea de învățare/gradul de însușire a cunoștințelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
familiei ................................................................................................... Condițiile materiale și confortul locuinței .............................................................................. Anamneza Evoluția sarcinii .................................................................................................................. Nașterea ........................................................................................................................... Evoluția și dezvoltarea copilului în primul an de viață ............................................................ Antecedente medicale ......................................................................................................... Starea actuală de sănătate ................................................................................................... Apariția tulburărilor de limbaj & etiologie ........................................................................... Examen psihologic IQ .................................................................................................................................... Gândirea ........................................................................................................................... Memoria ........................................................................................................................... Atenția .............................................................................................................................. Voința .............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) ............................................................................................. Temperament ..................................................................................................................... Aptitudini ........................................................................................................................ Psihomotricitatea ............................................................................................................... Comportamentul ............................................................................................................... Examen logopedic Aparatul fonoarticulator: - respirația .................................................................................................................. - sistemul labio‑comisural ............................................................................................. - aparatul dentar ......................................................................................................... - maxilarele .................................................................................................................. - limba ........................................................................................................................ - palatul dur ............................................................................................................... - cavitatea nazală ......................................................................................................... - cavitatea faringo‑laringiană .......................................................................................... Aparatul auditiv: - particularități anatomo‑funcționale .............................................................................. - acuitatea auditivă ......................................................................................................... - controlul auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare): - sunete izolate ............................................................................................................ - sunete
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
orientează spre vechi și etern valabil: „Deschideți iară vechile atlase;/ Pornim spre zările miraculoase./ Dar nici un vers pentru contemporani/ Și poate-așa din nou ne vom deprinde/ Să socotim cu veacuri, nu cu ani.” Cultura clasică a poetului dublează vizibil temperamentul său romantic, îl atrage spre esențe și modele, diminuând patosul în favoarea unei contemplativități raționaliste. Miturile Antichității sunt privite ca tipare de moralitate, comportament, trăire și creație, Orfeu, Euridice, Caron, Acteon, Ulise, Proteu, Cerberul, Parcele fiind pretexte pentru decupaje de atemporalitate
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
de a citi operele clasice, care corespunde unui mod de a gândi literatura. Face întâi o descriere a operei și o diagramă a ideilor, pune apoi omul într-o categorie morală (răzbate aici ceva din pasiunea lui G. Ibrăileanu pentru temperamentul ce stă în spatele ideilor), nu omite biografia, evitând, totuși, erorile criticii biografice. Arma lui de preț este maliția. Când faptele o cer, el știe să o folosească în chip admirabil, ceea ce face suportabilă, la lectură, reconstituirea faptelor exterioare operei. Literatura
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
P. a făcut și literatură de ficțiune. Cearta (1969) este un roman despre psihologia cuplului, văzută în sensul lui André Gide. Bărbatul caută în dragoste unicitatea, absolutul, femeia se mulțumește cu relativul și varietatea. Femeia nu are caracter, ci numai temperament. E, așadar, o incompatibilitate funciară la mijloc și, din această cauză, pasiunea dintre inclementul Andrei Patriciu și frivola Grazia-Maria nu poate să dureze. Două schițe psihologice se observă aici: una este aceea a gelosului metodic, alta este aceea a femeii
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Saint-Germain-des-Prés. Volumele care au urmat vor purta același titlu, dar sumarul se va lărgi continuu, până la a se dubla de fiecare dată. Ceea ce atrage atenția este reușita poetei de a-și difuza versurile peste hotare, traduse în mai multe limbi. Temperament romantic, P. contemplă lucrurile și creațiile umane din perspectiva lunecoasă a timpului, trecând poemelor (altfel de o limpiditate mediteraneană) un constant frison elegiac. Între participare și contemplare, ea o alege pe aceasta din urmă, după cum optează pentru o afirmare discretă
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
literar din proza modernă universală. Considerarea personajului ca structură logică ori sistem individualizat de relații anunță concepția personală de lucru, sesizabilă și prin evidențierea criteriilor de clasificare mai vechi - raporturi de distribuție, temă și relații cu cei din jur, atitudini, temperament, simbolistica numerelor, exponența unei teorii etc. -, din care autorul nu va prelua pentru alcătuirea propriei construcții decât elemente dispersate. În intenția de a restrânge relativismul demonstrației și al clasificărilor, explicitează cu prisosință, complicând logica raționamentelor, absorbit parcă de polisemia obiectului
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
cum foșnește amintirea”. Pe scurt, livrescul continuă să fie preeminent. Modelele se lasă ușor identificate. Satan trimite la Baudelaire și la Macedonski, prin unele detalii și la prerafaeliți, nu și la Rollinat, al cărui decadentism extrem nu putea conveni unui temperament echilibrat. În Grădina între ziduri mai pot fi identificați Maeterlinck, Henri de Régnier, Francis Jammes, Albert Samain mai ales, aduși însă cu multă decizie la o cheie proprie. Poezia străbate, încet dar sigur, un proces de diferențiere, al cărui rezultat
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
cortina. Ultimii ani i-a trăit în singurătatea unui cămin în care doar câteva fotografii și teancul de cronici mai aminteau de strălucirea din trecut. Cu vocea ei vibrantă, cu timbru de argint (deși, amănunt contrariant, fuma mahorcă) și cu temperamentul ei generos, P. a pășit încă din timpul vieții în legendă. Era o răsfățată a publicului ieșean, pe care îl electriza cu interpretări pline de nerv în roluri de primă ingenuă, mai întâi, iar în zenitul carierei, de femei pasionale
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
literară”, ,,Apărarea națională”, ,,Solia” ș.a. A utilizat și pseudonimele Horia Rămurel, Aureliu Mălin, Alexandru Roură. Două volume, Poezii. Din povestea vieții (1910) și Cântecul neamului (1913), aduc în atenție atitudinea intransigentă a poetului R. față de realitatea socială, poziție datorată atât temperamentului, cât și apropierii de ideile lui N. Iorga. Câteva satire, cuprinse în plachetele Scrisoare unui necunoscut (1910), A doua scrisoare către un necunoscut (1910), A treia scrisoare către un necunoscut (1910), A patra scrisoare către un necunoscut (1917), îl definesc
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]